Page 55 - Drumul_socialismului_1981_08

394 # DUMINICĂ, 16 AUGUST 1981 Pag. 3

C Ă ,
3 S T
Sport al curajului, îndrăznelii şi perse­ Ineditul miniavion — cu un singur loc
Din istoria presei hunedorene (j) verenţei, speo-turismul atrage mereu noi — se lixează pe spatele pilotului. Deşi Căldura mare ! ...
pentru co-
prinţ. Epi- adepţi. Dovadă elocventă — cei patru ti­ are o greutate redusă, aparatul dispune
Care au fost publicaţiile hunedorene ? neri aflaţi în „perioada de probă" la cer­ de o dotare tehnică dintre cele mai mo­
u i Cum şi-au urmărit ţelurile exprimate prin cul „Proteul“. Un sport care, făcut cu derne : este echipat cu un sistem de na­
mzicii
patriei articoie-program ? Prin ce modalităţi şi-au pasiune, iţi oferă satisfacţii dintre cele vigaţie aeriană comandat prin ordinator.
transpus ideile in fapt ? Cum au pătruns mai mari. Dar, în acelaşi timp, speo-spor- Aripile sale (lungi de 1,50 m), sînt la fel
inical în mase ? Ce efecte au obţinut In viaţa de rezistente ca şi cele ale avioanelor co­
re fotbal tul impune celor care-1 practică o muncă
•ry politică şi socială ? Iată întrebări la care asiduă, spirit dc echipă şi o continuă pre­ merciale de mare serie. Capabil să zboa­
vom căuta să răspundem, la rubrica dc gătire ştiinţifică, o împletire armonioasă re cu o viteză de croazieră de 112 km/h
irate din faţă,' într-un serial de însemnări, pentru (decolează la 90 km/h) şi avînd o rază
;.R. pentru între forţă, curaj, studiu şi inteligenţă.
iţii noi. >,A că publicaţiile din judeţul nostru numă­ de acţiune de 160 km, acest aeroplan va
tivi meu' 4 ră de-a lungul vremii peste 110 titluri ! MiRCEA DIACONU fi confecţionat din aluminiu uşor; carlin­
Şi cîte dintre ele nu au slujit cauza ga ce protejează pilotul de căldura dega­
: pentru cei
dreaptă a poporului nostru ! De la „Revis­ jată de motor este fabricată din grafit
ta Orăştiei“ — prima „foaie săptămânală" expoxin. „Homo Avis“ poate fi propulsat
unâniei. Ju­ românească de pe aceste plaiuri, sau de ' Egiptul fără piramide
an ţa de unul sau două reactoare. Greutatea sa
Istic. Sosea la „Hunyad“ (Hunedoara), ziar in limba — 60 kg (împreună cu rezervorul umplut
iUftreţ. Pro- maghiară (1870) — pină la cronicarii de Egiptul, istoria sa multimilenară şi ves­ cu combustibil).
»tuclio urilor az.i ai tumultoasei vieţi — „Drumul socia­ tigiile pe care orice turist european le vi­ Deocamdată, „Ilomo Avis“ nu arc vii­
lismului“ şi „Steagul roşu" — publicistica zitează cu prioritate sînt, desigur, do un
Sport. torul asigurat; reglementările aeriene în
ţinutului nostru a străbătut un drum imens interes ştiinţific şi cultural. Dar vigoare .în S.U.A. îi interzic părăsirea so­
ţUGliST lung, ideile ei pătrunzând adine în mase. Egiptul din ziiele noastre nu înseamnă lului. Promotorii săi nu disperă insă: a-
Periodicele şi ziarele Hunedoarei au numai istorie, ci în aceeaşi măsură dez­
ia limita paratul lor poate răspunde multor necesi­ ORIZONTAL : 1. Autorul versurilor Intitulate
fost, în bună măsură, participante la isto­ voltare industrială şi fţgricolă, emanci­ tăţi. Şi, mai ales, el reprezintă încarna­ „Secerişul“ — A compus melodia „Holde aurii“;
rie şi nişte confidente despre criteriile de pare culturală şi ştiinţifică, un uriaş efort rea unui vis vechi cit omenirea — „Homo 2. Venit vara de la mare — Pămînt în seceta
viaţă. Au fost, cu toate sinuozităţile uno­ verii (pi.) ; 3. Cîteva raze solare ! — Impor­
i economi cit, pentru depăşirea situaţiei moştenite din Avis" — înseamnă pentru iriulţi că Icar tanta lucrare agricolă estivală pe ogoare,..; 4.
