Page 69 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 69
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN1TI-VA! BllIliJ UI£ülll¿Ült¡! UI5UILHIII0, 1901 lilUBU JJlIglHS
ale creşterii producţiei de cărbune
Ea mina Bărbăteni, cli rilor de la Bărbăteni, ho- situează în primul rînd
matul de muncă fertil, an- tărîrea lor de a asigura- e- munca- abnegantă, temeinic
[judeţul huweooarâj gajant se relevă deopotri conomiei naţionale canti organizată« a oamenilor, a-
vă la suprafaţă şi în sub tăţi sporite de cărbune lâ-turi d'e- grija GonseGven-
teran. înaintea intrării în eocsifieabil, de a se men tă pentru utilizarea raţio
schimb, în sala ele apel, ţine în rîndul unităţilor nală, integrală, a dotării
şefii de formaţii, maiştrii miniere fruntaşe pe Valea tehnice şi a timpului efec
discută eu oamenii din Jiului şi pe ţară. Afirma tiv ele lucru, de strădaniile
subordine asupra sarcinilor ţia este susţinută- de fapte pentru buna aproviziona
de plan ale zilei, iau mă concrete. Minerii de la re' şi derularea optimă a
ORGAN AL .COMITETULUI- JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C
surile necesare îndeplinirii Bărbăteni au extras- supli transportului. întărind a-
U IAR J li DETE AN lor. Iar jos,, în abataje, se mentar sarcinilor de plan ceste aprecieri, frontaliştii
Nrcofae Roşu şi Kovaes Si-
gismund, brigadierii An-
dfone Grumăzescu, Ion
Anul XXXIII, nr. 7398 VINERI, 21 AUGUST 1981 4 pagini - 30 bani Pintecan şi Emil'ian Zam
nmnarw rmtGimi fir subliniau munca ordo
nată şi. buna înţelegere
munceşte cu dăruire, în- la zi aproape 24 000 tone din. colectivele pe care le
conduc, faptul că eforturi
de
cărbune,
depăşindu-şi
tr-un deplin spirit de în
r îl râllRE* 1 trajutorare, ex-trăgîndu-se cu- mult angajamentul' a- le- depuse, rezultatele ob
ţinute le sînt apreciate, re
nual şt situîndu-se pe lo
zi de zl însemnate canti-
tă'.i de cărbune peste plan.
BENEFICII plinit cu cinste şi respon • Realizările bune din- 1980, cul 11 în întrecerea socia tribuite în mod corespun
zător. „Ne organizăm bine
listă pe ţară pe
primele
SUPLIMENTARE sabilitate muncitorească, lucrul şi obţinem constant
expediindu-se în plus fa cînd colectivul I.M. Băr şapte- luni. De remarcat că randamente de 5,5 tone pe
Preocuparea centrală a ţă de prevederi 305 mc băteni s-a situat pe locul toate cele trei sectoare de post“ (Androne Grumăzes-
întrecerea
socialistă
în
III
energ'eticienilor de la material lemnos. în to producţie, ea şi sectorul cu-) ; „Avem grijă ca la in
1
C.T.E. Mintia o constituie tal, în perioada scursă de pe ţară, fiind’ distins cu de investiţii şi-au depăşit trarea în Şut să ducem cu
asigurarea funcţionării la începutul anului şi pî- „Ordinul Muncii" clasa a sarcinile de plan, cel mai noi unele materiale de ca
permanente, la o putere nă acum s-au realizat su Ilf-a, sînt continuate, am măre spor de producţie a- re avem mai mare tre
cit mai mare a tuturor plimentar pentru econo plificate în acest prim an vîndu-1 colectivul sectoru buinţă" (l'on Pintecan); „Ne
grupurilor, satisfăeîndu-se mia naţională 3 934 mc al noului cincinal. Notăm lui II, cu un plus de peste străduim să exploatăm a»
astfel într-o măsură spo material lemnos. Au fost rezultatele pe şapte luni şi 13 50D tone.
rită cerinţele de energie realizate, de asemenea, două decade din an, care La baza acestui frumos DUMITRU GHEONEA
!
