Page 61 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 61
PROLETARI DIN TOATE TĂRÎL£rQW-V/Ă!
ii \mmm\im sărbători im
BRIGADA FRUNTAŞA — gurile, cum spuneam, sînt
CELE MAI BUNE şi ele pe măsură: între
REALIZĂRI 180 şi 240 Iei pe şut. Cit
— Tovarăşe Ion Pinle- ne revine intr-o lună
can, conduceţi o brigadă poate socoti oricine. Sin-
tem mulţumiţi.
intr-unui «lin cele opt a-
(HLISMIIL bataje cameră ale dum tor rezultate ? întrajuto
— Care-i secretul aces
minei
Bărbăteni. Cum este, cum
formaţia
Munca
—
munceşte
ordonată,
conştiincioasă,
neavoastră ?
— Din 1970, de cînd lu
ţiile «le lucru şi de trai
ITETULUI JUDtTtftN BBS crez la Bărbăteni, am tra rarea între ortaci, condi
din zi în zi mai bune.
de
versat
etape
grele
muncă, de organizare, de
Al C O N S I L I U L U r P O P U L A R y U D E Ţ E A N Acum forma — Un angajament ?
— în cinstea lui 23 Au
disciplină.
ţia mea, de 17 oameni pe gust vrem să mai dăm
pah-u schimburi este omo vreo 500 de tone peste
genă. Ne înţelegem ca în- plan. Toţi membrii for
Anul XXXIII, nr. 7396 MIERCURI, 19 AUGUST 1981 4 pagini ~ 30 bani tr-o adevărată familie, ne na Bărbăteni «le la înce maţiei, în frunte cu ’ şefii
1
depăşim lună «le lună pla putul anului, sectorul 111 tic schimb Mihai Samson,
nul, cîştigăm pe măsura are mai mult «le jumăta Ştefan Năstase, Vasile
realizărilor. te, iar brigada mea Guzu şi Santa Ijac sînt
din
Şedinţa Comitetului Politic Execuţi? — Vorbind mai concret. aproape un suplimentare vîntul.
sfert
hotărîţi să-şi respecte cu-
realizările
— Din cele 23 000 tone
«ie cărbune cocsificabil ale sectorului, respectiv
extrase peste plan de mi vreo 4 000 «1c tone. Cîsti- DAN VRIMCEANU
ai C.G. ai P.C.R.
Sub preşedinţia tovarăşului Nieolae planificate în domeniul produc(ici este
Ceauşescu, secretar general al Partidului esenţială pentru asigurarea beneficiilor
Comunist Român, marţi, 18 august, a avut planificate în întreaga economie.
loc şedinţa Comitetului Politic Executiv Comitetul Politic Executiv a trasat, de
al C.C. al P.C.R. asemenea, sarcina să sc acţioneze cu toa
în cadrul şedinţei, Comitetul Politic tă energia pentru lichidarea rămînerilor
Executiv a examinat şi aprobat raportul în urmă în domeniul investiţiilor, pentru
asupra execuţiei Bugetului de stat şi a îndeplinirea ritmică a planului în con
celorlalte planuri financiare pe primele strucţii şi folosirea în condiţii corespun
şapte luni ale anului. zătoare a utilajelor existente în stoc.
Comitetul Politic Executiv a apreciat
că veniturile bugetare, vărsămintele din Criticînd lipsurile în domeniul valorifi
beneficii, prelevarea din valoarea produc cării superioare a materiilor prime şi ma
ţiei nete şi impozitul pe circulaţia măr terialelor, Comitetul Politic Executiv a
furilor sînt mai mari decit în perioada cerut ministerelor să se facă totul pentru
corespunzătoare a anului precedent. Prin realizarea sortimentelor de valoare ridi
Bugetul de stal şi celelalte planuri finan cată în tente sectoarele producţiei mate
ciare s-a asigurat finanţarea investiţiilor riale. Mina Bărbăteni + 23 000 tone «le cărbune cocsificabil peste pian, de la începutul a-
nului. o contribuţie importantă o are brigada lui Ion Pintecan (4- 4 000 tone), lată-1 pe
şi a altor acţiuni cu caracter economic, S-a indicat, de asemenea, să se inten \ brigadier (al doilea din stingă), alături de ortacii săi Pavel Bălan (stingă), Nieolae Cris-
precum şi a cheltuielilor social-culturale sifice activitatea în domeniul comerţului tea (al doilea din dreapta) si Ionel Nanu, înainte de intrarea in şut.
