Page 6 - Drumul_socialismului_1981_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Mărirea minerilor de Ia Bărbătera - r
„Z A R A N D ‘81 6t 1 = f\ f ELEH
cărbune olt mai mult si de tonă calate La Brad se deschide terilor, tribunei ideilor, tinţelor cu problepie ac­
astăzi cea de-a VlII-a expoziţiilor, schimburi­ tuale de politică internă DUMI
2 ;MJ
Colectivul I. M. Bărbă- găteşte producţie pentru tivelor muncitoreşti şi in­ ediţie a festivalului cul­ lor de experienţă, con­ şi externă, cu noutăţi 0,00 Tot
teni a reuşit ca pe primul cocs. Prin extragerea unei fluenţa acestora asupra turii si educaţiei socia­ sfătuirilor, recitalurilor din producţie şi tehni- 0,35 Film seri
semestru al anului să-şi cantităţi cit mai mari de realizării sarcinilor de plan. liste „Zarand“. Intre 2 de poezie, serilor de co-ştiinţifice, cu creaţii pii : »r
realizeze sarcinile de plan cărbune, de o calitate mai La precedenta adunare ge­ şi 9 august Ţara Moţi­ ştiinţă sau spectacolelor literare valoroase. de Antoi
Exupery.
şi să extragă suplimentar bună, minerii de la Băr- nerală s-a hotărît să fie lor va fi gazdă a nume­ realizate cu concursul Tradiţiile de muncă studiouri,
17 923 tone de cărbune. băteni contribuie prin for­ evidenţiată brigada care roase acţiuni, structura­ formaţiilor artistice din şi culturale, preocupă­ Premierii
Acest l'apt a permis reali­ ţele lor la reducerea efor­ obţine cea mai mare pro­ te pe zile de manifes­ zonă, care au avut o rile pentru dezvoltarea pisodul
zarea şi a celorlalţi indi­ tului valutar al ţării. Şi-au ductivitate si brigada care tări : politico-ideologice, prezenţă meritorie în materială ca şi pentru 10.00 Viaţa sa
11.15 Bucuriile
catori economico-financiari: exprimat hotărîrea de a execută cea mai bună lu­ în sprijinul producţiei, actuala ediţie a „Cînlă- formarea spirituală a trospcctii
producţia netă în procent îmbunătăţi realizările în­ crare minieră. Acest fapt cu cartea şi filmul, pen­ rii României“, cît şi al oamenilor îşi găsesc lor „G
cu“ (1)
-de 119,5 la sută, producţia treprinderii Pompei Tomo- a dus' la creşterea auto­ tru tineret, de educa­ altor formaţii invitate deopotrivă expresie in 12.30 De straj;
marfă 101,2 ia sută, iar controlului, toţi şefii de ţie materialist-ştiinţifică din judeţ. Timp de o acţiunile acestei săptă- 13.00 Telex
producţia globală 132,7 la brigadă fiind interesaţi să şi artistice. Unităţile e- s ă p t ă m î n ă , oamenii mîni — îndătinată prin 13.05 Album i
sută. Totodată, a fost de­ Âdunări generale fie în frunte cu formaţiile conomice şi social-cultu- muncii din Brad şi din perpetuare, dar nouă 15.05 Şali
15.20 Fotbal i;
păşit cu 183 ml planul ia pe care le conduc, a spo­ rale, zonele de agre­ comunele apropiate vor prin forma de manifes­ 17.05 Filme ii
lucrările de pregătire, cre- aie oamenilor mânai rit mult ' productivitatea ment brădene vor fi avea prilejul să-.şi lăr­ tare, mereu alta de la lupta I*.
îndu-se condiţii pentru pu­ muncii, s-a îmbunătăţit locul desfăşurării dezba­ gească orizontul cunoş­ o ediţie la cealaltă. făurirea
„Dcsfăşu
nerea în funcţiune a două lea, Nicolae Oprea, Tudor simţitor calitatea execută­ 1 mi eră T’
atelaje frontale şi două a- Mocanu, loan Căşuneanu, rii lucrărilor miniere. în Studioul»
grafic „
bataje cameră. Carol Tivorac, în numele aceeaşi idee, maistrul Ca­ Tradiţii democratice şi revoluţionare 18,35 Micul ec
Am citat din darea de colectivelor din care fac rol Tivorac arăta că da­ mici
seamă prezentată în adu­ parte. Alţi participanţi la torită aplicării cu bune 10.00 Xelojurn;
narea generală a oameni­ dezbateri s-au referit la rezultate a iniţiativei „Di- aie presei române —*rT;\' 19.25 Cîntarea
judeţul -
lor muncii, care a anali­ îmbunătăţirea stilului şi rigenţia muncitorească'*, în 20.50 Film
zat modul cum au fost în­ metodelor de lucru ale sectorul de investiţii s-a (Urmare din pag. 1) cînd fascismul devenise un munist şi a organizaţiilor lietta“.
