Page 58 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 58
DRUMUL SOCIALISMULUI
îndeplinirea programului de investiţi - lai multă energie electrici
preocupare permanentă a primăriei pe bază de cărbune
9,00 Tel
10.00 Şoi
Ilia — comună care as şi să acţioneze în aşa fel eonstrucţie a digurilor de 10.10 De:
piră la statutul de oraş — incit să asigure la timp do apărare împotriva inunda (Urmare din pag. 1) mului de combustibili — 10.25 Un
a cunoscut şi cunoaşte o cumentaţiile tehnico-econo- ţiilor, de îmbunătăţiri fun gaz metan şi cărbune. Su
dezvoltare economico-socia- mice şi de execuţie, mate ciare şi ameliorarea pajiş pravegherea vizuală, expe 11.05 r« ifo
11,55 Cri
lă impetuoasă. An de an îi rialele şi forţa de muncă, tilor naturale, de împădu o au ele a economisi cit rienţa muncitorilor, exploa la
sînt alocate importante livrarea instalaţiilor şi e- riri si regenerarea păduri mai mult gaz metan şi a tarea atentă a instalaţiilor 12.25 în
seri
fonduri de investiţii. Con chipamentelor în corelaţie lor, la construcţia şi mo-' produce cantităţi sporite sînt principalele elemente 12.50 Mo.
siliul popular, în virtutea cu graficele de montaj. E- dernizarea de drumuri, la de energie electrică pe ba care au asigurat un mers 16.05 Tel
atribuţiilor şi răspunderi forturile depuse au condus construcţia complexului ză de cărbune. în acest economic, grupurilor, au 16.25 Ma
lor sale, conduce şi coor la îndeplinirea şi depăşi hotelier şi de alimentaţie sens au luat o serie de mă condus la realizările cu 17.10 ClU
18.00 Ins
donează întreaga activita suri, de perfecţionări şi a- noscute“. Virgil Tătăhuia, al
te de investiţii. Primarul daptări ale unor agrega şeful echipei de lăcătuşi 18.25 Uoi
te şi instalaţii, dar în a-
comunei, tovarăşul Teodor din cadrul atelierului de Uşi;
roa
Vasiu, sublinia că, în ve celaşi timp solicită şi din reparaţii cazane, a com 18.50 1001
partea furnizorilor de căr
derea realizării construc bune din Valea Jiului să pletat: „Intervenţia noastră 19.00 Tel
ţiilor pe anul 1981 la ter dea mai multă atenţie ca promptă si colaborarea 19,20 Act
menele scadente, consiliul lităţii acestuia incit să se strînsă cu maiştrii, pentru 19,40 Ani
popular, ceilalţi benefi încadreze în puterea calo izolarea şi ventilarea mo lori
tar
ciari de investiţii acordă rea substanţială a preve publică ş.a. Investiţiile pro rifică prescrisă. rilor de preparare- a pra 20.10 Pat
o atenţie deosebită pregă derilor de plan pe 7 Juni prii ale consiliului, popu La secţia terînomeeanică, fului de cărbune, permit ne
tirii temeinice a acestora, din acest an, a angaja lar, prevăzute pentru acest Aurel Herţa, maistru prin reducerea orelor de repa ce
fapt ce are o influenţă mentelor luate in întrece an au fost realizate inte cipal şi şef de tură, ne-a raţii, O moară repusă în 20,30 Plic
Iuţi
hotâritoare în respectarea rea socialistă. Astfel, faţă gral. spus : „Pentru cu sorturile funcţiune cu o oră mai şi»
termenelor de punere în de volumul de 32,2 mili Importantele realizări ob de cărbune sînt variabile, repede asigură 20 MW în rile * 1
prei
funcţiune, precum şi asu oane lei investiţii prevăzut ţinute în îndeplinirea pro este necesară o reglare plus livraţi sistemului“. i 22.00 Gco
pra eficienţei cu care sînt pentru întregul an, s-au gramului de investiţii, pre permanentă a arderii com Scurte declaraţii care a- I T.M. Orăştie. Rectifica vert
utilizate fondurile. cum şi a celorlalţi indica bustibilului în cazane — testă preocupările constan torul Marin Olteana exe- 22,15 Teh
într-adevăr, consiliu] realizat, pe 7 luni, 29,8 mi te ale energeticicnilor de j cută axele principale ale
popular Ilia a reuşit să lioane „lei. Numai pentru tori ai planului economie operaţie pe care o facem ia Mintia pentru pulsarea ; strungului SN 320. El lift
uneori din jumătate în ju
determine toţi factorii care modernizarea staţiei C.F.R. în profil teritorial au si mătate de oră. La fel de în arterele sistemului na | permanent lucrări tie foarte
i bună calitate.