mico-ştiinţi- ra dintre ele, organe de legătură cu oame­ perioada colonială, pentru o civilizaţie se află printre noi. ...Şi alta pe mirişte — Scăldat de valuri... —*
nii, forţe ale difuziunii ideilor înaintate ...Sul) anini ! 5. Autorul versurilor intitulate
■lon: „Străi­ — ca năzuinţa de unire a tuturor romă-' nouă, modernă. Dovezile acestui efort na­ „Imnurile verii“ — Făcut după preferinţe; tf<
nă romanul ţional nu trebuie căutate, ele pot fi vă­ Duc roadele aurii ale lanurilor... — ...Ia locui
i titlu ele ..f^or independenţa, suveranitatea — mo­ zute în toate marile oraşe, ca şi in loca­ de depozitare în hambare; 7. Dc la natură ! —
,’ici dalităţi de cunoaştere a experienţei poli­ 0 ciu|sereă „bună fa toate“ Lan de griu atacat de mălură; 8. La coasă S —
ndial tice, economice, social-culturale. Se poate lităţile rurale. Nămol — A compus muzica filmului „Cîntecele
Situată la vest de Canalul de Suez şi in
spune că unele dintre periodicele hunedo­ apropierea Mediteranei, regiunea Clos Anul viitor — s-a anunţat la Londra — mării“; 9. E pe mare... — ...Maestru al combi­
rene, deşi au fost gazete locale, s-au ri­ pe piaţă va apare un nou soi de ciuperci, naţiilor trecute; 10. Folosit şi la plivitul lanu­
rilor — Ţine răcoare-pe. căldura verii; 11. Auto­
dicat la o valoare de remarcat pe plan rul poeziilor „Impresii din nituiţi“ şl „Ancora“
naţional — mai ales cele apărute la Orăş- NOTE DE REPORTER care va putea înlocui carnea în pregăti­ — Toată vara-i pe ogoare.
tie, cu reale contribuţii la izbînda cultu­ rea anumitor feluri de mîneare. VERTICAL : l. Are şi o varietate de vară —*
i : 7,0fl Ac­ rii româneşti. Dar despre afcestea — în­ Foarte bogată în proteine şi eu o struc­ tţi face o baie tămăduitoare; 2. Special iu se­
ele minute; Mariout se remarcă în ultimii ani prin tură asemănătoare celei a cărnii, ciuperca zonul estival — Răcoritoare estivală; 3. A scris
emul satc- tr-un număr viitor. bătălia pe care locuitorii de aici o duc „bună la toate“ va fi produsă la scară in­ (în colaborare) scenariul filmului „Frumoa­
zin elumini- LUCIA LIC1U cu deşertul pentru a recupera noi tere­ sele vacanţe“, coproducţie romăno-maghiară —
e actualităţi dustrială de o firmă agroalimentară en­ Rîu in Anglia; 4. Pe combină ! — Staţionate la
l De toate nuri necesare dezvoltării agriculturii. în gleză aparţinînd lui „Rank Hovis Mc ţărm î... — ...Departe de mare; 5. E rar neted
to Raâiojur- prima etapă, numai la Gianaclis s-au re­ — Picior rus, autorul tabloului „La soare“; 8.
