Page 74 - Drumul_socialismului_1981_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Bazaţi pe cuceririle prezentului, în numele viitorului

iTe
ndii ie m m i m , muncm i spirit REmuTiom 9,30 Mat
dese
xi'M
p t-oi
r 9,55 Ccn;
„Pat
Cuvini de miner pentru Mas@§© decid, îmbunătăţirea asistentei a elevi
crea
»
lumina din adîneurî masele înfăptuiesc medicale — obiectiv prioritar 10.10 Hor:
ncas
zical
® inerii au fost întotdeauna oameni de cuvînt. Mun- ai activităţii noastre 10.30 Film
|f|f§ ca lor, atît de dură altădată, păstrează încă în C ind scriu aceste rînduri mă aflu încă sub puternica 13.00 Moz;
tic-s
■ miezul ei elementele curajului şi sobrietăţii, chiar impresie a cuvîntării secretarului general al parti­ S n cerinţele, dezvoltării ocrotirii sănătăţii în patria * L
dacă azi — in bună parte - tăiem, susţinem, încărcăm şi dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Congresul a! | noastră se înscrie şi activitatea desfăşurată de Spi­ bal:
transportăm mecanizat cărbunele din subteranele Văii Jiu­ Il-lea al consiliilor oamenilor muncii. Spunea atunci iubi­ talul municipal Hunedoara. Dat in folosinţă în anul nul
zi a
lui. Eu vorbesc acum în numele minerilor din Lupani, pen­ tul nostru conducător, cu spiritul de cutezanţă revoluţio­ 1968, prin grija partidului şi statului fată de oamenii 18,35 Săpt
tru că de ani buni viaţa mea se cheamă viaţă de miner nară şi clarviziunea ce-l caracterizează, că trebuie să asi­ muncii hunedoreni, spitalul - cu 700 paturi - este dotat 18.50 1001
in abatajele celei mai mari exploatări carbonifere din ţară. gurăm condiţii pentru participarea tot mai largă a clasei 19.00 Tele.
* Ţ:
Noi, minerii din Lupeni, ne-am angajat să extragem muncitoare, a tuturor categoriilor sociale la elaborarea cu aparatură di-n cea mai modernă, fiind în măsură să re
suplimentar în acest an 30 000 tone de cărbune. Avem în pianului, la conducerea diferitelor sectoare de activitate. realizeze majoritatea explorărilor ce se pot face într-un 19.30 „Din
plus la zi aproape 55 000 tone. Cum, pe ce bază ne-am mare spital. Spitalul deserveşte acum, prin unităţile sale, ra ş
repo
depăşit angajamentul anual ? Muncind, înfăptuind hotă- şi prin cele aproape 900 cadre medico-sanitare peste 30.00 Spec
120 000 oameni ai muncii.
rîrea unanimă de a răspunde neabătut chemării Mineru­ fistic
lui de Onoare al ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de Grija faţă de sănătatea omului, îmbunătăţirea condi­ 20.50 Film
rea“,
a da ţării cit mai mult cărbune. în numele acestor sarcini ţiilor de viaţă ale populaţiei, dezvoltarea sistemului de s ei i
exprese, al nevoilor crescînde ale. economiei naţionale de ocrotire a sănătăţii au avut ca urmare scăderea indicilor 22.10 Tele.
