Page 70 - Drumul_socialismului_1981_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I

t
Informaţii de partid Calea sigură spre autofinanţare: sporirea

« Analiza la faţa locu­ lui, la 206 au participat producţiei agricole vegetale şi animale
lui a unor probleme ale membri ai biroului sau co­ 16.00 Tuhu
organizaţiilor de partid din mitetului orăşenesc de 16,0.1 Trag
unităţile economice face partid. Ap! i car ea principi ilor Avem rezultate bune in a- nile privind livrarea de acoperirii unor cheltuieli 1C,15 La v
1C,30 Emis
parte din practicile curen­ noului mecanism economi- eeastă direcţie şi vom spori lapte la fondul de stat au pentru învăţămînt, la şcoa­ germ
te pe care le foloseşte in s în programele de in­ co-financiar în activitatea contribuţia agriculturii la fost depăşite. La carne am la din Jeledinţi a fost în­ 18.25 irusci
munca sa Biroul Comitetu­ struire a activului de consiliilor populare privind bugetul comunei. dat peste 10 000 kg. fiinţată o plantaţie cu 100 al ţi
Cova
lui orăşenesc de partid partid, Biroul Comitetului autogospodărirea şi autofi­ Petre Dumitru, inginer Lucian Cădariu, pre­ pomi fructiferi, care cînd 18,50 1001
Orăstie. Pînă acum au fost orăşenesc de partid Brad nanţarea constituie o cerin­ şef al C.A.P. Mărtineşti: şedintele comisiei perma­ va intra pe rod va- aduce 19.00 Telcj
* Ti
realizate asemenea analize a introdus practica orga­ ţă actuală a dezvoltării e- Sîntefn convinşi că trebuie nente economico-gospodă- un venit de 10—15 000 lei. rea
la întreprinderile chimică nizării unor acţiuni cu ca­ conomico-sociale a comune­ să sporim pe toate căile rească, construcţii şi siste­ Nicolae Cînda, primarul 19.25 Aetii
şi mecanică, cooperativa racter metodologic privind lor. Cum a reuşit Consiliul rodnicia pămîntului, să fa­ matizare : în îndeplinirea v comunei : Autofinanţarea 19,45 „Din
ra şi
„Viaţă nouă“, C.A.P. Orăş- perfecţionarea formelor şi popular al comunei Mărti- cem ca zootehnia să asi­ sarcinilor din agricultură acţiunilor eeonomico-socia- 20,10 Film
tie. mijloacelor de întărire a neşti să realizeze un buget gure mai mult de 50 la su­ acordăm atenţia cuvenită le impune sporirea venitu­ 21,55 Mont
legăturilor cu masele de oa­ de venituri şi cheltuieli e- tă din valoarea produc­ şi contribuţiei gospodării- rilor primăriei pentru a a- eroic
« Cînd organizează ana­ meni ai muncii şi cetăţeni, chilibrat ? coperi din surse proprii 22,20 Telej
lizarea unor domenii de • Tribuna democraţiei — Lucia Avrămcscu, depu­ CONSILIUL POPULAR- cheltuielile bugetare. Noi
activitate, Biroul Comitetu­ formă eficientă de contact tat, secretarul comisiei per­ avem un buget echilibrat.