tisinent foi- dat agriculturii 100 000 de fedani de te­ Dougall". Specialiştii firmei au consacrat Estivală ! — Sol de griu; 7. Reprezentant al
tret pe por- Ort spori in vecinătatea 17 ani de studiu punerii la punct a pro­ şcolii veneţicnc de pictură (sec. XVIII), autorul
Cristinoiu: ren — iar în final, această întreprindere cedeului de „fabricaţie“. în esenţă, este tabloului „Bazinul de la Sau Marco“ — Sat în
iclil; 14,30 de fertilizare a deşertului şi de recupe­ judeţul Hunedoara; 8. Preparat la mare căldură
de muzică ştiinţei: speo-sport rare a terenului va avea o suprafaţă de vorba de transformarea — prin fermen­ -— Fragment do cîntec estival in frunzişul po­
televiziunii ; taţie — a carbonului în proteine. milor — în vacanţă 9. ...la mare ! — Auto­
slrările cla- 800 000 fedani. rul poeziei „Holde“; 10. Cu nisip pe plajă — A
ian Lăscuţ- Alpinism, orientare turistică, atletism. Bătălia pentru Învingerea deşertului Autorităţile britanice vor încuraja pro­ scris poezia „Vacanţă la Doroliol“; li. Patul...
3,00 Clubul Aceste sporturi cuprinse în unul singur ducţia „de serie“ şi comercializarea pe ştrandului — Autorul versurilor intitulate „Clu-
Buletin de este o cauză a întregului popor egiptean. piaţă a ciupercii cu pricina. Se pune în­ tecc de tabără“.
anali sonor; şi dublate de temeinice cunoştinţe în ma­ De aceea, această uriaşă lucrare se des­ DICŢIONAR : Rib.
rt: „O scri- terie de speologie — iată, foarte succint, făşoară prin cooperarea dintre industrie trebarea dacă ea ar putea înlocui com­ V. SÂLIŞTEANU
ns inlirziat; o încercare de a defini un sport nou şi plet carnea ? Specialiştii în nutriţie sînt Deva
pulară; 18,00 deci mai puţin cunoscut : speo-sport. şi agricultură. Aici, la Gianaclis, lucrează REZOLVAREA CAREULUI
i; 18.30 Mu- în permanenţă 1 600 de muncitori, iar în prudenţi: proteinele de origine animală
toţi; 30,00 L-am ascultat pe Robert Nagy, un tî- perioada recoltării fac naveta din alte spun ei — sînt indispensabile unei bune DIN NUMĂRUL 7388 :
,15 Noi în- năr lăcătuş de la C.S. Hunedoara, mem­ alimentaţii. Să nu mai vorbim de 1 aptul 1. Batoza. Utan 2. Alac, Nasade 3. Lui, Atei,
eezică popu- bru fondator al cercului de speologie localităţi alţi 3 500. Terenurile care sînt Ug 4. Tatomir, Ina 3. Atela, Agrar 8. Z, ladă,
eul mo.lodii- redate agriculturii sînt cultivate cu viţă că şi gastronomii sînt de aceeaşi părere... Iota 7. Am, Roman, E 8. Rosl. Mas. S 9; Ei,
jurnal; 22,10 „Proteul“ din Hunedoara, vorbind despre Ana, Opa 10. Taran, Colac 11. Treieratori.
irtiv; 22,30 activitatea desfăşurată dc membrii cer­ de vie, plante oleaginoase, pomi fructiferi,
enţe: 23,00 cului în cei patru ani care au trecut de legume, cereale. O puternică staţie de
; 23,03 ning Cometa studentului
Buletin de la înfiinţare. Marinaş Băicoană. Robert desalinizare a apei asigură irigarea în­ Drumeţind spre înălţimi
Nmi stop tregii suprafeţe cultivate. De asemenea, Pînă acum, studentul astrofiziciun Ciar-
se depun eforturi pentru mecanizarea lu­ Datorită frumuseţilor sale neasemuite, nis, din Vilnius (U.R.S.S.), a fost ocolit
crărilor, pentru pregătirea cadrelor prin masivul Retezat cu renumitul său Parc de noroc: de patru ori el a descoperit
şcoli profesionale, pentru crearea condi­ Naţional, atrage în fiecare an un număr comete noi, dar — de fiecare dată — s-a
ţiilor. de locuit muncitorilor şi familiilor apreciabil de turişti. Nici această vara nu constatat că altcineva i-o luase înainte ev.
