Page 62 - Drumul_socialismului_1981_08

î'ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

Calitatea serviciilor Intr-o permanentă — G e o r g e Lnescu — simbol
i'i'EL
concordanţă cu exigenţele populaţiei si geniului muzical românesc 16,00 Telex

Cu cîţiva ani în urmă, voltăm simţul datoriei la Care este in momentul 16,05 Telcşci
16,50
cînd în activitatea de pres- toţi lucrătorii vechi şi noi, de faţă rodul acestei acti­ A evoca figura lui Geor- muzicii, dînd un impuls cel si orchestră, Rapsodii­ ecafari
tări-servicii calitatea şi e- să punem relaţia client- vităţi ? Primul semestru al ge Enescu Înseamnă a e- hotăritor vieţii concertis- le (1 şi 2) Române, Suita neşti.
Dor, unu
ficienţa au început să cape­ meşteşugar pe baze cît mai anului în curs a fost în­ voca un mare simbol. Crea­ tice, cîntînd la vioară sau „Sătească“, Simfoniile 1, 17,30* Fotbal
te însemnele unei exigen­ sănătoase. Şefilor de uni­ cheiat cu realizarea în pro­ ţia sa, avînd un roi deo­ la pian, dirijînd, sfătuind II si 111, Uvertura de con­ mişoar
ţe sporite, Cooperativa tăţi le-am oferit un cîmp porţie de 131 la sută a pro­ sebit de important în isto­ şi încurajînd elementele cert, Poemul simfonic Leipziţ
pe lor“,
meşteşugărească „Strei ul" larg de afirmare a compe­ ducţiei nete, 137 la sută a ria muzicii româneşti ră­ tinere. în 1912 înfiinţează „Vox maris“; sonate in­ direcţii
din Căian avea o situaţie tenţei si experienţei lor. productivităţii muncii, 106 mîne, alături de arta ne­ Premiul anual de compo­ strumentale: trei sonate şoara
economică nu tocmai bu­ Faţă de lucrătorii care nu a livrărilor cătro fondul muritorilor Emineseu, Lu- ziţie „George Enescu", des- pentru vioară şi pian, trei În pai
propoe
nă. Unităţile sale (patru la dovedeau conştiinciozitate, pieţei, 127 la sută a bene­ chian, Brâneuşi, o esenţă tinînd acestui scop o par­ sonate pentru pian, două 19,20 1001 di
număr) erau nerentabile, comiteau repetate acte de ficiilor, iar a prestărilor de înaltă a geniului poporului te din veniturile sale, şi sonate pentru violoncel, 19,30 Telejui
fiind necesare uneori sub­ indisciplină, care ne în­ servicii — sector care rea­ nostru. numeroase piese instrumen­ o Ţar*'
rea
venţii din partea uniunii curcau şi pe noi şi pe lizează peste 40 la sută clin tale, lucrări pentru forma­ 19,50 Actual
judeţene chiar pentru aco­ clienţi, a fost luată o ati­ totalul producţiei — în Născut acum 100 de ani ţii instrumentale de ca­ 20,05 Univer
perirea retribuţiilor ; indis­ tudine fermă, i'ăcîndu-se proporţie de 102,2 la sută. în satul Liveni — Dorohoi, meră, piese vocale tu a- 20,40 Film ;
Iul co
ciplina şi reclamaţiile totul pentru ca ei să se Un prim semestru în care George Enescu a făcut do­ companiament. 22,20 Telejui
erau numeroase, iar ceea îndrepte. doar secţiile ele frizerie şi vada unor extraordinare
Arta lui George Enescu
ce era mai grav, ce­ Revenind la imperativul coafură, din cele aproape aptitudini muzicale încă izbuteşte să sublimeze e-
din copilărie. In urma sfa­
tăţenii începuseră să piar­ creşterii calităţii serviciilor, 30 secţii ce le are coope­ tului dat de profesorul E- senţa creaţiei populare in­
dă încrederea în calitatea se cuvine să mai adaug rativa mai sînt nerentabi­ duard Caudella din Iaşi, tr-o expresie personală si
serviciilor cooperativei. preocuparea pentru ridica­ le. a fost trimis la Conserva­ în cazul preluării dc teme BUCUREŞ
De la o astfel de situaţie rea profesională, reciclarea Mai avem încă unele re­ torul din Viena, unde a autentice naţionale şi in dioprogrami
