Page 60 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 60
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 395 ® MARŢI, 18 AUGUST 1981,
Un document al Comitetului O.N.U. ciale oferite de cunoscute
formaţii artistice regionale. AUZUL INDIENILOR dispariţie, ornitologii
pentru decolonizare mericani au bolărit capiu- l
Deputaţi ai Adunării Le Indienii care Irăicsc in jrarea tuturor condorilor )
NAŢIUNILE UNITE 17 gitim al poporului nami- gislative a Republicii Costa junglele Amazoanelor au calilornieni. Cilcva exem- 1
Guvernul Republicii Zim-
(Agerpres). — Comitetul bian, precum si faţă de babwe a decretat accesul Rica, reprezentînd partide auzul mai ascuţit decil al plare vor fi predate gră- i
locuitorilor
ur
zonelor
O.N.U. pentru decolonizare eforturile SWAPO de a ob copiilor negri la şcolile de orientări politice dife bane, se spune intr-un co dinilor zoologice din San 1
a adoptat un document în ţine desfăşurarea de ale care sub regimul rasist al rite, au condamnat, într-o municat al societăţii me Diego şi Los Angcles, iar »
e'are se resping manevrele geri libere în Namibia. lui lan Smith erau rezer scrisoare adresată secreta dicale din Brazilia. Zgo celelalte vor li lăsate In ţ
regimului de la Pretoria Sint reafirmate, totodată, vate în exclusivitate albilor. rului general al O.N.U. motele marilor oraşe cre libertate, dar nn înainte I
de a Ii se ii ataşat dc /
de a stabili un guvern- responsabilităţile O.N.U. a- Această măsură cores Kurt Waldheim, hotărîrea ează in aparatul auditiv picioare
marionetă în Namibia pen supra Namibiei pînă la ob administraţiei S.U.A. de a microemitătoare >
tru a crea impresia că a- ţinerea independenţei a- punde politicii interne a produce şi stoca bomba cu al locuitorilor o „perdea“ radio cu baterii solare, i
pentru sunetele joase. Ex
Oamenii dc ştiinţă speră I
cest teritoriu ar fi inde cestui teritoriu, documentul guvernului independent din neutroni b „Acest act — perienţele ciectuale In să obţină în acest fel 1
Zimbabwe destinate ridică
pendent. Documentul ex condamnînd, totodată, re au subliniat parlamentarii rindul indienilor brazilieni dale
importante
despre
ţ
primă sprijinul faţă de Or gimul sud-african şi'com rii rivelului de trai al popu costaricani — constituie un au relevat că bătrinii In particularităţile vieţii con- ţ
laţiei 'de culoare lipsite de
ganizaţia Poporului din A- paniile străine care ex drepturi şi supuse discrimi nou impuls dat cursei înar vlrslă de 70 ani aud tot dărilor.
friea dc Sud-Vest (SWAPO) ploatează' resursele nami- nării rasiale şi sociale în mărilor, o ameninţare la atil de bine ca orăşenii in
Singurul reprezentant le- biene. adresa păcii mondiale".
vechiul sistem al apart vîrstă de 30 ani. CAM SCUMP !...
heidului.