concură la realizarea pro s-au făcut lucrări în. va tuat comuna Ilia pe locul importantă este dozarea ţional a unei cantităţi spo
gramului de investiţii — loare de 18 milioane lei. I în primul semestru al a- corespunzătoare a consu rite de energie electrică. I Foto : VII!OII. ONOIU nJCUR
indiferent de subordona Au fost, de asemenea, cu nului în întrecerea dintre «ioprogri
rea lor (locală, departa consiliile populare comu îl adio jur 3
mentală sau republicană) mult depăşite prevederile nale. presei; 8
<iiilor; 9,i
— să-si unească eforturile de plan la lucrările de N. BADIU Reducerea blocuri din Oraşul nou 9.05 Hăsp
Călan dovedeşte că lor; 10,00
costurilor museţarea localităţii înfru 10.05 Alt'
gospodărirea
şi
10,25 Atl;
nu-i
Cu depozite de furaje... în cîmp,unii de producţie preocupă prea mult pe Mioriţa;
ştiri: 11,-
noilor
blocuri,
locatarii
Lenorniar
mieră ra
se gîndese deja la cumpărări de fînuri (Urmare din pag. 1) care aruncă pe unde a- muzicalii
letin de
menaje
pueă
resturile
iajelor din dotare. Graduj re, ambalajele, in loc să tor ; 13,0
* 23 Aug
(Urmare din pag. 1) raje pentru stabulaţia ur ni s-a spus — asa se o- de mecanizare în abataje le introducă în rocipien- bul curio
mătoare. Pînă în prezent bi’şnuieşte. Obiceiul so cere a crescut de la 0,7, în 1976, ţii aşezaţi la locurile jurnal; u
mă Tăvii-a Szabo se stră s-au depozitat 850 tone si abandonat, vitele trebuie la 25,4 la sulă, în 1980, ur- potrivite, în spatele tu conomice;
rnuzi
ale
duieşte să asigure o bună loz, toate paiele şi circa ţinute în păşune pentru ca mînd să atingă 40 la sută turor blocurilor. Cei vi neşti; 16,.
zaţi sînt chemaţi să ia
furajare şi îngrijire a ani 220 tone fin. în cîmp se grajdurile să poată fi cu în 1985. în cazul unui a- Imaginea de mai jos lui; 17,00
malelor. Acum, cînd ani află foarte multe furaje. răţate şi pregătite pentru bataj cu complex Ş.M.A. surprinsă între două măsurile cuvenite. 17.05 Ra
meilor;
V
malele se află la păşune, Este mare şi suprafaţa ce stabulaţia următoare. Pro românesc, unde costul uti ne ale ni
ziua de lucru a şefei de încă n-a fost cosită, de ducţia de lapte bate pasul lajelor este de cea. 55 000 serii; 20,0)
fermă se desfăşoară de di oarece conducerea unjtăţii pe loc, livrîndu-se la fon lei, Ia o avansare de 0,99 tu lui rom
1.944 ~ 23
mineaţa pînă seara în ta le-a repartizat de coasă şi dul de stat abia 230 litri m/zi,‘ valoarea amortismen Cinteoe r<
bără. Deoarece păşunea are unor oameni ce s-au mu zilnic. Viţeii sînt neîngri tului este de 100 lei pe to Muzică u:
tin de şti
iarbă puţină, vacilor eu tat cu multă vreme în ur jiţi, hrăniţi cu zgîroenie. na extrasă. Crescînd vite — peisaj
lapte li se dau seara, su- mă... in Haţeg. După un Iată eîteva aspecte pe za de avansare la' 1,25 m/zi, poran; 21.