am pornit începînd de şi policalificarea oameni­ clamaţii — mult mai puţi­ urmat vioara (cu J. Hel- cazul melodiilor concepu­ Radiojurnal
presei;
8,10
prin 1978 o muncă cu ade­ lor. în parte, lucrul aces­ ne însă decît în anii ante­ lmesberger — jr.) şi com­ te în spiritul folclorului diiior; 9,00
vărat colectivă — conduce­ ta era impus şi de faptul riori —, la lucrările de poziţia (cu R. Fuchs), apoi românesc. Ei a dat im­ 9.05 Răspin
rea cooperativei, uniunea, că mai ales în ultimii doi tîmplărie şi vulcanizare nu ta Conservatorul din Paris, pulsul hotăritor sini IonLs- rilor; 10,00
10.05 Suita )
organele locale — de re­ ani, unităţile noastre au reuşim întotdeauna să fim unde a avut ca profesori mului românesc şi a creat tru pian, d
dresare şi dezvoltare a în­ fost dotate cu utilaje noi, aşa cum ne-o cere cliente­ pe A. Gedalge, J. Masse- o adevărată şcoală naţio­ cu; 10,30 D
tregii activităţi avînd ca în valoare de aproape două la : prompţi I acordarea net şi G. Faure. La Paris nală, a cărei influenţă bi­ liste; 10,45
n
Ic dedicate
obiectiv prioritar ridicarea milioane lei, înzestrare serviciului solicitat. Aceste a repurtat primul succes nefăcătoare este prezentă 11.00 ■'uleti:
calităţii serviciilor. Şi am tehnică ce s-a constituit ca aspecte, însă, ca şi altele în compoziţie cu „Poema în creaţia actuală a com­ Micn' »ml
început cu lucrătorii pe o a doua direcţie principa­ care mai vizează sectoare­ română“ (1898). Paralel cu pozitorilor români. Ava. premie
12.00 Buletij
care-i aveam. Concomitent lă în efortul de ridicare le amintite sau alte sec­ compoziţia, Enescu îmbră­ creează în acest mod un Arta lui Enescu a fost Din como
cu înfiinţarea de noi secţii continuă a calităţii servi­ toare, se află înscrise în ţişează cariera de violonist stimulent preţios pentru unanim recunoscută şi a- nostru; 12,2
ţific; i2,40 <
(confecţii piele şi înlocui­ ciilor. Am luat apoi mă­ primele pagini ale agendei concertist, repurtînd nume­ arta componistică româ­ preciată, fiind ales mem­ tă patria ş
tori din piele, marochină- suri de diversificare a ga­ de lucru a conducerii coo­ roase succese, fiind consi­ nească. bru de onoare al Acade­ De la 1 la
rie, auto-moto, vulcaniza­ mei serviciilor,' de modifi­ perativei noastre, a tutu­ derat ca unul dintre cei Puternica personalitate miei Române în 1916, iar ’81; 15,00 CI
se, ceasornicărie, reparaţii care a programului de ror lucrătorilor săi. mai mari interpreţi ai tim­ a lui Enescu s-a afirmat din 1932, ocupînd fotoliul 16.00 Radioj
radio-tv., plapumerie, tă- funcţionare a unor unităţi pului. întreprinde lungi si pe plan dirijoral, dome­ lui I. Negruzzi, devine sambluri m
Coordonate
băcărie, spălătorie, tîmplă- în funcţie de solicitarea AUGUSTIN F1LIP turnee de concerte în toa­ niu în care a repurtat suc­ membru titular; membru Permanenţe
rie, vulcanizare, înlocuitori clienţilor, de participarea preşedintele Cooperativei te colţurile ţării şi contri­ cese de prestigiu în frun­ corespondent al Academiei şoare romă
din cărămidă ş.a.) în total la diferite tîrguri judeţene meşteşugăreşti buie cu arta şi cu presti­ tea celor mai importante Franceze, membru al Aca­ tul medicu
tin de ştiri
vreo 25, am căutat să dez- sau zonale. „Streiul" Căian giul său la popularizarea orchestre europene şi' ame­ demiei Santa Cecilia din publică; 17,
ricane. Roma şi al Academiei de doric; 17,45
18.00 Orele
Enescu a avut o rodni­ Arte si Ştiinţe din Praga. mocraţia n
şi Uricani — 21 august. © România s