lui municipal de partid larg cu masele de cetăţeni manente economico-gospo- Dar privind lucrurile in
Deva se îngrijeşte ca aces­ — este folosită intens la dărească, construcţii şi sis­ perspectivă şi avînd în ve­
te analize să fie precedate Orăstie. Au fost organiza­ tematizare: Comuna noas­ dere că obligaţia • noastră
de controale în unităţi şi te asemenea întîlniri cu ce­ tră îşi asigură singură re­ este de a spori producţia dioprogra
Kadiojurn
concluziile să aibă la bază tăţenii din cele 6 cartiere sursele băneşti pentru fi­ şi veniturile din agricultu­ presei; 8,
discuţii cu cit mai mulţi ale oraşului, cu muncitorii nanţarea acţiunilor eeono- ţiei globale. în acest scop lor individuale la fondu] ră, de a valorifica cit niai ci iilor; .9,0
de la I.C.O., „Vidra“, I.M.O.. mico-sociale. Avem un bu­ s-au regularizat cursurile de stat, la buna aprovizio­ bine pămîntul, sprijinim 9,05 Varie
oameni ai muncii care ac­ şantierul 6 al T.C.H., get excedentar. Astfel, fa­ de apă din perimetrul co­ nare a populaţiei. în acest Buletin ti
agricole
ţionează în domeniul ana­ U.F.E.T. şi PLAFAR. ţă de 430 000 lei, venituri munei şi s-au redat în cir­ scop urmărim realizarea cooperativele activitatea să-şi cintecele
pe
organizeze
lizat, Astfel, au fost fun­ • O bună coordonare a- planificate pe primele şap­ cuitul agricol 150 ha, din planului în profil terito­ poarelor;
principiul
autogestiunii
e-
viaţa; io,
damentate hotărîrile luate sigură Biroul Comitetului te luni ale acestui an, am care 25 ha anul acesta. Au rial şi onorarea obligaţiilor conomico-financiare, să-.şi 11.00 Bul(
în urma unor analize pe municipal de partid Hune­ realizat 481.000 lei. Aceste fost realizate ameliorări pe contractuale. în primele echilibreze bugetele de ve­ Avanpren
domenii ia întreprinderea doara activităţii Consiliu­ venituri ar fi fost şi mai 600 ha şi scarifieări pe şapte luni ale acestui an, nituri şi cBeltuieli, să ri­ 11,35 Pub
letin de
de lianţi, I.M.C., C.T.E. şi lui municipal al F.D.U.S. mari dacă unităţile agrico­ 200 ha,' iar pe 740 ha pă­ de la gospodăriile popu­ dice gradul de rentabilita­ muzicalii
„Avicola“ Mintia, în ceea ce priveşte contro­ le cooperatiste ar fi achi­ şuni s-au făcut lucrări de laţiei s-au livrat statului te al întregii activităţi. în tor; 13,00
23 August
hotărîri şi măsuri care au lul oamenilor muncii. în tat integral impozitul a- întreţinere, fertilizare şi 227 hi lapte de vacă, 12 h] acelaşi timp avem în vede­ club ; 16.
avut. ca rezultat creşterea anul 1981 au fost organi­ gricol. supraînsăminţare. în ferma lapte de oaie, 15,7 tone car­ re înfiinţarea unor noi sec­ 16,20 Coo
zate 250 acţiuni de control. Romulus Costescu, depu­ zootehnică am modernizat ne, 55 000 ouă şi 816 kg ţii de producţie şi prestaţii cr: "<>,40
răspunderii oamenilor mun­ ş ' ţrpr
cii pentru realizarea sarci­ Întîlnirile' membrilor bi­ tat, membru al comisiei adăposturile prin alimen­ lînă. care să sporească venituri­ tth medic
nilor. roului comitetului munici­ permanente pentru agricul­ tări cu apă, instalaţii de Nicolae Berceanu, preşe­ le bugetare ale primăriei. de ştiri;
pal de partid cu diferite tură, silvicultură şi coope­ muls, de preparare a fura­ dintele comisiei permanen­ Toate eforturile noastre vi­ 17,50 Forr
categorii de oameni ai raţie — preşedintele C.A.P. jelor şi evacuarea dejecţii­ te învăţămînt, sănătate şi zează însă în primul rînd 18.00 Orei
® O bună cunoaştere a tru patrie
realităţii din organizaţiile muncii se practică larg la Martin eşti : Sporirea pro­ lor, alei betonate, fînare social-culturală : întreaga creşterea producţiei agri­ muzică p
denţe son
de bază îşi asigură Birou] Hunedoara. Au fost orga­ ducţiei vegetale şi anima­ pentru furaje, platforme bază materială a activităţii cole vegetale şi animale, şi tr-o oră;
Comitetului orăşenesc do nizate asemenea întîlniri liere, creşterea venituri­ pentru siloz. Am mărit su­ cultural-educative o reali­ sporirea pe această cale a zicale; î
partid Haţeg, prin partici­ cu personalul din con­ lor proprii, renunţarea la prafeţele cultivate cu fura­ zăm din fondurile proprii contribuţiei comunei noas­ muzical i
strucţii, comerţ, învăţă- împrumuturi bancare sînt je astfel incit să nu fim obţinute în urma manifes­ tre la eforturile generale
parea membrilor săi la a- mint, aparatul de stat, cu probleme care fac obiectul nevoiţi să cumpărăm. Creş­ tărilor cultural-artistice. Nu ale ţării.