* Sp
cărbune mai mult şi mai bun ne-am angajat şi ne-am o- de morbiditate, ap condus la creşterea duratei medii de 22.30 Noct
norat cuvîntul. viaţă şi la reducerea indicelui de mortalitate infantilă, in
in numele aceloraşi imperative, definitorii pentru vii­ acelaşi timp, îmbunătăţind calitatea asistenţei medicale a
torul de aur al ţării, sîntem angajaţi şi pe mai departe. muncitorilor, se înregistrează o scădere corespunzătoare a
Noi, la sectorul VI, de pildă, om avut in acest an unele ¡incapacităţii temporare de muncă şi a indicilor de gravi­
probleme. Ne-am unit elanul, ne-am concentrat forţele şi tate.. Pentru rezultatele bune obţinute de-a lungul anilor, BUCUR]
am ieşit din impas. Avem un plus de producţie la zi de spitalul nostru a ocupat locuri fruntaşe pe judeţ şi pe dioprogra,
vreo 10 000 tone de „cărbune cocsificabil, mai mult de ţară în întrecerea ce se desfăşoară între unităţile sanitare. Radiojurn
7 000 de tone din acest spor realizîndu-l de la începutul Sîntem conştienţi că tot ceea ce se înfăptuieşte, tot presei ; 8,
diilor; y,ui
lui august. Vom extrage în continuare tot mai mult căr­ ceea ce urmează să se înfăptuiască, este necesar să fie 9.05 Flori
bune cocsificabil. Exploatăm complexe mecanizate SMA 1, pus în slujba omului, care trebuie să fie sănătos, viguros, nesc ; 1(1,0
10.05 Revii
foarte bune, produse la I.U.M. ¡Petroşani, lucrăm cu me­ mai apt pentru a participa la edificarea societăţii socia­ io,iu : M
seriaşi de primă mină, cum sînt brigadierii Pavel Bujor, liste multilateral dezvoltate. n.oo "ie
Marin ionescu, ion Preoteasa, avem condiţii bune de mun­ Atlas cub
premieră
că şi de viaţă. Trebuie să reuşim mai mult. Pentru ţară, Dr. ALEXANDRU MARINESCU Buletin <l
pentru noi. Este cuvînt mineresc ce va fi respectat întocmai. directorul Spitalului municipal lodii din
Hunedoara poran; 12,
în zbor -
Ing. CORNEL HUMENIUC (ionare; 1:
şeful sectorului VI, Munco e ia fel de frumoasă 23 August
I.M. Lupeni jurnal; 1«
ră a parti'
la semănat ca şi ia cules plinirilor t
Patriei — ofeS de calitate epocii de aur a României — anii ce au urmat celui poran; 16
ia
—
Termocentrala
Mini
creaţie
sută
a
şuti
la
iare ; 17,00
superioara <le-al IX-lea Congres al partidului — rămîne un pilon G u multe prilejuri secretarul general al partidului, to­ 17.05 Albu n
şoară
de bază ai energeticii româneşti.
r
varăşul Nicolae Ceauşescu, a adresat lucrătorilor
Fotbal
din agricultură îndemnul de a gindi revoluţionar a-
A>
A vem noi, oţelarii hunedoreni o deviză : să dăm pa­ Aceasta înseamnă, de fapt, adîncirea democratizării vieţii ceastă activitate. Congresul al !l-lea la ţărănimii ne-a pus 20,30 ne­
20,10
economico-sociale, a relaţiilor interumane, înseamnă a ne
triei oţel de calitate tot mai bună I Acestui dezide­
româneşti;
rat îi consacram întreaga putere de muncă, energia spune cu toţii cuvintul şi a ne pune cu toţii mintea ta pe toţi în faţa unor cerinţe superioare, exprimate în orien­ nai ; 22,30
tarea de a înfăptui în agricultură o adevărată revoluţie.
şi priceperea ; el constituie pentru noi principalul obiectiv contribuţie pentru ca munca şi viaţa să ne fie mai uşoare, 0,05—6,00 ?
nocturn.