Complexul comercial „Her- că activitate pedagogică, Deosebita semnificaţie a Rapsozi în
mes“ din Petroşani şi-a re­ avîndu-i ca elevi pe Dinu personalităţii lui Enescu în ţional „Cînl
profilat unele raioane (con­ Lipatti, Vasile Filip, Geor­ creaţia şi viaţa muzicală 20,45 Caden
fecţii, tricotaje şi încălţămin­ 0 zi într-o
te pentru adulţi) in vederea ge Enacovici, Sandu Albu, actuală a fost consemnată 1 op. 9 în
O Pc strada Republicii din desfacerii articolelor de iux Ion Voicu, Yehudi Menu- în mod oficial în hotărî- tru orchesl
Petroşani au început ample şi extralux. © La Prcpara- hin, A. Grumiaux, Ida rile luate de statul nostru Enescu; €3,2
lucrări de sistematizare. Prin- ţia Petrila s-a desfăşurat un muzical no
Formaţii distinse în festivalul tr-o impresionantă concen­ concurs de protecţia muncii Haendel, Ma Se Tsun, Cr. pentru cinstirea memoriei
trare de mijloace mecaniza­ intre ateliere. Viu disputată, Ferras, Helen Jourdan- lui George Enescu si răs-
te şi oameni se eliberează „Cupa preparatorului“ pentru Morhange, D. Brunschwig pîndirea operei sale. Este
muncii şi creaţiei amplasamentul pentru un cunoştinţe de protecţia mun­ i d ™
a
nou cartier de locuinţe, în­ cii a fost ciştigată de mun­ etc. confirmarea faptului că
tre pîrîul Maleia şi Dără- citorii Gheorghe Arşoi, Gheor­ Din vasta creaţie enes- Enescu trăieşte şi va trăi
neşti. Cartierul va însuma ghe Turcă şi Grigore Baciu. prin arta sa, prin cinsti­ DEVA: T
Argumente In favoarea calităţii peste 1 300 de apartamente, Concursul continuă ia nive­ ciană cităm opera „Ocdip“ (Patria) ;
dintre care circa 1000 vor fi lul secţiilor. © 90 de elevi ai — tragedie lirică în 4 ac­ rea poporului care l-a ză­ de dragoste
predate „la cheie“ în cursul Liceului industrial din Vul­ te; lucrările simfonice mislit şi pe care l-a slujit. rire periei
Cînd spunem Hunedoa­ mund, fraţii Ploscaru, anului viitor, © Teatrul de can au început luui practi­ Poema Română, Simfonia I-II (Gră
şantierele
ca
ra, ne gîndim la oţel, la Angela Jinar şi Viorel stat „Valea Jiului“ prezintă de construcţii din localitate. concertantă pentru- violon­ Prof. VASILE MOLODEŢ HUNEDOAI
pc
productivă
setoionului
oamenii care-î semnează Minişan sînt, alături de în stagiunea estivală mai © Din 13 august, 16 halte­ num laudis
actul de naştere, deschi- îndrumătorii lor — core­ multe spectacole cu piesa rofili (seniori, juniori şl co­ Morţii fac
Piesa,
a-
şi
„Soarele
luna“.
zîndu-i drum liber spre graful Valeriu Erzian, di­ parţiniiul lui Alexandru An- pii) de la „Minerul“ Lupeni Norma Rac
alte deveniri, dincolo de rijorul Voicu Stănescu şi glieleseu, actor al teatrului, participă la tui cantonament Experienţa griului rul) ; PETR
man — ser
graniţele judeţului şi ale acordeonistul Gheorghe este o lucrare inspirată din de pregătire la de Arad. Lotul rea); Con fi <
este
antrenorul
condus
ţării. Făurarii oţelului au Aramă, corepetitor la frămîntările revoluţionare ale Ion Pirvu. q Ieri s-a redes­ brie) : -Seur
din
învăţat să-i asculte gla­ dansuri — permanent muncitorilor conducerea Valea Jiu­ chis, după o acţiune dc igie­ (Urmare din pag. 1) ori, operaţie care este blica); LUI
sub
comuniş­
lui
sul în cuptoare, dar şi-au preocupaţi de îmbogăţi­ tilor. Piuă azi au fost pre­ nizare, restaurantul cu linie deja încheiată. Avînd o Budapesta
descoperit — graţie ca­ rea repertoriului, de re- zentate speetacole la Vulcan de autoservire culinară „Jţul“ un rol hotăritor asupra bună puritate şi germina­ nistul (Mun
din Lupeni.