dunările generale. Din 324 activul lî.T.C., de sindicat, preocupărilor permanente terile si înlocuirile din e- cheltuim bani de la buget.
de adunări generale ţinute de femei, al O.D.U.S. şi cu ale consiliului de condu­ fective le realizăm prin Tot în scopul obţinerii de Anchetă realizată de M2 ii
în primul semestru al anu­ alte categorii. cere al C.A.P. Mărtinesti. prăsilă proprie, iar sarci­ fonduri proprii în vederea N. BADIU
Dl!, v a :
(Urmare din pag. 1) nale (i
Pregătiri temeinice pentru semănăturile de toamnă Buna organizare, mercenari
casare, la cele două bara­ na mert
je ale lazului de decanta­ de varii);
(Urmare din pag. 1} Rapoltu Mare, Simeria, turile în pregătirea temei­ Secretul <
nece­ disciplina, hărnicia
Bobîlna .şi Baci a. Forma­ nică a recoltei anului vii­ re, precum şi realizarea căra); ra
ţia de mecanizatori care tor, mecanizatorii se stră­ confecţiilor metalice (Siderurg
suprafeţe mai mari la sare funicularului. par (Artr
— seriile
C.A.P. Simoria, Bănia, Tîm- răspunde de fertilizări a duiesc să asigure realizarea Din partea beneficiarului rui) ; t’E
pa şi .altele. în vederea aplicat şi îngrăşăminte chi­ ritmurilor stabilite la ară­ am discutat cu Ioan Stoian, (Urmare din pag. 1) se discută sarcinile de man — s<
realizării culturilor furaje­ mice pe 540 ha, din care turi şi fertilizări, la toate şeful biroului investiţii al tent combina de înaintare plan ale zilei şi se efec­ care nf
re pe suprafeţele stabilite, 440 ha sînt destinate’ însa- lucrările care condiţionea­ E.M. Certej, care sublinia şi să facem lucrări de bu­ tuează momentul N.T.S. rea); Idi)
Ha (7 Noi
s-a organizat întrajutora­ m in ţărilor de toamnă. ză soarta producţiei. Se că există o bună colabora­ nă calitate“ (Vasile Go- Decada! organizăm întîl­ ta — ser
rea cu seminţe a C.A.P.. Ţinînd seama de modul remarcă îndeosebi contri­ re între constructor şi be­ ghie). niri cu şefii de brigadă pe ca) ; LUI
de amplasare a culturilor, — serii!
prin repartizarea cantităţi­ buţia unor mecanizatori neficiar pentru executarea Referindu-se la măsurile problemele concrete ale blestemul
lor disponibile de la aso­ în fiecare unitate s-au sta­ cum sînt Ion Ferineanu şi la termen a investiţiei de tehnice şi organizatorice producţiei de cărbune — blestemul
ciaţiile economice inter- bilit măsuri pentru elibe­ ion Dinulescu, din forma­ la Coran da-Hondol, lucra- ^luate în ultima vreme la de la aprovizionare şi pî­ încă o
(Muncitor
cooperatiste. rarea cu prioritate a tere­ ţia pentru fertilizarea te­ I.M. Bărbăteni, la urmări­ nă la transportul cărbune­ Articolul
nurilor care urmează să
în legătură cu preocupă­ renului cu îngrăşăminte rea înfăptuirii lor neabă­ lui extras —, periodic, ® întoarc
rile pentru fertilizarea te­ fie însămînţate în aceas­ organice, Vasile Mureşan, tute, inginerul şef electro­ membrii comitetului de puşneanu
NEA : O
tă toamnă. Seminţele de mecanic Marcel Tomoiu
renurilor, interlocutorul Ion Aruncuteanu şi Viorel Ritmurile de partid şi consiliului oame­ tă (Minei
ne-a făcut precizarea că au cereale păioase sînt condi­ Chiş, din formaţia pentru remarca efectul puternic nilor muncii discutăm cu Spaniolii
ţionate, iar calitatea aces­ al mecanizării lucrărilor (Muncitor
fost transportate în cîmp tora s-a verificat prin aplicarea îngrăşămintelor miniere, introducerea tot minerii în abataje, la locu­ \ : S-pe