care a stat la baza întrecerii socialiste ce se desfăşoară mai pline. Mecanizatorii de la secţia de mecanizare a agricultu­
larg în oţelâria noastră. Cu acest obiectiv realizat, cu alte N-aş dori să intru în perimetrul cifrelor, însă dacă am rii, cooperatorii ce trudesc pe ogoarele comunei llia pen­
rezultate de prestigiu, întîmpină colectivul O.S.M. il marea să afirm că anul 1980 l-am încheiat cu rezultate bune, tru pîinea ţării au înţeles această chemare. Cu bucurie L€jw
afirm că mă cuprind şi mă recunosc şi eu în acest mod
sărbătoare naţională a poporului român. în cinstea însem­ că de la începutul acestui an ne prezentăm cu planul de­ de înţelegere superioară a activităţii în agricultură. Am
natului eveniment din viaţa naţiunii, muncind cu dăruire şi păşit la majoritatea indicatorilor, că — prin munca noastră cules de curind roadele a ceea ce am semănat astă-
DEVA :
pasiune, colectivul nostru a dat peste pian d-a la începutul - localităţile judeţului cresc an de an în dimensiune, mo­ toamnă, ne pregătim să semănăm recolta anului viitor. nule (Pe
anului mai mult de 4 000 tone oţel. De asemenea, acţio- dernism şi frumuseţe, înseamnă că gîndim mai bina ca Pentru mine munca e la fel de frumoasă la semănat ca mercenarlli
nind ferm pentru exploatarea la capacitate a cuptoarelor, altădată, că muncim mai temeinic, că tindem permanent şi la cules, pentru că oricărui semănat făcut cu tragere na mere«
om ajuns ca greutatea medie pe şarja de oţel să crească spre înalt. Aşa gîndim şi pentru viitor, să ne îmbunătăţim de inimă îi urmează cules bogat. La C.A.P. llia, de pe de vară);
Secretul c:
anul acesta la 420 tone faţă de 415 în anul trecut. A spo­ continuu activitatea, să ne perfecţionăm metodele de or­ căra); lari'
rit totodată durata de funcţionare a cuptoarelor de la 262 ganizare şi conducere, să ne sporim aportul colectiv la ogoarele pe care am semănat astă-toamnă griu, am re­ (Siderurgia
par (Arta)
şarje în 1980 la 275 în prezent, ceea ce a condus la ob­ înfăptuirea programului de investiţii din acest cincinal — coltat acum 56 tone, cu peste 900 kg mai mult la hectar — seriile
ţinerea unor însemnate economii de cărămidă bazică. Im­ de peste 38 miliarde lei — ce revine judeţului Hunedoara, decît era planificat. Dar nu numai munca la cultura mare rul) ; pet:
portante succese s-au înregistrat şi pe linia recuperării la realizarea integrală a celor 26 000 de apartamente pe mă preocupă pe mine. C.A.P. Nia, una din unităţile coo­ man — set
care
ne
materialelor refolosibile (3 000 tone fantă veche, 490 kg de care constructorii hunedoreni le vor înălţa în perioada peratiste la care lucrez, are un sector zootehnic şi unul rea); Idilă
1981-1985.
cupru, 665 kg bronz ş.a.). La obţinerea rezultatelor amin­ legumicol bune, dar ar putea fi şi mai bune. Vitele au lia (7 Noic
tite şi-a adus contribuţia întregul colectiv. în frunte se PETRU BARNA nevoie de păşune mănoasă, de nutreţ mult pentru iarnă. ta — serii
secretarul comitetului de partid, Trebuie să le căutăm în resursele comunei. Am căutat şi ca) ; LUPI
situează însă echipele de ia cuptoarele nr. 2, 7 şi 6 preşedintele consiliului am găsit. Vom organiza culturi furajere pe terenurile care — seriile
(schimburile B) conduse de prim-topitorii Tomct Bulgaru, oamenilor muncii sînt acum păşuni slab productive. PâşunaUi! vitelor de blestemul i
blestemul
Constantin Dragomir şi, respectiv, Cornel Bucur, care au. . de la T.C. Hunedoara-Deva lapte se poate organiza pe păşuni intensive cultivate şî încă e i