CAN : Zboi
drului generos oferit de vitalizaroa formaţiei, de şi Lupeni. Programul zilelor recoltei îl constituie să- ţie şi respectînd normele fărul) ; I
următoare: Petrila — 19 au­
Festivalul naţional „Cîn- căutarea autenticităţii. gust, Petroşani — 20 august MIRCEA BUJORESCU mînţa. Cunoscînd acest stabilite pentru tratamen­ resc) ; L
tarea României“ — şi a- Eleganţa dansurilor fe­ fapt, ne-am asigurat din tul seminţelor împotriva Jack (Mine
Spaniolii d<
pleearea spre frumos. cioreşti, ritmul frenetic producţie proprie întreaga bolilor şi dăunătorilor, a- (Muncitorcs
Una din formaţiile (foar­ al învîrtitelor de pe Mu­ cantitate de sămînţă de vem certitudinea că încă Divina En
te numeroase) ale C.S.H., reş sau ţarinelor moţeşti, Producţia de minereu de fier grîu şi orz necesară pen­ de la semănat asigurăm resc) ; URI 1
care în festival a găsit ineditul jocurilor şi cos­ tru însămînţările din a- baze trainice recoltei dc mare (7
condiţiile unei plenare tumelor pudureneşti, va­ trebuie să crească ! ceastă toamnă, cu excepţia BRAD: Cac
ua roşie);
afirmări în pian artistic rietatea repertoriului, tim­ a 13 tone ce o vom reîn­ cereale păioase din anul Post scrip
fiind laureată a primelor brul plăcut al vocii in­ (Urmare din pag. 1) dului în domeniul lărgirii noi şi pentru care am pre- : 1982. Preocupîndu-ne de ORAŞTIE :
două ediţii şl evidenţiin- terpreţilor. perfecta sin­ bazei de materii prime a dat în schimb echivalen­ pregătirea producţiei vii­ Jupitcr (Pa
du-se şi în cea de-a treia, cronizare muzicu-elemen* îmbunătăţirea calităţii mi­ ţării. Ca urmare, noi' avem toare, avem fertilizate şi blă (Flăcăi
BAI : O fre
este ansamblul de cînte- coregrafic sînt argumen­ nereului extras şi reduce­ un vast program de acţiu­ tul la baza de recepţie. arate o bună parte din te­ (Casa de cu
ce şi dansuri populare. te în favoarea calităţii rea în continuare a consu­ ne, completat şi îmbunătă­ Sămînţa din soiurile Iulia renurile destinate însămîn- Proba Io
Formaţie cu tradiţie, an­ acestei formaţii. Sînt ca­ murilor de materiale, com­ ţit în recenta adunare ge­ şi Rana II a fost strînsă ţărilor de toamnă, ceea (Popular);
samblul este prezent la lităţile care i-au adu« bustibil şi energie electrică nerală a oamenilor muncii în cele mai bune condiţii, ce ne va permite să valo­ tul şi bunic
toate momentele de săr­ premii în concursurile au exprimat-o şi Ioan In­ pe întreprindere, program la o umiditate de sub 15 rificăm mai bine posibili­ bera, drago
de cultură)
bătoare ale siderurgişti- naţionale şi internaţiona­ ima, maistru miuier la a ^cărui înfăptuire o urmă­ la sută. Ca şi în aiţi ani, bera, drago
lor, în viaţa culturală a le. premisele unei evolu­ EJVÎ. Ghelaru ing. Carol rim zî de zi Acest plan pentru a asigura o calita­ tăţile existente pentru ob­ reşul); ILI/ 1
judeţului, ori duce peste ţii viitoare ascendente ca­ Altm.au. şeful S-N. Zlaşti, prevede, între altele, dez­ te corespunzătoare a semin­ ţinerea de rezultate supe­ noosă (Luit
hotare, prin pas de brîu litativ. Dealtfel, calitatea loan Molea, maistru la U.P. voltarea activităţii miniere rioare la culturile de ce­
pădurenesc şi sunet de în producţie ca şi în miş­ Teiiuc. ing. Ecaterîna Gro- în perimetrul Vadul Dobrii,, ţelor, condiţionatul aces­ reale păioase.
teia se face de cîte două
tulnic, mesajul artei noas­ carea artistică de ama­ za şefa secţiei auto, Toa- creşterea ritmului de a-
tre populare. tori. este dezideratul per- der Avacvarei, lăcătuş la vansare a galeriei direc­
Furnalişti sau cocsari, manent al tuturor lucră­ atelierul mecanic al minei ţionale Nădăştie — Ocoliş, Timpul p
electricieni sau lăcătuşi, torilor combinatului hu- Teiiuc. devansarea lucrărilor de Mu lapso furajelor, ci indolenţa 19 august i:
fie că se numesc Domni- nedorean. Pentru că aici Din discuţiile purtate am cercetare în zona nord- fi în gener
ca şi Cornel Nîcoară sau la actul de cultură parti­ reţinut preocuparea mine­ vestică a Ghelariului, in­ răcoroasfl, c
Daniela şi Vasile Enea. cipă toţi. de la muncitor rilor şi preparatorilor din tensificarea lucrărilor de frfneazâ creşterea rar noros.