Producţi»
făptuite sarcinile de plan conducerii colective a în­ îmbunătăţit mult discipli­ dreptate socială. Prin dîr- pericol grav pentru ţara de masă şi-a adus contri­ lor frarn
pe prima jumătate a anu­ treprinderii, la măsurile pe na, propunînd ca această zenia şi pasiunea revolu­ noastră, partidul a pus pe buţia la acţiunea forţelor 22.30 Telejurn;
lui şi a adoptat măsurile care aceasta va treimi să iniţiativă să fie preluată ţionară cu care au mun­ un plan prioritar dezvol­ progresiste care a stăvilit LUNI, 3
ce se impun pentru rea­ le intensifice, astfel incit de toţi maiştrii din sec­ cit, în acele vremuri grele, tarea presei antifasciste le­ pentru un timp ascensiu­ 16.00 Emisiune
lizarea exemplară a sar­ activitatea de viitor să cu­ toarele minei. ei au ridicat la un înalt gale, ca un instrument în nea spre putere a organi­ maghiarii
cinilor pe semestrul al noască o perfecţionare con­ Sarcinile de plan ce re­ nivel titlul de gazetar co­ mîna partidului comunist, zaţiilor fasciste. 18.50 1001 de
doilea şi pe întregul an. tinuă. Consemnăm în acest vin colectivului de la I.M. munist“. cît şi a altor forţe demo­ Combativitatea presei 10.00 Telejurn;
19.25 Actualita
Pentru ca realizările sens propunerile făcute de Bârbăteni pentru semes­ cratice, patriotice, de an­ comuniste din perioada in­ 19.50 Sindicate
să-şi păstreze cota ridica­ loan Sav, loan Turc aş, trul al doiiea sînt, după Perioada luptelor revo­ trenare împotriva fascis­ terbelică a fost dusă mai pentru \
tă participanţii au făcut Gheorghe Tîmplăreseu, pro­ cum a rezultat din aduna­ luţionare din 1929—1933 a mului, a unei largi şi ac­ departe de presa comu­ prosperii
lui, peni
numeroase propuneri me­ puneri privind atragerea rea generală, perfect rea­ fost o perioadă de avint tive opinii politice, cu pu­ nistă, patriotică a rezisten­ 75 de ai
nite să contribuie la îmbu­ intr-o mai mare măsură a lizabile, colectivul între­ pentru presa comunistă. ternice aderenţe în toate ţei naţionale, din anii dic­ stituirea
a
nătăţirea continuă a acti­ tuturor oamenilor muncii prinderii angajîndu-se la Au apărut noi publicaţii, clasele şi straturile sociale. taturii antonesciene şi ai nerale koit
din
vităţii de extracţie a căr­ la luarea deciziilor şi la depăşirea lor, în care scop gazete ale comitetelor re­ Presa comunistă a fost dominaţiei Germaniei hi- 20,15 Roman
bunelui, un accent deose­ înfăptuirea lor. a adoptat un amplu plan gionale Şi locale ale P.C.R., o cronică vie a dezvoltării tleriste. Această presă şi-a terea vt
dul 5
bit fiind pus pe calitate, Un aspect semnificativ, de măsuri. ziare sindicale, pentru ti­ opiniei antifasciste, mate­ adus din plin contribuţia 21.15 Cadran n
ştiut fiind că din cărbu­ relevat de adunarea gene­ neret, militari, de uzină, rializate în acordurile din­ la actul istoric al revolu­ nia în 1
nele de Bărbătenî se pre­ rală, a fost cel al iniţia­ CONSTANTIN iOVĂNESCU în închisori. După 1933, tre diferitele organizaţii ţiei de eliberare naţională porană
politice şi obşteşti, ca ace­ şi socială, antifascistă şi 21,45 Pagini e
le de la Ţebea, în şirul antiimperialistă declanşată ţia m
nească
marilor acţiuni populare la 23 August 1944, prin ca­ 22.05 Telejurn
Io staţiunea Geoagiu-Bâi din anii 1935—1939, în­ re România a intrat într-o
dreptate împotriva perico­ nouă eră a istoriei sale.