Noi acte de agresiune ale Republicii Compania aeriană vene- CONDORUL DE In Comisiile Pieţei co- 4
Luînd cuvîntul la un mi zueleană „Viasa“ a trecut CALIFORNIA PE CALE mune funcţionează 42 sis- r
Sud-Âfricane împotriva Angoiei ting desfăşurat la Chi sub controlul statului, o DE DISPARIŢIE teme de legături inter- 1
cago, secretarul general al dată cu achiziţionarea de lingvistice şi 000 transla
P.C. din S.U.A., Gus Hali, către guvern a tuturor ac
LUANDA 17 (Agerpres). trei grupuri de militari a calificat hotărîrea Ad ţiunilor firmei. Pînă în pre Condorul dc Caliiornia, tori, iar în Comisiile par
— Ministerul Apărării al sud-africani au pătruns re ministraţiei Reagan de a zent „Viasa” era o socie cea mai mare pasăre de lamentului vest-european ,
Republicii Populare Ango cent în comuna Chana trece la producerea pe tate cu capital mixt, statul pe continentul american, (organul consultativ al ^
la denunţă într-un comuni Mongo. în acelaşi timp s-au scară largă a bombei cu deţinînd 75 la sută dintre este pe cale de dispariţie. C.E.E.) — 1 300 translatori L
cat dat publicităţii la înregistrat mişcări de tru neutroni ca un pas spre acţiuni. Numărul total al acestor care traduc şi redactează /
Luanda continuarea acţiu pe aeropurtate de pe teri catastrofa nucleară, care păsări uriaşe cu anvergura corespondenţa. Ziarul bel- ţ
nilor agresive ale regimu toriul namibian în direcţia ameninţă omenirea cu dis aripilor de 3 metri este in gian „Le Soir“ ¡ace un ţ
lui rasist de la Pretoria îm localităţii angoleze Naulila. trugerea. La Aden a avut loc o în prezent de numai 25. calcul simplu: traducerea '
potriva teritoriilor din su Actele de agresiune ale Bomba cu neutroni, a trevedere între preşedintele Ştiinţa dispune dc toar liecărui cuvlnt costă Pia- <
dul Angoiei. Republicii Sud-Africane a- subliniat vorbitorul, este Prezidiului Consiliului Su te puţine dale despre con ţa comună, mai bine zis ţ
Comunicatul menţionează fectează în continuare re o armă de agresiune care prem al Poporului al R.D.P. diţiile dc viată şi compor contribuabilii din aceste ^
că trupele agresoare sta giunile din sudul Angoiei, face tot mai real perico Yemen, Aii Nasser Molia- tamentul condorilor. Pen stalc, cile lianei bel-
ţionează în continuare uni- menţionează comunicatul. lul unui război nuclear. mmed, conducătorul Marii tru a salva specia de la gieni.
tăţi de infanterie, avioane Invadatorii au ucis popu Revoluţii ,de la 1 septembrie
şi elicoptere militare în laţie civilă, au incendiat Noi incidente au avut loc din Jamahiria Arabă Li-
comuna Evale, situată în gospodării ale locuitorilor, la Sheffield, în nordul An biană Populară Socialistă,
partea cea mai sudică a au distrus şeptelul şi pro gliei, între tineri de cu Moammer El Geddafi, şi ÎNTREPRINDEREA AVICOLA DE STAT
preşedintele Consiliului Mi
Angoiei. în vreme ce alte dusele alimentare. loare şi forţele de ordine litar Administrativ Provizo
— s-a anunţat oficial la riu al Etiopei, Mengistu D E V A
Evoluţia crizei guvernamentale din Portugalia Londra. Se precizează că Haile Mariam. Au fost dis
17 persoane au fost aresta cutate probleme ale situa încadrează prin concurs în data de 26
Premierul demisionai' al ai partidului al cărui pre te, iar trei poliţişti şi mai ţiei internaţionale şi îndeo august 1981 un responsabil economic, în
Portugaliei, Francisco Pinto şedinte este el însuşi. mulţi civili au fost răniţi. sebi din regiunea Orientu
Balsemap, desemnat de Balsemao apreciază că lui Mijlociu şi Africii. De condiţiile de studii si stagiu conform Legii
Consiliul Naţional al Parti rezultatele reuniunii — La Staţiunea balneară asemenea, au fost abor 12/1971 şi Legii 57/1974.
dului Social-Democrat care i-a cerut cu 58 de Duszniki s-a desfăşurat cea date probleme ale coope
(P.S.D.), principala forma voturi pentru, unul împo de-a 36-a ediţie a Festiva rării celor trei ţări în di
ţiune politică a coaliţiei trivă şi trei abţineri să-şi lului internaţional „Cho- ferite domenii, anunţă a-
guvernamentale „Alianţa reia atribuţiile de prim pin". în cadrul prestigioasei genţia TASS.