şi a altor cheltuieli. exterior, să se ridice nivelul calităţii şi | Foto : VIRGIL ONOIU
Comitetul Politic Executiv a criticat, eficienţei acestei activităţi, să se facă to
totodată, unele rămîneri în urmă serioase tul pentru realizarea integrală a planului
şi unele fenomene economice negative Ia export, asigurîndu-se produsele de ca Prin preocupare permanentă şi dăruire în muncă,
care se oglindesc in situaţia execuţiei Bu litate superioară planificată, pentru creş
getului şi a celorlalte planuri financiare. terea rentabilităţii desfacerii produselor
Cauza acestora, s-a apreciat, stă în neîn- i-omâneşti pe piaţa mondială. Se impune e minereu le fier trebuie si crească!
deplinirea de către o serie de întreprin să se urmărească, de asemenea, perma
deri a planului producţiei marfă şi fizică, nent, reducerea importurilor folosindu-se
a planului de investiţii, de eonstrucţii- resursele interne, perfecţionîndu-se teh Minerii şi preparatorii din smulg din somnul lor mile 3 20(î tone de metal, denă-
monlaj, precum şi a planului de export, nologiile proprii, valorificîndu-se mai bine Poiana Ruscăi, care asigu nar şi le trimit la ziuă, şindu-şi sensibil angaja
nerealizării veniturilor planificate şi de gîndirea şi experienţa ştiinţifică şi teh ră economiei naţionale ccl iar preparatorii le dau o mentele asumate.
păşirii cheltuielilor de producţie. nică românească. mai mare volum de mine cit mai mare valoare de — Am muncit cu dăruire
Comitetul Politic Executiv a cerut gu Comitetul Politic Executiv a indicat să reu de fier din ţară, depun întrebuinţare pentru cup şi responsabilitate — sub
vernului, ministerelor şi centralelor, orga se ia măsuri ferme pentru buna desfă eforturi susţinute pentru toarele siderurgiei vecine linia maistrul minier Con
nelor financiar-bancare, de planificare şi şurare a activităţii în agricultură, alît în extracţia şi înnobilarea a- de la Hunedoara. în acelaşi stantin Fieraru, de la sec
aprovizionare, să acţioneze energic în ve ce priveşte strîngerea recoltei la toate cestei preţioase materii timp, tot de aici, din Poiana ţia mină Teliuc, ne-ani
derea aplicării neabătute a hotărîrilor culturile, cit şi realizarea lucrărilor agri prime de care siderurgiştii Ruscăi, economia naţională depăşit luuă do lună pla-
Congresului al Xll-lea al partidului, a cole la cel mai înalt nivel calitativ, în ve au tot mai mare trebuinţă,
sarcinilor cincinalului, a hotărîrilor şi in derea pregătirii temeinice a recoltei anu în abatajele de la Teliuc t&et&um<ss£e
dicaţiilor conducerii partidului şi statului. lui viitor. Trebuie lichidate lipsurile ma şi Ghelari, unde maşini mo
Comitetul Politic Executiv a indicai nifestate în acest an în ce priveşte den derne şi tehnologii înain
Consiliului de Miniştri să mobilizeze sitatea plantelor la hectar, precum şi efec tate de exploatare vin tot
forţele în direcţia realizării tuturor indi tuarea lucrărilor de îngrijire a culturilor. ma; mult in ajutorul mine
catorilor planului, in special a producţiei Să sc facă totul pentru asigurarea canti rilor, ca şi la uzina de pre primeşte Jună de luna în nul, ne-am străduit să dăm
marfă şi producţiei fizice, în toate ramu tăţilor de furaje necesare zootehniei, strîn- parare din Teliuc munca semnate cantităţi de alte minereu de calitate bună şi
rile economiei naţionale, de aceasta de- gîndu-se cu spirit gospodăresc toate re- nu cunoaşte răgaz. Minerii materii prime deosebit de să reducem cit mai mult
pin/înd asigurarea creşterii continue a be caută cu asiduitate zăcă necesare — talc şi dolomilă. consumurile de materiale,
neficiilor. Realizarea tuturor prevederilor (Continuare în pag. a 4-a) minte minerale utile, le — Am încheiat bine pri combustibil şi energie.
mul semestru al anului, am — Şi noi, la Gheţari,
« — a - *
majorat realizările în iulie, ne-am străduit, insă o seri«*
iar în august — în cinstea
EXPERIENŢA GRIULUI marii sărbători naţionale — de greutăţi obiectiv«* şi
neajunsuri proprii au făcut
__ _____________ *>_____________________________
ne-an amplificat strădaniile să nu no realizăm planul
în muncă şi am înregistrat pe mină, în primul semes
tru — releva şeful de bri
Recoltele b u m w la bază calitatea realizări bune — aprecia gadă lordache Scîntcie. Mai
Ioan Ungureanu, şeful ser
viciului producţie. Concret, sînt probleme cu aprovi
arăturilor şi pregătirea seminţelor Msu lipsa furajel or ci indolenţa de la începutul anului avem zionarea la locurile de
? depăşiri de peste 13 mi muncă din subteran, cu ca
Analizind factorii care cele mai bune condiţii a frlneazâ creşterea lioane lei la producţia glo litatea unor materiale şi cu
au influenţat soarta recol arăturilor. în raport de bală, de circa un milion lei transportul pe verticală, cu
tei de griu şi orz, obţinu planta premergătoare, a- la producţia marfă, de a- organizarea lucrului la
front.