lului fascist, pentru apă­ Tradiţiile glorioase ale
Excelente condiţii de tratament rarea fiinţei naţionale, a presei muncitoreşti, socia­ iKadi
v independenţei şi suverani­ liste şi comuniste româ­
0 comună cu patru prezenţe balnear pentru tiranii cooperatori tăţii ţării. Cu deosebită vi­ neşti constituie un patri­ .TiiYiişoAR/!
dioprogram i
moniu de preţ ai României
goare a fost oglindit unul
18.00 Informa
din momentele culminan­ socialiste, care, aşa cum Actualitatea
meritorii în finala întrecerii ia dispoziţie — ca dealt- Sus' „Eu, care sînt de aici te ale luptei de masă anti­ sublinia tovarăşul Nicolae idei, acţiun
Ţăranii
de
cooperatori
comuna
Orăştioara
au
18.20 Premier*
Ceauşescu, „...a cunoscut o
marea
fascistă,
demonstra­
Muzică uşoa
tece — aniloi
în
Ediţia actuală a Festiva­ faza republicană, strălucit iei toţi oamenii muncii din din judeţ, mă aflu pentru ţie din Bucureşti, de la 1 puternică dezvoltare, afir- Studio liric :
1939,
organizarea
mîndu-se ca un instrument
Mai
ţara noastră — complexe a cincea oară ia trata-
lului naţional „Cîntarea în cerinţele genului, reu­ moderne de tratament in meni. Mă simt bine. A- căreia, împreună cu alte activ şi eficace .în lupta venirii noasu
României“ s-a impus în şind ca „printre alesături diierite staţiuni balneo- vem condiţii bune. Toată cadre ale partidului, s-a pentru transformarea revo­ poeţilor bană
tenarul Gc
spiritualitatea comunei să găsească şi uscături“ climaterice de la munte stima şi lauda pentru distins ■ tînărul comunist luţionară a societăţii, pen­ fragmente
Ghelari ca o permanenţă, prezentate prin miniaturi Nicolae Ceauşescu. Se poa­ tru transpunerea în viaţă „Ocdip“; 19,3(
dată de răspunderea şi si secvenţe de relevantă te aprecia că presa ilegală a politicii partidului şi sta- Iul naţional „i
nici“.
frecvenţa cu care s-au or­ inspiraţie. Şi, ceea ce e si legală a partidului co- tului nostru socialist“.
ganizat „serile cultural-edu­ mai important pentru a-
cative“ — cum denumesc ceastă eficientă formă a ic 1^1
localnicii dialogurile pe a- muncii de propagandă, Bătălia pentru grîu
ceeaşi scenă ale tuturor textul a fost desprins din
DEVA: Du
categoriilor de oameni ai problematica de esenţă a (Urmate urn pag. 1) Pruncul, pet
muncii. Ultima scară cul- muncii şi vieţii comunei. completează : „ţii azL-~-ne nii (Arta);
depăşim norma. Facem-
tural-educativă a fost re- > în finala întrecerii, co­ lU'„. (Grădii
zervată cadrelor didactice, muna Ghelari s-a prezentat întrebîndu-i cum merge puţin 20 ha de arătură“. HUNEDOAR/
care au preluat ştafeta de merituos şi cu formaţii de treaba. Aşadar, cum se ara aici, şi extratereş
Munţii în fl.
la lucrătorii din comerţ, dansuri populare, cu gru­ — Cam greu — ne-a se putea lucra foarte bine gistul) ; Pe
predînd-o celor din dome­ pul vocal şi rapsozii din răspuns I. Borodi. Azi di­ şi la Peştişu Mic şi la Nan- lui — • seriil
niul medico-sanitar. Ase­ satul Ruda. La faza repu­ mineaţă, ca să putem lu­ dru. Şantaj (Cons
1
TROŞANI:
menea seri au prilejuit blicană de la Alba lulia, cra, a trebuit să meargă Organizarea muncii, di­ oară căsătoi
consiliului comunal de e- rapsodul popular Anişca în imagine : Modernul complex balnear destinat lucră­ unul în faţă cu farurile rijarea şi folosirea cu ma­ Circuit înch
ducaţie politică şi cultu­ Catrîna a fost neîntrecută torilor din agricultură. aprinse pentru a vedea pe ximum de randament a bric); Al tr<
tal
(Repubii
ră socialistă selectarea ce­ cu „Doina mea şi-a satu­ unde tragem primele braz­ mijloacelor mecanice şi a Cactus Jac!