maj mult de 8 000 tone în­ probe de laborator. De ase­ chimice, Acs Francisc, A- lucru pot ti mai accentuată în abataje rile lor de muncă, luăm ' (Mu
grăşăminte organice, care menea, sînt pregătite şi lexandru Lazăr, Ion Lingu­ a combinelor de tăiere şi împreună măsurile ce se CÂNI: Kc
(7 NoiemJ
se încorporează în sol o- puse în stare de funcţiona­ rar, Ion Meştereaţi, Iosif nătoare c
sif Bodoş, Onişor Pasca şi îmbunătăţite
dată cu efectuarea arături­ re utilajele care se vor Lorintz, Ion Secheleanu, Io- „s'sT t i t y g ( z j a n \ * z n - roşie) ;
lor. Cantităţi mai mari de folosi la însămînţările de i planat (P
gunoi de grajd au fost a- toamnă. alţii, care acţionează la e- mmm — seri îl <
plicate pe ogoarele C.A.P. Angajaţi cu toate efor- fectuarea arăturilor. GEOAGIU
noapte
eh
riile I-II
re care va aduce în cir­ de înaintare de mare pro­ impun. Am insistat pe HAŢEG :
Din sămînţă de buruieni nu se poate cuitul economic anual circa de susţinere a hidraulică, a tor., al „.^orgţMiizaţiilor de Maşina (Poj
conducă­
rolului
ductivitate,
elementelor
creşterea
ring
un milion tone de mine­
ti
reuri poiirnetalice. „Rezul­ acomodării tot mai temei­ partid, pe omogenizarea Al treilea
puteau
desigur
obţine trifoi sau lucerna! tatele bune dacă fi T.C.M.M. nice a minerilor cu aseme­ brigăzilor, adoptate înfăptuirea sa de cu
pe
calul <u
mai
hotărîrilor
şi
a
moderne.
Nu­
nea
utilaje
Bucureşti şi Grupul de şan­ mai în această lună au propunerilor oamenilor Cînlec j
(Mureşul)
iUtma»6 din pag >! coie de stat, abia 524 hec­ vie, măcriş sălbatic, cuscu­ tiere Cluj-Napoca acordau fost introduse o combină muncii, menţinînd un cli­ la Londra
tare. Pe lingă destinarea u- ta) sînt greu separabile un ajutor substanţial lotu­ de abataj cu susţinere hi­ mat de lucru fertil, mobi­ LARI : Pi
au atîrnat greu în balanţă nor suprafeţe restrînse pen­ prin selector şi diminuea­ lui nostru în forţă de mun­ draulică în sectorul I, stra­ dienii <M
a fost şi lipsa cantităţilor tru producerea seminţelor, ză simţitor recolta viitoa­ că şi utilaje. Totuşi, în a- tul 18, una de înaintare în lizator, angajant. în fieca­
de sămînţă necesare. Deşi se semnalează o intolerabi­ re de trifoi sau lucerna, ceste condiţii, planul la steril şi alta de înainta­ re lună, în cadrul „Zilei
au existat condiţii favora­ lă lipsă de răspundere fa­ specialiştii din C.A.P., bri­ construcţii-montaj a fost re în orizontul 66, stratul brigadierului", formaţia cu
bile pentru obţinerea din ţă de calitatea producţiei, gadierii şi cadrele tehnice depăşit cu patru la sută. 14, pentru pregătirea des­ cele mai bune rezultate
producţia proprie a unor coea.ce are implicaţii ne­ care răspund de baza fu­ în continuare va trebui ca chiderii unui nou abataj aste declarată fruntaşă pe
cantităţi satisfăcătoare de dorite asupra stării viitoa­ rajeră la consiliile unice G.S.C.F.I. Deva să intensi­ frontal. „în ultima vreme mină şi stimulată material. Timpul
seminţe, din cauza slabei relor culturi furajere. agroindustriale privesc cu fice ritmurile de lucru la la mina noastră se acordă în aceste zile premergă­ 21 august
preocupări a cadrelor teh­ în legătură cu această nepăsare situaţia parcele­ căile de acces în carieră, 0 foarte mare atenţie acti­ toare marii sărbători na­ fi în gen<
nice pentru strîngerea la problemă, inginerul Eugen lor. destinate producerii se­ iar Şantierul „Electromon- vităţii de pregătiri şi des­ cerul tem;
amiază.
