Page 57 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 57
i - ■*—
v
PROLETARI DINléj/TE'^Álk~É';wÍTÍ'VÁ r
) MATERII PRIME modă „Edwin“ cu sculp ţia marfă a fost realizată
ţ PESTE PLAN tură, două tipuri de mese în proporţie de 103,9 la
cu placă de marmură, sută, iar producţia fizică
^ Minerii de la Barza vitrină „Lomlon“ şi vi a fost depăşită la majori
^ înlîmpină marea sărbătoare trină colţ „London“, toa tatea sortimentelor. La
l de la 23 August cu Jru- te executate in stejar placaj finit planul a fost
CICLISMUL \ că. în de la producţiei ceea ce Printre de supli
mun-
4,9
procente,
cu
masiv şi furnir de stejar.
depăşit
în
moaşe
rezultate
a Angajat plenar în întrece
perioada
7277
care
reprezintă
pătraţi
placaj
trecut
începutul
1
metri
1
planul
anului,
marmură
produşi
1 marfă a fost realizai în
mentar.
care
cei
1 iar cel al producţiei nete
substanţială la aceste re
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C ^ proporţie de 100,7 Ia sulă, şi-au adus o contribuţie
1 a fost depăşit cu peste zultate se numără mun
Ü I A R J U D E Ţ E A N ^ 3 la sulă. Investiţiile sînt citorii Lia Octavian Sav,
l îndeplinite în procent de Dorica Pănescu, Octavian
.* 101 la sulă. De la începu- Dobrişan.i Emil Borza,
) tul anului, colectivul hos- maistrul Grigore Staneu,
Anul XXXIII, nr. 7 395 MARŢI, 18 AUGUST 1981 4 pagini - 30 bani i tru a adus la suprafaţă în inginerul Bence Ianoş.
? plus faţă de plan 24 tone
1 de zinc în concenlrate, PRODUCTIVITATE
l 19 tone de cupru în con* RECORD ÎN SUBTERAN
Mai multă energie electrică i! centrate, 65 tone de sulf în perioada 12—22 au
) în concentrate şi au cons-
^ truit în atelierele proprii gust, declarată „Decada
in
producţie“
în
record
pe bază de cărbune i 50 de tone de maşini şi rea socialistă organizată gust, minerii de la Uri-
cinstea zilei de 23 Au
utilaje.
'
(OCTAVIAN
PO-
ţ PA, şeful compartimentului in cinstea marii sărbători . câni înregistrează reali
^ producţie al l.M. Barza). zări de seamă în subte
Eforturile colectivului de cu toate grupurile la o pu nele superioare pentru a- de la 23 August, colecti extrăgînd cantităţi
la C.T.E. Mintia pentru tere cît mai mare. In a- cordarea minimului de re ) MODELE NOI DE vul acestei unităţi este ran, dc cărbune coc-
sporite
hotărît să obţină noi suc
obţinerea energiei electri ceastă privinţă, măsurile paraţii pe care trebuie să i MOBILĂ PENTRU cese în muncă. sifrcabil. Folosind ra
ce cresc zi de zi în in luate la furnizorii de căr le facem pînă la venirea ţ EXPORT ţional cel mai mare com
tensitate. Lucru dovedit do bune au făcut ca în iulie iernii. Ne preocupă însă ţ La întreprinderea de DEPĂŞIRI LA plex mecanizat de ex
rezultatele obţinute în lu — lună cu producţie re în aceeaşi măsură finaliza ’ prelucrare a lemnului PRINCIPALII ploatare a cărbunelui din
na iulie, cînd s-au produs, cord la energie electrică rea lucrărilor la gospodăr ţ Deva se desfăşoară o INDICATORI ţară şi utilizind integral
pe bază de cărbune, cu 70 obţinută pe bază de cărbu ria de cărbune şi pregăti i susţinută activitate in do- timpul efectiv de lucru,
milioane kWh energie elec ne — să crească calitatea rea stocului pentru iarnă. , . meniul creaţiei unor noi Oamenii muncii de la brigada condusă de Con
trică mai mult decît în ce întreprinderea „Marmu stantin Amorăriţei a reu
lelalte luni. Şi mai edifi 1 modele de mobilă. Aşa ra“ Simeria înregistrează şit în cele patru schim
catoare sînt realizările pe ^ se face că produsele rea- in această perioadă noi buri să taie două fîşii şi
şapte luni şi jumătate: i li/.ate de către acest co- succese pe care le dedică şi jumătate, să realizeze
graficul de putere — de / lectiv sînt din ce în ce marii noastre sărbători o productivitate a muncii
mult
solicitate
mai
\
pe
păşit cu 31,5 MW — anga i piaţa externă. în prezent naţionale. După şapte record de 22,5 tone pe
jamentul anual fiind de 25 cărbunelui cu 400 Kcal/kg. din care sînt asigurate luni şi jumătate din an post, şi să extragă o can
MW — livrîndu-se peste îmbunătăţind continuu ca deja 200 000 tone cărbune. l aici se află in execuţie ei au obţinut însemnate titate de cărbune cocsi-
) pentru export măsuţa cu
plan 135 milioane kWh e- litatea, altui va fi şi apor Rezultatele obţinute do ) suport pentru telefon, co depăşiri de plan. Produc ficabil de 1125 tone.
nergie electrică. tul nostru la acoperirea vedesc că s-a muncit bine.