electrică ale'ţării, în pe sarcinile la export şi este confirmă hărnicia şi efor succes, subinginerul Mir-
rioada trecută din acest pregătită, pentru a fi ex turile în muncă ale mine cea- Suciu, şeful sectorului, (Continuare în pag. a 2-a)
an, ca urmare a îmbună pediată, o cantitate de
tăţirii calităţii cărbunelui, 270 mc în plus. în înde
a acţiunilor proprii între plinirea sarcinilor de Printr-o colaborare mai strinsă intre
prinse pentru funcţiona plan şi angajamentelor în
rea eficientă a maşinilor DEPĂŞIRI cinstea zilei de 23 Au
şi instalaţiilor, la C.T.E, LA PRODUCŢIA FIZICĂ gust se evidenţiază între constructor şi beneficiar - ritmurile
Mintia s-a realizat, com Constructorii de utilaje gul colectiv. O contribu
1
parativ cu anul trecut, o miniere de Ia> U.U.M.R. ţie deosebită şi-au adus-o
cantitate mai mare de e- Crişcior, mobilizaţi de or Dumitru Sava, Grigore de lucru pot fi îmbunătăţite
1
nergie electrică pe bază ganizaţia de partid', îşi' Cirstea, Iban Strugaru,
de cărbune, reuşindu-se amplifică eforturile pen Tiberiu Popa, Vasile Ih-
depăşirea planului pro tru' realizarea' şi d'epăşi - naciuc, fasonatori meca Zăeămîntul cuprifer de resurselor minerale Utile viilor. Unele greutăţi avem
1
ducţiei marfă cu 4,5 mi rea' sarcinilor economice. nici şi ifroniştî, munci la Coranda-Hondol va de de aici. Ta ridicarea funicularului,
lioane lei şi obţinerea Astfel ,. în> cete şapte luni' torii din brigada Iui Ni- veni clin acest cincinal un Primul interlocutor ne-a lucrare cu un mare grad
1
unui beneficiu suplimen şi două decade oare au colae Motoc, precum şi punct de referinţă pe har fost Ştefan Suba, şeful lo de dificultate unde din
cadru]
Certej,
din
tului
tar de 0,7 milioane lei. trecut din acest an, pla şeful platformei, tehni ta economică a judeţului Şantierului T.G.M.M. Brad.. lipsa unui coordonator al
nostru. Deschiderea şi pu
lucrării a trebuit să înce
cianul Ionel Fîntînă.
PE PRIMUL LOC nul producţiei fizice a LA FONDUL DE STAT — nerea lui în valoare con — Avem de executat mai tăm activitatea. S-au săpat
fost depăşit cu 19,0 la su form graficelor de execu multe lucrări importante,
Colectivul de muncă de tă. Depăşirea se concreti CANTITĂŢI SPORITE pînă în prezent fundaţiile
la Cooperativa „Construc zează în producerea su DE PRODUSE ţie este o problemă de cum sînt: uzina de prepa- la 17 piloni din 33 şi... atît,
torul" din Deva a obţi plimentară a 621 tone de Cooperativa agricolă din în rest, la toate lucrările
nut succese de prestigiu maşini şi utilaje miniere, Silvaş se situează' în rîn- sî-ntem* în grafice, la unele
în cinstea zilei de 23 Au din care 5 449 vagoneţi dul unităţilor care-şi o- chiar în avans.
gust. Astfel,, la producţia de mină, două tone piese norează ireproşabil con — Ce vă preocupă ‘în
marfă şi prestări servicii forjate şi matriţa te, piese tractele de livrare a pro 1 continuare ?
s-a realizat un indice de de schimb în valoare de duselor agricole la fon primă importanţă, căreia rare si anexele aferente ei, — Să executăm supli
-
1
112,3 la sută, producţia 254 milioane fer. dul centralizat al' stalu factorii de răspundere tre iazul de decantare de la mentar planului în acest
globală a fost realizată' în lui. Pînă acum, coopera buie să-i acorde atenţia cu Valea- M-ialu,, funieularul, art lucrări în valoare de 10
proporţie de 115,1 la su CU ANGAJAMENTUL torii au predat aproape venită. La recenta şedinţă conducta de apă- industria milioane lei, să ne pregă
tă,. cea netă de 116>2 la ÎNDEPLINIT 3 500 hl lapte de vacă, a- a Comitetului Politic Exe- lă- de la Mureş la Certej tim cit mai bine- pentru
sută, producţia fizică de Colectivul de muncitori proape 190 hl lapte de ; cutiv al C'.C. al P.C.R. s-a etc. Ritmurile de lucru sînt anul viitor, cînd- frontul de
147 la sută, iar Ia benefi de pe platforma de sor oaie şi 8 ftfne tînă. Obţi atras încă o dată atenţia a- bune. Pînă în prezent am lucru va fi mult maî larg.