lor. face excepţie. O dovedesc numeroasele cîteva zile. Ciarnis nu s-a dat bătut şi
trtf extrate- După cum ne relatau ing. Rauf Abda- grupuri de iubitori ai muntelui care sînt perseverenţa lui a dat, în fine, roade. No­
Fata mor- lah, directorul terenurilor noi, ing. Raouf întîlnite zilnic pe cărările ce duc spre la­ rocul i-a surîs, de curînd, pe muntele
fn şerif ex- Maidanak, din LTzbekistan, unde se con­
elina ele va- Mohamed Aboukela, directorul întreprin­ curile Bucura, Zănoaga sau Galeşu, spre
KA; Cam- derii de la Gianaclis şi chimistul Alexan- refugiul Genţiana, vîrfurile Retezat, Te­ struieşte o bază de cercetări astronomice
c I-II (Fia- a Institutului de fizică al Academiei de
n şi Izolcla der Kondilios, directorul general al în­ leaga, Vîrful Mare şi alte minunate locuri Ştiinţe a R.S.S. Lituaniene, intr-o noapte,
Capcana treprinderii egiptene a viei şi vinificaţiei, de odihnă şi recreere. O bună parte din­
Irta); Micu- tre turiştii români, mulţi elevi sau stu­ cînd era de serviciu la telescop, a desco­
2 I-II (Con- fertilizarea terenurilor şi redarea lor a- perit împreună cu colegul său Piatraus-
ETROŞANI: griculturii este o bătăiie grea, dar pe denţi, precum şi unii turişti străini nu se kas o cometă. „Steaua cu coadă“ desco­
ile (Unirea); care poporul egiptean este hotărît s-o cîş- despart 'de corturi, acestea fiind instalate
testa (7 Na­ perită de cei doi este aproximativ de
tul nisipuri- tige, pentru că de aceasta depinde creş­ mai în toate punctele de mare interes, în mărimea a noua (în codul astronomic)
; LUPEN1: terea nivelului de trai. special în jurul lacurilor şi cabanelor. şi se deplasează rapid în lungul conste­
ieriile I-Ii
Operaţiunea No-ara convins la faţa locului de în­ Cei ce se încumetă să cucerească cu pa­ laţiilor Părul Berenicei şi Clinii de vâ­
uncitoresc) ; semnătatea şi amploarea lucrărilor ce se sul lor înălţimile iau cunoştinţă de unele nătoare, acoperind în 24 de ore circa un
irfu furată execută în această regiune, ca şi de fap­ acţiuni pentru care pionierii merită toa­ grad. Recent, la Universitatea din Vil­
amilia noas- tul că învingerea deşertului a devenit în
c); LONEA: tă lauda. între acestea se înscrie şi ac­ nius s-a primit o comunicare de la Bi­
inerul) ; PE- Nagy, Ion Dinu şi Daniel Eleş, toţi tineri Egiptul contemporan o politică de stat. ţiunea întreprinsă de un grup de „teme­ roul de descoperiri astronomice al Uniu­
imă ele fată muncitori la C.S.H., au reuşit, într-un timp rari" ai Casei pionierilor din Deva, pen­ nii internaţionale a astronomilor (Cam-
AN1NOASA: GH. PAVEL
Iuncitoresc); relativ scurt, să descopere, să cerceteze tru refacerea marcajelor spre vîrful Re­ bridge, S.U.A.), în care se confirmă că
ndarmul şi şi să carteze numeroase peşteri de pe cu­ tezat. De asemenea, lîngă tăul Stînişoara noul corp ceresc a fost denumit Cometa
Noiembrie); prinsul judeţului Hunedoara. Numai în se poate lua cunoştinţă despre faptele Ciarnis-Piatrauskas.
:acolul spcc- acest an s-au primit fişe de confirmare
Solombo la unui grup de „Ocrotitori ai Apusenilor“
na roşie) ; pentru aproximativ 40 de peşteri, unele din Alba Iulia, care au scos din apă şi Mat în trei mutări
Roiul (MI­ cu lungimi impresionante, însumînd peste
TE: Lancea au depozitat o apreciabilă cantitate de CONTROLUL POZIŢIEI.
tria); Stop 4 000 de metri. Un calcul estimativ ne cutii de conserve şi tot felul de alte am­
tasâ (Fia- arată că, numai în zona Valea de Brazi balaje „uitate“ de unii turişti certaţi cu Alb : Re3, Tb7, Ndl, Cd3.