ministru — ar reprezenta manifestări artistice au a- LICEUL INDUSTRIAL Nr. 3 DEVA
Democratică“, pentru func „o schimbare semnificati vut loc 12 concerte. In a-
ţia de prim-ministru, a
vă“ în raport cu majorita cest an, programul festiva
cerut un termen de trei tea întrunită anterior şi lului a fost îmbogăţit cu Strada Prelungirea Oifuz nr. 8
zile in care să decidă dacă considerată de el ca insu spectacole folclorice spe
acceptă sau nu acest mandat ficientă. face înscrieri ‘pentru anul şcolar 1981
>kco(i!9ii«ea9iii«a9 • «•«oewooeeaesseeoeoo (9699999900990999999999099909000999999001, 1982 Ia următoarele profile şi meserii:
le unei ameliorări a situa ea este numai trecătoare,
a ii in ţările C.E.E. ţiei, dar dacă această pa experţii economici ai C.E.E. CLASA A XI-A CURS DE ZI
lidă rază de lumină ivită nu se încumetă încă să
la orizont se va solda cu facă un pronostic. — materiale de construcţii — 29 locuri
D.P.fi.) ieşirea din criză sau dacă (Agerpres) — electrotehnică — 9 locuri
Vinătoarea de miliarde goleşte tot mai mult. Fran — mecanică — 15 locuri
se practică tot timpul a- anul trecut un uşor exce R.F.G. : „Dificultăţile economice persistă“
cezii,
care
înregistrat
au
nului — scria recent zia — silvicultură şi exploatări
rul belgian „Le Soir", care dent, nu se tem anul a- forestiere — 18 locuri
apare la Bruxelles. Acolo, cesta decît de un deficit (Agenţia France Presse)
şeful soeial-creştin al gu foarte mic. CLASA A XI-A CURS SERAL
vernului; Mark Eyskens, se Comisia C.E.E. a atras Creşterea şomajului în de austeritate anunţat săp-
luptă ca şi colegul său atenţia că amînarea de la R.F.G., confirmată de ulti tămîna trecută la Bonn se — materiale de construcţii — 36 locuri
vest-german, Iielmut Sch- un an la altul nu va face mele cifre publicate la vor dovedi prea optimiste — mecanică — 36 locuri
midt, la Bonn, pentru a decît să îngreuieze econo începutul lunii august, va în confruntarea cu realita
putea economisi miliarde. miile ce urmează să fie spori dificultăţile economi tea.
Dar în vreme ce lui Iiel- realizate. Acest avertis ce şi politice ale guvernu Dacă piaţa muncii se ŞCOALA PROFESIONALA
mut Schmidt nu-i lipsesc ment al autorităţilor C.E.E. lui de la Bonn, apreciază degradează mai rapid de — mecanică — 72 locuri
dccît 20 miliarde mărci, se adresează, în primul observatorii. cît se scontase, Biroul Mun
Eyskens jonglează cu ci rînd, Republicii Irlanda. Potrivit Biroului Mun cii de la Nurnberg va so — construcţii — 72 locuri
fre astronomice: el înca Acolo, deficitul bugetar s-a cii din Nurnberg, numărul licita negreşit ajutorul gu Informaţii suplimentare la telefon nr.
sează 1100 miliarde franci ridicat la 15 la sută din celor în căutare de lucru a vernului şi proiectele bu
belgieni, dar trebuie să produsul naţional brut. A- făcut un nou salt de 11 Ia getare ale acestuia vor a- 16230 — secretariatul liceului.
cheltuiască 1 433 miliarde. v.a de suferit. Mulţi ex
Deşi francul belgian este perţi afirmă deja că pro
mult mai mic decît marca Din presa străină gramul de austeritate al 6369/6 iunie 1981, eliberată
vest-germană, şi de aceea guvernului nu este înte de întreprinderea „Vidra"
sumele de ordinul miliar meiat pe ipoteze economice Orăştie pe numele Nanu
delor nu pot fi comparate ceasta este considerabil sută în iulie, atingînd 1,25 Gh. Valeriu. O declar nula.
direct cu cele din R.F.G., mai mult decît media din milioane, număr neegalat prea solide. Potrivit aces VlNZÂRI (C.4)
deficitul bugetar al micii C.E.E., apreciată, pentru a- în ultimii 29 de ani. în pri tora, previziunea privind © Pierdut comandă nr.