S
timpul optim si în condiţii fohom, şeful Inspectoratu­ minţelor. Deoarece ne a- taj“ Deva să execute lu­ ţionale a poporului nostru vremea v
calitative corespunzătoare a lui pentru calitatea semin­ l'lăm în perioada cînd tre­ crările ce-i revin — tergi­ chideri, sublinia maistrul de la 23 August, minerii lă, cu cer
recoltei de pe suprafeţele ţelor şi materialului sădi- buie să se treacă la recol­ versate din lipsă de docu­ Ioan Liţcan, adjunctul şe­ de la Bărbăteni acţionează dea averse
di
însoţite
destinate producerii semin­ tor, ne-a relatat că, din tarea seminţelor, este im­ mentaţie încă din trimes­ fului sectorului investiţii, cu forţe sporite, în lumina trice. Vîn
ţelor. s-au înregistrat re­ controalele efectuate în te­ perios necesar să fie luate trul al II-lea“. in scopul intrării la timp derat, cu
zultate sul) posibilităţi. Era ren, a rezultat că într-o măsuri energice pentru pu­ La Coranda-Hondol, atît în producţie a noi abataje sarcinilor stabilite de Con­ porarc di. :
peralura
de aşteptat ca din aseme­ serie de unităţi agricole, rificarea acestora, numai constructorul cît şi bene­ de producţie. Aşa se şl ex­ gresul al II-lea al consi­ prinsă înt
nea neajunsuri să fie tra­ între care la C.A.P. Bră- astfel puţindu-se obţine se­ ficiarul acţionează energic, plică depăşirea planului liilor oamenilor muncii şi iar cea n:
se învăţămintele cuvenite nişca, Silvaş, Vaidei, Au­ minţe de calitate, care să cu forţe unite pentru res­ nostru la zi cu 60 ml la a orientărilor din recenta 28 grade,
neaţa.
pentru a crea condiţii de rel Vlaicu şi Deva nu s-au asigure reuşita deplină a pectarea termenelor de deschideri şi cO peste 250 şedinţă a Comitetului Po­
Pentru
extindere în anul următor întreprins măsuri corespun­ culturilor de trifoi şi lu­ predare a lucrării, pentru ml la pregătiri“. litic Executiv al C. C. al 1981 : vre
a culturilor furajere de le­ zătoare pentru purificarea cerna ce vor fi înfiinţate punerea urgentă în exploa­ bilă, cu
guminoase. loturilor semincere, care sini în primăvara anului vii­ tare a rezervelor de mine­ — Am statornicit nişte P.C.R. privind realizarea cădea av<
însoţite d<
Cum stau insă lucrurile infestate de ştevie. măcriş tor. Cunoscînd •'faptul că reuri existente în zonă. Un forme de muncă viabile, ritmică a tuturor indica­ trice. ‘ Ten
în realitate ? în primul sălbatic sau euscută. Să mai din sămînţă de buruieni sprijin mai consistent tre­ simple dar eficiente în torilor de plan, hotărîţi să dep uşor.
rînd, trebuie arătat că su­ amintim că nici la Centrul nu poate să răsară nici tri­ buie acordat şi de ceilalţi 1 unea organizaţiilor de sporească în permanenţă La muu
prafeţele ocupate cu trifoi de încercare a soiurilor foi, nici lucernă, se impu­ colaboratori care concură partid, în dialogurile cu cantitatea de cărbune eoc- ceput frui
şi lucerna reţinute pentru Gurasada nu s-a schiţat ne o exigenţă sporită din la realizarea acestui impor­ minerii — considera tova­ sificabil extras, să rapor­ variabil, l
mea va c!
producerea de sămînţă pu­ nici un gest pentru înlătu­ partea tuturor factorilor tant obiectiv minier. de răşul Vasile Pupăzan. se­ teze la marea sărbătoare a vor cădea
teau să fie mult mai mari. rarea şteviei, existînd pe­ răspunzători de asigurarea unde se vor asigura eco­ însoţite eh
trice.
(Mc
deoarece acestea însumea­ ste 6 000 plante la hec­ bazei furajere faţă de în­ nomiei naţionale însemna­ cretarul comitetului de eliberării patriei noi şi im­ ciu: Fron
ză. în cooperativele agri­ tar (I ?). Deşi se ştie cu deplinirea sarcinilor ce le te resurse de minerale partid pe întreprindere. Lâ portante succese în pro­ na).
cole si întreprinderile agri- seminţele de buruieni (şte- ’sînt încredinţate. utile. fiecare intrare în schimb ducţie.