lor mai bune formaţii ar­ lui“ ca şi grupul vocal fol­ şi de la mare. Un aseme­ conducerea unităţii, pen­ de. Nu vedeam nimic din forţelor umane, controlul VULCAN: P-
cauza ceţii. Arăm în pan­
tistice şi a celor mai ta­ cloric cu „Ce stai june, nu nea complex funcţionează tru personalul medico-sa­ şi îndrumarea trebuie să de bancnote
LONEA : M»
tă, terenul e cam moale,
lentaţi interpreţi pentru te-nsoriu“, iar la întrece­ şi in staţiunea Geoagiu- nitar care sînt gazde ioarte dar bun de arat, mai pa­ stea în atenţia factorilor (Minerul) ; F
întrecerile din actuala e- rea pe ţară a formaţiilor Băi. Această modernă u- bune“. Vasile Noaghi, de conducere de la comu­ morgana (Mi
diţie a Festivalului „Cînta­ coregrafice suita de dan­ nitate de tratament — comuna Gnlda de Jos, tinează roţile, însă aşa ne şi consiliul unic, pen­ NINOASA :
teanc de ba
rea României“. suri pădureneşti a artişti­ condusă cu multă price­ judeţul Alba: „Eu am cum vedeţi, facem lucru tru că numai printr-o mo­ toresc) ; UT
Aşa s-a afirmat brigada lor amatori din Ruda a fost pere şi spirit gospodă­ venii chiar acum. Am ve­ de calitate. bilizare generală şi folo­ dublă (7
artistică a comunei. La fa­ calificată numai la super­ resc de Martin Fröhlich —, nit împreună cu un con­ — „Lucrăm in schimburi sire eficientă a timpului se BRAD : Cap
(Steau
rilor
za pe consilii unice agro­ lativ. Originalitatea jocu­ are o capacitate de' 260 sătean, care mi-a spus că prelungite — adaugă I. A- pot finaliza lucrările din RABARZA:
industriale, de la Hune­ lui s-a întîlnit cu pitores­ locuri pe serie. In perioa­ tratamentul făcut aici l-a simionesei, iar I. Bogdan campania de seceriş. seriile I-II
doara, prezenţa acesteia a cul portului pădurenese da care a trecut de Ia 'în­ ajutat mult şi se simte RAŞTIE : t
fost o revelaţie. Nouă ti­ într-o aleasă interpretare ceputul anului şi pînă a- bine. La cazare am iost Grozăvescu. în program — ring (Patr
Irina
(Flacă-
nere au adus printr-un text a celor 34 de perechi de cum au tost la tratament primiţi bine. Ni s-a dat cunoscuta interpretă de mu­ BAl: Burei
ingenios turnat în recipien­ adulţi şi copii. Am zice — balnear aproape 2 700 de o cameră ia amîndoi, aşa zică populară lVIaria Cioba- I-II (Casa
HAŢEG :
tul artistic ai genului de de familii. Pentru că Pe­ ţărani cooperatori din cum am dorit — confort nu. © Informarea politică (Popular) ;
cp se va prezenta mîine, o-
către educatoarea Terezia tru Popa (conducătorul toate colţurile ţării, din­ I. Totu-i aici confort i. «- rele 18, cursanţilor cercurilor nul din zgîi
Biriescu — întreaga viaţă formaţiei) juca alături de tre care peste 300 din ju­ dică prima îtilîi, cum se o în sala mică a casei de teimico-aplicative ale casei de riile I-II ;
cana mercei
a aşezării, cu optimismul soţia sa. Ileana, şi cei doi deţul nostru. Costul unui zice pe la noi“. Eugenia cultură are loc mîine, la orele cultură va cuprinde princi­ de cultură)
şi
interne
cu
robust al muncii, cu caren­ fii, ca şi familiile Aron Ca­ bilet pentru 18 zile, in­ Dubax, comuna Şoirnuş: 9, o consfătuire unităţile activul palele evenimente lunii care te de drar
ale
bază
sani­
din
internaţionale
de
ţele care se mai ivesc şi trîna, Gheorghe Vîţă, A- clusiv transportul, este de „Avem asigurate condiţii tare pe tema „Forme şi mij­ s-a încheiat. ® „Mnnea mi­ I-II (11 Iun
pe care le-au satirizat cu drian Zăvoian, Gheorghe 500—550 lei. de iralamenl din cele mai loace politice, ideologice, cul­ nerilor oglindită in arta Marfă furat. Uit
ILIA :
este
şi
in