Am m a i , eliminat
tă în acest an de Coope rătura de bază o facem la prodycf iei de lapte I proape 20 tone fier în mi
rativa agricolă din Ha- 25—30 cm, avînd în vede nereu marfă, 51 000 tone unele deficienţe, in iulie
depăşit planul şi
ne-am
'ţeS, am. desprins o serie re calitatea lucrării. în Pustrînd ritmul actual bilă de paie — o parte din dolomilă şi circa 1 000 tone sintom hotărîţi să recupe
«ie învăţăminte preţioase sensul do fi bine înche de livrare a producţiei de tre ele balotate — aşteap laic măcinat, depăşiri , de
a
privind pregătirea produc iată şi la adîncimea sta lapte la fondul de stat, tă să fie transportate la a- plan realizate pe seama răm toate restanţele.
FJolărîrea de a munci mai
ţiei de cereale păioase din bilită. Arătura se efectu Cooperativei agricole din dăposturile de animale. productivităţii muncii, care bine, pentru recuperarea
anul viitor. Diferenţele de ează folosind în mod obli Nădă.ştia i-ar mai trebui Asupra modului cum de marchează o creştere faţă
restanţelor şi sporirea plu
recoltă înregistrate de la cel puţin 35 de luni pentru curge activitatea la strîn de plan de 537 lei/om al surilor de producţie de
o tarla la alta, care au os gatoriu grapa în agregat a-şi onora obligaţiile asu gerea şi depozitarea fura muncii. Rezultate cu totul pînă acum, diminuarea pier
cilat între 500—1 400 kg la cu plugul. Pe tarlalele mate pe acest an (!). O jelor ne-am edificat cu u- deosebite înregistrează sec
unde a fost nevoie, am dis derilor de metal în steril,
hectar, ne demonstrează cuit de două, trei ori te asemenea situaţie este pu şurinţă în urma celor vă ţia mină Teliuc, care a
că dispunem de însemnate renul. Numai aşa s-a pu să în seama lipsei furaje zute în cîmp şi la adăpos realizat peste plan „la zi", DUMITRU GHEONEA
posibilităţi pentru a reali tut să asigurăm încorpo lor, pentru procurarea că turile de animale. La re mai mult de 11 000 tone
za producţii superioare de rarea seminţei la o adfn- rora numai în iarna trecu coltatul loliumului de pe minereu de fior şi aproape (Continuare în pag. o 2-a)
pe întreaga suprafaţă cul cime uniformă în sol. Tot tă unitatea a cheltuit fon 14 ha erau doar trei co
tivaţii. duri de peste 300 000 lei. saşi, respectiv Ion Judele,
în acest scop, precum şi in Cooperativa a apelat la Petru Muntean şi elevul
Deoarece griul cultivat vederea preîntîmpinării Ionel Farcaş. La transport
după cereale păioase în al greutăţilor la recoltat, pre cumpărări în condiţiile în erau mobilizate doar două
treilea an ne-a dat o pro tindem mecanizatorilor să care o parte din linurile remorci şi patru atelaje.
C.A.P. au rămas necosite*!
ducţie mult diminuată, la folosească barele nivela De neînţeles este însă Brigadiera Dorica Budiu
amplasarea culturii în a-
eeastă toamnă am organi toare după discuri, cu aju faptul că din neajunsurile spunea că s-ar mai fi putut
zat o mai bună rotaţie a torul lor înlăturînd deni ce s-au manifestat nu au folosi o căruţă la transport,
velările solului. Evident, fost trase învăţămintele cu dar n-are cine potcovi
culturilor, evitînd repeta venite. Că aşa stau lucru caii (?). Din dialogul pur
rea unor astfel de situa în permanenţă suprave rile o dovedeşte ncrecolta- tat cu preşedintele comisiei
ţii. Fără a minimaliza im ghem calitatea arăturilor t-ea, pînă la această dată, de revizie a C.A.P., Virgil
portanţa pe care o prezin şi lucrărilor de pregătire a fîneţelor naturale de pe Pop, am desprins faptul că
tă factori cum sînt: fertili a patului germinativ. o suprafaţă de peste 40 asigurarea bazei furajere
zarea, respectarea epocii Un alt factor care are hectare. Inexplicabil de a- este considerată ca o pro
de semănat, asigurarea EUFROSINA BUFNEA nevoios se lucrează şi la blemă minoră de către con-
densităţii plantelor la u- inginer şef transportul fibroaselor, în
nitatea de suprafaţă şl ia C.A.P. Haţeg cîmp aflîndu-se peste 200 NICOLAE TfRCOB U.F.E.T. Orăştic, platforma de preindustriallzare. Forma
alţii, un accent deosebit tone fin natural. De ase ţia de fasonat, despicat şi sortat lemnul, condusă de Gheor-
ghe Prostire, depăşeşte lună de lună sarcinile de plan.
punem pe efectuarea în (Continuare în pag. a 2-a) menea. o cantitate aprecia- (Continuare in pag. a 2-a)