plim >ntar, borhot şi con calcul aproximativ, unita care le supunem atenţiei cit se realizează astăzi în re; 22,00
centrate. tea va trebui să cumpere conducerii cooperativei abatajele cu susţinere in 23,00—5,00
cal noetui
Cu toate rezultatele bu circa 100 tone de fin şi a- (preşedinte Tiberiu Micu- dividuală bine organizate,
ne, zootehnia din Ostrov ceastă idee este acceptată lescu), consiliului popular valoarea amortismentului
prezintă si aspecte ce tre cu uşurinţă si seninătate. şi consiliului unic agroin se reduce la 79 lei/tonă. VAh
buie să stea mai mult în La ora amiezii, vacile dustrial pentru a se scoate înlr-un an, deci, 6 econo
3,5 milioane
de
mie
atenţia conducerii unităţii. cu lapte se aduc la grajd zootehnia la C.A.P. Toteşti pentru un singur abataj. lei
DEVA :
Grajdurile au fost curăţa şi sînt introduse in adă din starea precară în care Toate acestea pot ii ob (Patria)^
te, dar în spaţiile dintre posturi. De ce ? Fiindcă — se află. ţinute pe seama organiză de dra-ţV
ele sînt multe gropi pline rine Aa*
eu noroi. La baza furaje rii superioare a muncii şi * ^ .¿oO*
ră s-au adus numai 400 întăririi ordinii şi discipli m >\ :
seto'rbniiiu
tone paie, transportul fi Cantităţi înseninate de legume livrate nei de producţie, folosirii num laudi
nului încă n-a început şi şi exploatării raţionale a Morţii fac
mai sînt suprafeţe ce a- utilajelor pentru preveni Norma H;
ml) ; PET
bia acum se cosesc. într-un la fondul de stat rea stagnărilor în funcţio man — s<
capăt de grajd locuieşte o nare, care conduc, pe lin rea); Con i
familie de îngrijitori, bi La ferma legumicolă a tarea celor de sezon. Se e- gă îmbunătăţirea câştiguri brie); Set
blica);
IA
doanele pentru lapte sînt C.A.P. din Beriu se des- videnţiază prin participa lor formaţiilor şi la impor Budapesta
ţinute descoperite. Cînd făşoară o susţinută activi rea la muncă membrele tante reduceri ale costuri nistul (Mi
plouă nu poţi intra în sec tate pentru recoltarea le cooperatoare Saveta Cozaa, lor de producţie. eîteva din CAN : Zb( ]
Acestea
farul);
sînt
tor decit cu cizme de cau gumelor şi zarzavaturilor. Maria Cronicec, Eugenia ■Tack (Min
ciuc. în raidul întreprins „Pînă in prezent — ne spu Lup, Simina Morancea, E- posibilităţile care stau la O lacrimă
indemîna brigăzilor de mi
tore.se);
A
am inclus şi sediul C.A.P. nea inginera Lidia Mano- leonora Samoilescu, Corne neri pentru reducerea cos na Emma
Ei bine, aici era ordine, lescu, şefa fermei legumi lia Necşa şi multe alte turilor de producţie şi în BRAD: Ga
curăţenie, asfalt şi piatră cole — s-au recoltat şi li cooperatoare. vederea rentabilizării uni u a roşie);
li
peste tot, aşa cum îi stă vrat către C.L.F. Orăştie O activitate similară se căutarea Viaţ
tria);
bine unei incinte de bun peste 30 tone fasole, ceea desfăşoară şi la ferma le tăţilor miniere, avînd în ra); GEOi
ponderea
vedere
importan
gospodar. Nu s-ar putea ce reprezintă mai mult de gumicolă a C.A.P. Orăştie. a> Oficiul municipal P.Tc. Deva răspunde la noca „Ah, dut şi regâ
60 la sută din contractul S-au livrat 22 tone de ro tă cu care cheltuielile ma tură); HA’