curaj şi dezinvoltură, cu Dăvîncă, Aron Munteanu Am rugat pe ci {¡va din bune, cazare şi masă. SLa- tural-educative şi ştiinţifice plastică expoziţiei literatură“ orga­ (Lumina); G
se
ce
tema
adresă precisă într-o ţinu­ şi mulţi alţii. cooperatorii aliaţi aici la ţiunea Geoagiu-Băi este moderne folosite de organi­ la eu^iuhn
zaţiile de partid, de masă şi nizează in sala de expoziţii a
tă artistică impresionantă. tratament să ne împărtă­ cea mai bine dotată şi obşteşti pentru formarea şi Bibliotecii judeţene in cin­
Cu programul „Asta-i bri­ Cele patru prezenţe ale şească opiniile lor. An­ mai frumoasă din judeţul dezvoltarea conştiinţei so­ stea Zilei minerului. • La
gada“. educatoarele şi în­ Ghelariului in finala în­ gliei Maleca, comuna Lun- nosiru. Es!e o mîndrie cialiste, a politice şi profesio­ concursul de creaţii modele,
U.J.C.M.,
de
personalului
medico- organizat
cu
nale,
văţătoarele Terezia Biries­ trecerii sînt. fără îndoială, caviţa, judeţul Tuicea: pentru noi, localnicii, să sanitar“. o Mîine, orele 17, participarea cooperativelor
cu. Mihaela Tomuş, Ceci­ locuri fruntaşe pe ţară, „Avem condiţii de caza­ auzim de la cel din alte la Galeriile de artă ale Fon­ meşteşugăreşti din judeţ, lo­
Timpul i
lia Barta, Gina Rusan. Vio­ locuri meritate, pentru ca­ te şi tratament foarte bu­ judeţe numai cuvinte de dului plastic va avea loc cul I a fost obţinut de coo­ ziua dc 2 au
vernisajul
expoziţiei
„Progresul“.
persona­
perativa
deveană
rica Pascu, Tania Băcean, re s-au depus strădanii — ne. Toată lumea — înce- laudă şi apreciere“. le de pictură a liozaliel Gali, Aceasta a prezentat, după mea va fi .
Ana Ioana, Maria Voica, de la membrii consiliului pînd de la şeiul unităţii Aici, la Geoagiu-Băi ţă­ instructor cu probleme de modelele creatoarei Florica moaşă cu
Izolat vor c
Luci Mîrza, acompaniate comunal de educaţie poli­ — se poartă frumos cu ranii cooperatori au — artă plastică la Casa de cul­ Lucaci, confecţii şi tricotaje ploaie. Vînt
la acordeon de Aron Popa tică şi cultură socialistă, noi. Nu avem ce le re­ prin grija partidului şi tură din Haţeg, o Marţi, 1 pentru femei, o Ieri, cei ca­ general stal
august, de la orele 17 şl 20 re au solicitat serviciile sta­
şi Marin Topliceanu, au dat la fiecare interpret. Ele proşa. Am iost şi în alte statului — o irumoasă şi Ansamblul de cintcco şi ţiilor de spălare a autoturis­ le minime e
măsura talentului, ureînd relevă integrarea creatoare staţiuni. A5 zice că Geoa- modernă unitate de trata­ dansuri populare româneşti melor au avut o surpriză 18 şi 21 de
Snt 1
maxime
neplăcută
„Cununa Semcnicului“ al Co­
de la o fază la alta, pînă şi responsabilă a oameni­ giu-Băi, iară exagerare, ment balnear, care ie asi­ mitetului judeţean Caraş-Sc- de spălare : la PECO, staţia grade.
era
defectă,
iar
în finala întrecerii. Muzi­ lor satelor în evoluţia spi­ se poate numi „Perla Hu­ gură condiţii dintre cele verin al U.T.C. va prezenta, cea de la Autoscrvico a in­ La .. unte,
cală. cu un desen coregra­ ritualităţii comunei, în îm­ nedoarei“,- aşa cum Slănic- mai bune pentru a-şi re­ la casa de cultură un spec­ trat in plin sezon in repa­ ncral inst
temporar
n.
fic adecvat fiecărui mo­ plinirea personalităţii lor. Moldova este numită „Per­ face sănătatea. tacol folcloric cu soliştii vo­ raţie capitală ! ! cădea averse
Nicoleta
cali
Pavel
Voica,
ment. brigada artistică din Şi această înseamnă mult. la Moldovei“. Ana Medroi. N. BADiU Jurcă, Pctrică Moise, Liliana ESTERA SIMA teorolos de
Ghelari s-a înscris, şi la LUCIA UCiU Dorel Vaier