Belgii echivalează, totuşi, nul 1981, la 4,6 la sută. A- mele şapte luni R.F.G. a rata de creştere (6,1 la © Vind apartament două 5330 pentru haină blană,
cu jumătate din soldul pa ceastă medie constituie de avut în medie 1,2 milioane sută valoric) este prea op pe numele de Curşu Ma
siv al marelui vecin. ja un motiv de îngrijorare şomeri şi cum situaţia de timistă. Cea referitoare la camere, confort unu, gaze. fia-, eliberată de întreprin
La aceasta se adaugă pentru C.E.E., deoarece ea pe piaţa muncii se deterio inflaţie (3—4 la sută) este bucătărie modificată (14 derea „Vidra“ Orăştie. O
faptul că — după cum a- depăşeşte estimările iniţi rează de regulă în toamnă, mai degrabă de domeniul m.p.) Deva, telelon 21020, declar nulă. ^C.3)
preciază Comisia C.E.E. — ale şi este cu 0,7 la sută se anticipează că la sfîrşi- speranţei decît al realită orele 17—20. (1451)
R.F.G. se află în faţa unui mai mare decît în anul tul anului vor fi 1,4 mi ţii. ANUNŢ DE FAMILIE
nou boom al exporturilor, precedent. lioane şomeri. Dealtfel, agravarea şo PIERDERI
ceea ce nu este cazul cu Dacă deficitul bugetului Prelungirea recesiunii şi majului a determinat de
Belgia, motiv pentru care unei ţări membre depă intrarea unei generaţii nu ja Partidul Social-Demo • Pierdut legitimaţie de © Cu aceeaşi nemărgi
Comisia C.E.E. a cerut gu şeşte zece la sută din pro meroase de absolvenţi pe crat al cancelarului Hel serviciu, nr. 11/B pe nu nită durere, familia Pa
vernului de la Bonn să dusul social-brut al statu piaţa muncii ar putea de mut Schmidt să-şi reînno mele Bota Laurean, elibe rau Viorel anunţa că la
nu practice o politică de lui respectiv, el este apre termina o creştere a şo iască apelul pentru un pro rată de Baza de aprovi 18 august 1981 se îm
austeritate prea severă, din ciat de Comisia C.E.E majului pînă la 1,7 mi gram de investiţii publice zionare şi desfacere Pestis- plineşte un an «1c la
cauza efectelor pe care drept alarmant. Iar în a- lioane anul viitor, apre prin care să se creeze noi Hunedoara. O declar nulă. stingerea din viaţă a
le-ar putea avea aceasta fară de Belgia şi Irlanda ciază Institutul economic locuri de muncă. Schmidt (C.2) scumpului nostru fiu
asupra partenerilor din lucrurile stau aşa şi în din Kiel. Chiar dacă acest personal nu se opune a- © Pierdut legitimaţie «le PARAU DORIN-
Piaţa comună. Danemarca şi Italia. pronostic pesimist nu se serviciu, pe numele Ti- VTOREL
Cu excepţia micului Lu E drept că, în raportul confirmă, este aproape si- cestei idei, dar se loveşte mofte Gheorghe, eliberată Amintirea lui răinîne
xemburg şi a Franţei, a- pe luna iulie cu privire la cur că previziunile pri in această chestiune de o- de C.S.II. O declar nulă. neştearsă în inimile
proape în toate ţările conjunctura în C.E.E., se vind forţa de muncă pe poziţia categorică a alia (C.3) noastre. (1458)
C.E.E. visteria statului se constată anumite indicii a- care se bazează , programul ţilor săi liberali. © Pierdut comandă nr.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberio Istrate (redactor şef). Lucia Eleno Liciu, Gheorghe Pave! (redactor şeî adjunct), Vasîle Pâţan, Nicolae Tîrcob
'
REDACŢIA Ş! ADMINISTRAŢIA Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzor!! voluntari tn
2 700 Deva 1 «tr. Dr. Petru Groza nr 35. Telefoane! 11275 11585 12157 20708 din întreprinderi şi instituţii 0
TIPARUL 1 Tiţxitfrîifia Ctr 9*5 A'HT’IC* °“' 7 Costul unul abonament t 24 lei fpe 3 lunii. 48 lei fpe 6 lunii. 96 lei fun ani