Despre modul în care nevoilor sistemului energe In toate secţiile a crescut
s-a acţionat pentru înde tic naţional. Pe plan intern răspunderea pentru reali
plinirea sarcinilor care re am căutat să asigurăm o zarea planului şi angaja Cum pol aefiona formaţiile de lucru pentru
vin colectivului în conti funcţionare perfectă a ma mentelor asumate pe anul
nuare; discutăm cu Iero- şinilor şi instalaţiilor, rea în curs. Energeticienii de reducerea costurilor de produefie
nim Rusan, directorul în lizing de la începutul a- la Mintia sînt con
treprinderii : nului trei revizii tehnice ştienţi de sarcina pe care
— Preocuparea noastră şi o reparaţie curentă de în expunerea secretaru tru acţionarea ventilelor şi energie irosită. Evitînd
centrală o constituie satis gradul 1. Avînd în vedere LIVIU B RAI CA lui general al partidului nu a picoanelor sau a cio mersul în gol, timp de o
facerea cerinţelor sistemu că solicitările sînt tot mai la Congresul consiliilor oa canelor de mină, utilizarea oră, a unui transportor de
lui naţional, funcţionarea intense, insistăm la orga- (Continuare în pag. a 2-a) menilor muncii este subli emulsiei de calitatea pre capacitate medie — TR-3,
niată importanţa deosebi scrisă, nu a apei care con se economisesc 44 kWh, iar
tă a creşterii eficienţei eco- duce la coroziuni prema- la un transportor de mare
nornice în cincinalul 1981 — tu re. capacitate 270 kWh, ceea
1985 -în toate domeniile de Pentru reducerea consu ce numai pentru un singur
activitate. în acdst context mului de armături trebuie asemenea utilaj înseamnă
şi minerii trebuie să ac să se acţioneze diferit, în între 5 000—30 000 lei pe an.
ţioneze pentru reducerea funcţie de genul de lu Creşterea productivităţ ii
¡g LOCALITATl RURALE continuă a costurilor de crări. La înaintări se im- muncii reprezintă, de ase-
ELECTR IFIC ATÉ. L ucriiio- producţie, a cheltuielilor
rii de la i.R.E. Deva au
terminat, în cinstea zilei materiale, a consumurilor
de 23 August, lucrările de de materii prime, materia
electrificare a satelor Lunc- le, energie şi combustibil
şpara, comuna Vorţa şi Tă- Care sînt căile şi mijloa
măşeşti, comuna Zam. în
urmă cu o zi» reţeaua e- cele prin care întreprin
lectrică a fost pusă sub derile miniere, formaţiile
tensiune şi acum locuitori de lucru pot acţiona ? în
din aceste sate vor putea ce priveşte reducerea .chel pun respectarea strictă a menea, o cale importantă
viziona şi ei programele tuielilor materiale, o cale cimp ului de susţinere sta de reducere a costurilor. O
de televiziune, gg GOSPO bilit prin ■ actul de armare, creştere de 1 la sulă re
DAR DE FRUNTE. Intre importantă pentru echipele a bandajării corecte, res- prezintă un spor de pro
gospodarii de frunte ai co din abatajele frontale sus tringerca periodică a bri- ducţie, pe fiecare post, de
munei Gurasada se numă ţinute cu stîlpi . hidraulici
ră şi Octavian Boldura din constă în respectarea den delor. Aceste măsuri con 90 kg în abatajele fronta
satul 3oiu de Jos. El a sităţii de armare pentru a duc la reducerea deformă le şi 50 kg la camere. A-
captat un izvor din coas rii susţinerii, a costurilor ceastă creştere este uşor
ta dealului şi şi-a introdus reduce suprasolicitarea pe realizabilă de orice forma
apa potabilă prin conduc Ţesătorla de mătase Deva. Harnica muncitoare Maria stilp, evitarea închiderii de întreţinere a lucrărilor
te in gospodărie. Avind Suriiu lucrează la maşinile de canetat. complete a acestora, utili şi creşterea gradului de ţie prin mai buna organi
apă in curte, şi-a amena Foto : VIRGIL ONOIU zarea cheilor speciale pen refolosire a armăturilor. La zare a lucrului, împărţirea
jat şi un solar, în care are judicioasă a sarcinilor pe
plantate 1 000 fire de roşii. abataje este necesară re fiecare om.