NEGRU : Kc4, p.t!7.
\GIU - BAI :
- seriile I-II din bazinul Ponoriei, membrii cercului normele de protecţie a mediului încon­
ă); HAŢEG: „Proteul“ au efectuat cercetări în peşteri jurător.
(ÎPopular) ; mai mult de 275 de ore.
ia palidă a Pentru turiştii care poposesc la cabana
M: Omul şi Rezultatele spectaculoase obţinute au „Pietrele", gazdele, prin serviciile oferite,
I-II (Casa făcut ca acest cerc să nu rămînă anonim. se dovedesc a fi la înălţimea aşteptărilor.
Surebista — Astfel, activitatea sa este cunoscută şi a-
Iunie); SI- preciată chiar şi la nivelul Institutului Solicitudinea personalului de aici este o
ul din zglrie bună carte de vizită. Solomon şi Lenuţa
I-II (Murc- naţional de speologie „Emil Racoviţă“
tşina timpu- din Bucureşti. De asemenea, „Proteul“ Tirea, Tiberiu şi Serica Martinescu, Ru-
GHELARI : salim şi Otilia Stoica, Aurel şi Anişca Po-
mai mult este afiliat la Federaţia Română de Tu- pescu, Ştefan Sora şi Romuluţ Şendroni
rism-Alpinism. Să recunoaştem, pentru se străduiesc, fiecare la locul său de mun­
un cerc atit de tînăr, nu este puţin.
wssmsm kar printre noi că, să-şi îndeplinească cu conştiinciozita­
I-am întîlnit de curînd pe tinerii speo-
EA= logi hunedoreni. Pregătesc, la sediul co­ te şi răspundere atribuţiile ce le revin,
mmmgzss astfel îneît beneficiarii serviciilor oferite
mitetului U.T.G. din combinat, amenaja­ In era navetei spaţiale şi în pragul ex­ de lucrătorii O.J.T. să fie mulţumiţi şi
ibll pentru rea unui „colţ al tînărului speolog“. Mul­ ploatării industriale a spaţiului cosmic, dornici să revină pe aceste meleaguri.
: Vremea va te, foarte multe fotografii în care mem­ omul de pe stradă continuă să fie obse­ Zilnic, în medie, aici servesc masa cîte
u cerul va- dat de visul lui Icar : să zboare cu pro-
zelat la dea! brii cercului sînt prezentaţi în diferite 350—400 turişti, uneori chiar mai mulţi.
v®r semnala momente ale activităţii lor, mostre de priile-i aripi. în circa şase luni, visul va Fiecare drumeţie in Munţii Retezat ră-
e ploaie Sn- deveni realitate ! Cel puţin aşa susţine o
:ărcări elec- rocă, fragmente de stalactite şi stalag­ întreprindere americană din New York. mîne nu numai o amintire de neuitat, ci
a sufla mo- mite avînd forme dintre cele mai cu­ şi o chemare de a revedea, cît mai cu­
iturjle maxi- Aceasta a anunţat că, actualmente, con­
î 25 şl 30 de rioase. Din fragmentele de oase pietrifi­ struieşte primul aparat de zbor, „Homo rînd posibil, indiferent de anotimp, splen­ REZOLVAREA PROBLEMEI
minime intre cate descoperite pînă acum, tinerii speo- Avis“, care va permite navigatorilor soli­ dorile naturii din acest masiv. DIN NUMĂRUL 7388 :
Dimineaţa 1. Db4 — bS orice.
ceaţă. logi încearcă să reconstituie un TJrsus tari să-si realizeze mult visatele hoină­ N. TÎRCOB 2. Db8 — c8, c8, bă, d6 sau Ta5 — (15 -¡- Klftt.
Spelaeus (ursul peşterilor). reli aeriene