cădea
aversi
că sînt cea mai veche sau la inginer. Zeci de for­ Poiana Ruscăţ de a pune cercetare în perimetrul mi­ soţite şi d<
cea mai recentă familie maţii îşi etalează talen­ in valoare cit mai multe nier Teiiuc. Totodată, pen­ producţiei de lapte I lectrice. Vîi
a mai marii familii care tul întrecîndu-se în mă­ resurse de minereuri de tru a asigura ritmuri in­ moderat, ci
tense de lucru, înaltă ca­
pînă la 40-—
este ansamblul, pe toţi. iestrie artistică în cadrul fier atît din subteran, cît litate şl eficienţă sporită (Urmare din pag. 11 privirile nepăsătoare ale sectorul no:
deopotrivă. îi însufleţeş­ „dialogului pe aceeaşi şi prin atragerea în pro­ întregii noastre munci, cooperatorilor din Nădăş­ tura minimă
te aceeaşi dragoste pen­ scenă“, la care iau parte ducţia întreprinderii a de­ avem în vedere extinderea ducerile C.A.P. şi fermei tie furajele se depreciază între 9 şi 14
ţpti
maximă
tru cîntec şi joc. aceeaşi le-tiv şi afectiv ca in­ punerilor din iazurile de metodelor de exploatare de zootehnice. Convingerea şi se pierd în cîmp, unita­ de. -
dorinţă de a perpetua terpreţi sau susţinători, decantare, a unor şlamuri mare productivitate la mi­ ne-a fost întărită şi de şe­ tea fiind nevoită să apele­
Pentru
20
tradiţia noastră popu­ toţi oamenii unei secţii şi cenuşi pirîtice, sporind na Teiiuc, funcţionarea la ful fermei zootehnice, in­ ze din nou la credite pen­ 1981: Vreme
lară. Pe toţi. deopotrivă sau uzine. In această at­ pe toate căile volumul pro­ capacitate a uzinei de pre­ ginerul Gheorghe Miheţ, tru cumpărări de fînuri ? moaşă şi i:
îi uneşte acelaşi efort cu­ mosferă. de trăire în ma­ ducţiei de metal din rni- parare de la Boita — Haţeg, care ne spunea că aici fu­ Intervenţia Comitetului cor variabil,
prins în sutele de ore de nereurile exploatate. realizarea capacităţilor ne­ rajele nu se cîntăresc, ci se orăşenesc de partid Căian şi munte v
averse
slabi
repetiţii pentru ca în faţa să a vieţii culturale ta — Preocupările noastre cesare de transport în ca­ apreciază după ochi canti­ pentru a determina un bun se vor sem
noastră să apară doar un înalt nivel calitativ, vizează in bună măsură drul autobazei proprii a tatea depozitată. Că nu climat de muncă, în care electrice.
actul artistic exprimat în ansamblul reprezentativ dezvoltarea în perspectivă întreprinderii noastre, pro­ conducerile C.A.P. şi fermei La munte.
exemplara ţinută scentcă- de cîntece şi dansuri a producţiei de minereu de movarea unor noi instalaţii, există o evidenţă precisă a zootehnice să conlucre­ neral : tal:
1
în acurateţea mişcării şi populare al C.S.H. nu fier — menţiona ing. Ionică dispozitive şi tehnologii de situaţiei furajelor ne-a con­ ze umăr la umăr pentru să, cu cer 1
melodiei. Dansatorii, tul- poate rămîne ma preios. Darie, directorul tehnic a] exploatare în subteran, firmat-o şi economista fer­ înlăturarea neajunsurilor Local vor c
!
inso
ploaie,
raîcăresele. soliştii * Lidia întreprinderii — în baza întărirea ordinii şi disci­ mei, Doina Savu. Este existente, este nu numai cări electric
Matei Mvmtparm SMN- viorica »OMAN sarcinilor stabilite de Con­ plinei pe întreaqa filieră oare de mirare, într-o a- oportună. dar şi foarte de serviciu:
gresul al Xll-Iea al parti- a procesului productiv. semenea situaţie, că sub stringentă.