Dacă socotim că de pe fie cuperarea armăturilor pe
care fir poate recolta cel '|n fermele zootehnice din trei unităţi agricole învecinate linia frontului, nu după ce în condiţiile dezvoltării
puţin 3 kilograme de roşii, în ritm crescînd a mecani
rezultă că obţine o produc a 'ajuns in spatele abata zării, o pîrghie importan
ţie totală de 3 000 kg jului. cînd ele sînt defor
roşii. (TEOFIL POPA, Cu depozite de furaje... în cimp, unii se gîndesc tă a reducerii costurilor de
corespondent). sg DO mate. iar de cele mai mul producţie este creşterea
TĂRI TEHNICE. La pro te ori răpirea lor nu mai gradului de folosire a uti-
punerea făcută în adu deja la cumpărări de flnuri este posibilă şi periclitea
nările generale ale oameni ză securitatea muncii.
lor muncii, conducerea Re GHEORGHE GIUCLEA
gionalei de căi ferate Ti lucrează la constituirea ba fără consultarea organelor O altă cale de reducere şef serviciu dezvoltare
mişoara, a dotat staţia Brigada de reporteri zei furajere pentru stabu- mai sus amintite ? a costurilor o reprezintă si tehnologii noi
C.F.R. Simeria-triaj cu o a ziarului s-a deplasat, lalia următoare. Pînă în economisirea energiei elec
macara de plantat slîlpi de această dată, în Con al C.M.V.J.
din beton armat pentru siliul unic agroindus prezent se află depozitate C.A.P. OSTROV trice. Folosirea transpor
susţinerea liniilor de con 450 tone siloz, 1 600 tone toarelor in gol înseamnă (Continuare în pag. a 2-a)
tact. Acest modern utilaj trial Toteşti, unde a e- fin. 400 tone paie. îngriji Cooperativa agricolă de
asigură operativitate în in feetuat un raid prin sec producţie din satul Ostrov
tervenţii şi folosirea cu toarele zootehnice ale torii, marea majoritate continuă să se situeze pe
randament sporit o timpu dintre ei localnici, muncesc
lui de lucru (TOAN DUSA. cîtorva unităţi. Preci cu răspundere şi conştiin un loc fruntaş în cadrul
coresoondent). ACŢIUNE zăm că cele trei unităţi C.U.A.S.C. Toteşti în ce
DE MUNCA PATRIOTICA. sînt vecine şi au con ciozitate evidenţiindu-se priveşte producţia de lapte
Comisia de femei din car diţii asemănătoare. Zinuca Iovănesc, Victoria pe cap de vacă furajată,
tierul nr. 9 Deva, condusă Simon, Maria Popesc, So în momentul de faţă uni
dc Clara Hăilan, cu spriji fia Daraban, Maria Baie
nul tovarăşului Constantin C.A.P. SARMIZEGETUSA ş.a. C.A.P. Sarmizegetusa tatea livrează zilnic la fon
Avram, preşedintele comi dul de stat circa 850 1 lap
tetului de cetăţeni, a co livrează zilnic la fondul de te. Cum se explică acest
lectat şi predat cantitatea Valeria Secan, primarul stat circa 935 1 lapte, pro fapt ? Prin grija perma
de 1010 kg fier vechi. Ac comunei Sarmizegetusa, îşi ducţia fiind mereu în creş nentă ce o acordă condu
ţiunea de muncă patrioti face drum zilnic prin sec
că, la care o contribuţie torul zootehnic al coopera tere. Din activitatea zoo cerea cooperativei bunei
deosebită au avut Maria tivei agricole de produc tehnică lipseşte însă, chiar desfăşurări a activităţii în
Toma, Catiţa Filip, Ana Pis ţie din localitate şi acest in această perioadă, cînd zootehnie. ProgramUl se
şi Teodor Coroiu a fost se adună furajele, ingine respectă cu rigurozitate şi
realizată în cinstea apro fapt relevă preocuparea ce Ia el participă în fiecare
piatei sărbători de la 23 o acordă comitetul comu rul Simion Stănescu. şeful zi un membru al consiliu
August, (ing. MARIA RAl- nal de partid, consiliul fermei, plecat în concediu lui de conducere. îngriji
CAN, vicepreşedintă a Co popular activităţii de creş de odihnă fără să fi cerut
mitetului municipal al fe torii îşi fac datoria cu con
meilor Deva*. tere a animalelor. C.A.P aprobarea consiliului popu ştiinciozitate, şefa de fer-
Sarmizegetusa are un sec lar sau consiliului unic a-
tor zootehnic bine organi groindustrial. Să-i fi apro Brigada de reporteri: Brigadierul Constantin- Popa alături de doi oriaoi după
zat. Grajdurile sînt cura bat concediul Direcţia a- TRAIAN 30NDOR ieşirea din şut, componenţii uneia din cele mai harnice
te, văruite, spaţiile dintre MIRCEA DIACONU brigăzi de Ia l.M. I.upcni, care a realizat suplimentar
sarcinilor de plan Ia zi pe acest an, peste ai 00» tone căr
adăposturi sînt bine îngri gricolă judeţeană ? Dacă bune. Polo : ŞTEFAN NEMECSEK
jite. în momentul de faţă se da. cum a făcut-o oare (Continuări» în rxtq. a 2-a)