cii planul a fost-,realizat tare, prelucrare şi expe nerea şi valorificarea u- ! siipra necesităţii de a se ridicat structura de rezis în curînd- vom începe Iu--
în procent de 107 la su diere a materialului lem uor cantilăţi sporite de acţiona cu toată- energia tenţă a halei pentru mă crările pregătitoare la de
tă. Cu aceste realizări nos din Baiu s-a angajat produse a permis înre pentru lichidarea rămîneri- cinarea minereului, urmînd
constructorii cooperatori ca în cinstea marii săr gistrarea unei depăşiri de lor în urmă în domeniu] ca pînă la finele anului să pozitul de minereu conca-
1
au urcat pe primul loc bători de Ia* 23 August peste 2 400'000 Iei la pro investiţiilor, pentru, finali înceapă montarea utilaje sat, la rezervoarele de apă
al întrecerii' socialiste din să realizezo sarcinile de ducţia globală şi de peste zarea lor la termen şi de lor. La iazul de decantare industrială, staţiile de con-
cadrul Uniunii judeţene a plan aferente acestei luni 2 OOO'OOO lei' la veniturile calitate. s-au executat lucrări de te-
cooperativelor meşteşugă in numai 1'5 zile. Acest băneşti faţă' de prevede Cum acţionează- construc rasamente şi montaj con LIVIU BRAICA
reşti. angajament a fost înde rile planului. torii în vederea punerii cit ducte, s-au pregătit alte
-J mai rapide în valoare a lucrări de bază pentru- anul (Continuare în pag. a 2-6)
Organizare exemplara, operativitate maxima
la efectuarea lucrărilor în agricultură S
în Consiliul unic agroindustrial Simeria
Pregătiri temeinice pentru
semânâturiie de toamnă
Din sâmînţd de buruieni nu se
© S-a* declanşat semănatul culturilor furajere. ®*
Întrajutorare cu seminţe între unită#. ® Continuă poale obţine trifoi say lycernâi
1
în ritm susţinut efectuarea arăturilor şi* Per Miza ren
terenului. Extinderea culturilor de ferma nr. 9 a I.A.S. Sime
trifoi şi 1-ueernă- pe supra ria-, de pildă, unde cultu
feţele destinate producerii rile furajere de leguminoa
La recenta şedinţă a Co trebare, ing. Emil Szeltfely, furajelor cultivate repre se se bucură de atenţia cu
mitetului Pblil’ic Executiv directorul S.M.A. Simeria. zintă o cerinţă- de prim venită, producţia medie de
al C.C. al P.C.R. a fost da ne-a relatat că în unele u- ordin pentru conducerile lucerna masă- verde depă
tă indicaţia ca în toate u- nităţi agricole, respectiv Ia unităţilor agricole de stat şeşte 40 tone ia hectar,
-
nităţile agricole şi Consi asociaţiile economice in- şi cooperatiste. Pe această ceea- ce înseamnă realiza
liile Unice agroindustriale tercooperatiste Bobîlna şi cale se asigură obţinerea rea a peste 7 000 unităţi
să fie luate măsuri ferme Simeria, precum şi Ta' unor cantităţi sporite de nutritive la unitatea de su
pentru bun-a desfăşurare a C.A-.P. Tîmpa au fost în- proteină şi unităţi nutriti prafaţă. Merită relevat tot
1
1
întregii activităţi în agri săminţale peste 100 ba cu ve la hectar şi se creează odată şi faptul că folosirea
cultură . pentru pregătirea loliunr. în continuare se condiţii mai bune de ro acestor nutreţuri în hrana
1
1
1
1
temeinică a recoltei anului acţionează pentru însăţnîn- taţie, în cadrul asol a mon animalelor permite stabili
1
viitor, pun inel accentul pe ţarea culturilor furajere telor stabilite, a* culturilor rea Unor raţii echilibrate
înlăturarea- neajunsurilor ce pe terenui-ile eliberate şi agricole. Experienţa uni sub raport' nutritiv, care
1
s-au manifestat' privind a- pregătite - în acest sebp. tăţilor care cultivă an d'e determină obţinerea unor
sigurareă- unei densităţi Pentru îhsăniînţările de ari plante furajere legumi producţii superioare de
corespunzătoare la toate toamnă sîrit arate mai noase pe Suprafeţe tot mai lapte şi- carne.
culturile şi pe îmbunătăţi mult de 400 ha*, urmînd ca mari atestă' că extinderea Anaiizind cauzelfe care
1
rea'- calităţii lucrărilor. Cum în aceste zile să- fie fina în cultură' a trifoiului- şi au frîn'at extinderea în ulti
se acţionează în vederea- lizate arăturile pe încă lucarnei constituie o im mii ani a culturilor de tri
1
! înfăptuirii' acestor impe 200 ha-, care sînt eliberate portantă cate de a* ridica foi şi- lucerna- se constată
1
rative în- unităţile Consi- cib culturile premergătoare. nivelul prod-uctiv al secto că- unul din factorii care
; l-iului unic agroindustrial rului zootehnic, de a spori* N. TiRCOa
Simpii lui XV;i',;. IIIHI'.UU.Ineu de lie Im-rariil- de ex-eie- Simeria ? Pînă- acum* au- fost arate
vaţie a sterilului. Foto: VIKGIL ONOIU efectivele şi- rentabilitatea
Răspunzind- la- această în (Continuare în ocq; a- 2-aI formelor de an-imale. Lai (Continuare în- Doq. a 2-a),