să arate la fel şi sectorul încheiat cu statul, 8 tone şii din solarii, peste 2,5 tone teriale intervin în struc telefoanele" : „Cele sesizate au fost reale, posturile pu cului si a
BRAZI* Jo
yxSntehnic 7 dovlecei, 14. tone castraveţi roşii de cîmp, 3 tone fasole tura cheltuielilor la 1000 blice fiind blocate cu monede deformate. Ca o •primă mă CALAN: I
sură pentru a înlătura rapid blocajele, s-a stabilit ca elec
şi o tonă ardei iute. întreaga verde, 2 tone ardei iute, 4 to lei producţie marfă. Este tromecanicul de serviciu să verifice posturile publice, mai- meş (Casa
C.A.P. TOTEŞTI cantitate livrată a fost de ne castraveciori ş.a. De la o datorie de onoare a fie ales cele centrale, din două in două ore". MERI A: 1
cea mai bună calitate. cărui miner să acţioneze mea (Mure
mult visat
La C.A.P. Toteşti s-a „le Acum, aici se lucrează această unitate s-au livrat, ferm, prin toate mijloace © Referitor la articolul „Şi din cîţi am fost aseară, am
galizat“ ideea că nu se va intens la prâşitul legume de asemenea, 1,5 tone fruc le pentru reducerea chel rămas doi... meşteri", E.G.C.L. Orăştie răspunde : „Vă in
acoperi necesarul de fu lor de toamnă şi la recol- te. tuielilor de producţie. formăm că în fişa de plan a E.G.C.L. Orăştie figurează lu
crări doar la Orăştioara de Sus şi Bucium, iar Ocolişu Mic ho
este repartizat la E.G.C.L. Călan. Consultindu-ne cu
E.G.C.L. Călan, de la care am primit informaţia că nu au Rezultatei
forţă de muncă disponibilă şi posibilităţi de execuţie a 16 august ]
r
lucrării, am solicitat includerea acestei lucrări în fila noas Extr. i: :
tră de plan. Ca urmare, am executat şi aici reparaţiile la Extr. a II
Extr.
acoperiş şi la coşurile de fum. în momentul de faţă la 28.
toate cele trei unităţi şcolare mai avem de executat doar lei. Fond de
zugrăveli, lucrări care în baza contractului se vor termina
pînă la 1 septembrie 1981".
© După apariţia notei „Neglijenţa continuă", primim
de la întreprinderea de morărit şi panificaţie Hunedoara-
Deva următorul răspuns : „Semnalarea apariţiei de cor
puri străine în produsele de panificaţie a constituit pentru Timpul pr
colectivele de oameni al muncii prilej de analiză supli august 1981
răci şi va
mentară a cauzelor ce le generează. Cauzele semnalate instabilă. C
în acest număr nu-şi găsesc justificarea faţă de munca ta înnourai
vor
cădea
plină de răspundere de zi cu zi pe care o desfăşoară oa locale de p
menii muncii din unităţile noastre". descărcări •
© I.C.S.A.P. Deva răspunde, referindu-se la articolul lat de grin
mode
sufla
„Rezolvarea scrisorilor nu este o sarcină facultativă", că l’icări temp
au fost luate măsuri împotriva celor două lucrătoare din km/h din i
cadrul bufetului „Pietroasa", ele fiind mutate disciplinar peraturile n
la între 12
T.C.H., lotul 22, şantier 2 Călan. Echipa rtc zidari condusă de comunistul Nicolae Căpitanii se numără printre la alte unităţi. (Eleonora Petruţ la patiseria „Doina", Iar cele maxim
echipele fruntaşe de pe şantier. în foto : executarea tencuielii la faţada blocului 5 A. Silvia Costaş la cofetăria „Scala“). grade.