dat, în ordina, 1 570, 952 şi, respectiv, 909 tone oţel pe­ tarlalizate. La o asemenea păşune de 20 ha vom începe (Muncitorei
ste plan, Energie electrica lucrările în curind. Articolul 1
întoarce;
•
Sîntem hotărîţi ca sub conducerea şi cu sprijinul or­ puşneanu <
Maşinile agricole pot fi folosite mai bine. Şi am zis
ganizaţiei noastre de partid să amplificăm rezultatele do- suplimentaro, în condiţii de că dacă aratul şi grăpatu) le execut cu acelaşi tractor, de NEA : O 1
bîndite pînă în prezent, să facem totul - aşa cum se sub­ tă (M i n
ce să nu fac, concomitent, semănatul şi tăvălugitul. Am
NOASA :
liniază în recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al înaltă eficienţă economică încercat şi merge. Merge şi adaptarea unor dispozitive de (Muncitore;
CC. al P.C.R. — pentru perfecţionarea tehnologiilor proprii fertilizare pe maşinile de plantat legume. Kojak la
Noiembrie)
de „muncă, valorificarea din plin a tehnicii din dotare, a C entrala- termoelectrică de la Mintia, creaţie sută îa Gîndind şi muncind în acest mod înţelegem să ne în- nătoarc de
gîndirii, experienţei în domeniul nostru de activitate, pen­ sută a epocii de aur a ţării - anii ce au urmat tîmpinăm marea sărbătoare de la 23 August. roşie) ; (
tru a încheia acest prim an al cincinalului 1981-1985 cu celui de-al IX4ea Congres al partidului — rămîne planat (Pat
angajamentul asumat în întrecere depăşit. un pilon de bază în energetica românească. Este motiv ROMAN DĂN1LĂ — seriile
GEOAGXU-I
de îndreptăţită mindrie pentru colectivul nostru să putem mecanizator la S.M.Â. llia noapte de
GHEORGHE BĂRBUŞ afirma aceasta, lntimpinăm sărbătoarea eliberării cu o Nile I-II (C
HAŢEG : !
prim-topitor la O.S.M. II, producţie suplimentară de energie electrică însumînd 143 ring (Popi
vicepreşedinte al consiliului milioane It-Wh. Prin întreţinerea în bune condiţii a agre­ Maşina tirr
oamenilor muncii gatelor, Termocentrala Mintia stă la dispoziţia sistemului Al treilea
sa de culţi
din Combinatul siderurgic Hunedoara energetic naţional cu o putere instalată disponibilă peste Cintec pc
plan de 40 MW. Aceasta înseamnă că, în orice moment, (Mureşul);
la comanda dispecerului naţional, ar mai putea pulsa în la Londra
sistem în fiecare oră 40 000 kW energie.
Pe noi toţi ne preocupă în grad înalt viitorul acestei
activităţi, să realizăm energia electrică în condiţii de efi­ li Ol
cienţă economică ridicată. Pentru că, atit la Congresul al
Xll-lea al partidului, cit şi la cel de al ll-lea Congres-al Rezultatei
consiliilor oamenilor muncii, secretarul general al parti­ august 1.981
Extr. I: f
dului -a pus în faţa industriei energetice şi extractive sar­ 50, 24, 3, !).
cina de importanţă naţională ds a realiza independenţa Extr. a II
energetică a ţării. Sîntem conştienţi că, alături de pune­ 19. 30, 70, 1
Foncl de c
rea în valoare a unor rezerve sau potenţialuri energetice, lei.
şi noi, cei care exploatăm instalaţiile în funcţiune, avem
un cuvînt de spus în această privinţă. îl putem afirma şi
transforma în fapte prin reducerea consumurilor specifice, VRE
a consumurilor proprii, prin creşterea ponderii în produc­
ţie a energiei realizate pe bază de cărbune.
Timpul
întîmpinâm sărbătoarea eliberării cu o economie de 22 august
100 tone combustibil convenţional şi 2,5 milioane 'kWh e- vine trept
nergie economisită la consumul propriu. Avem, credem rul va p
accentuate
noi, motive justificate de mindrie patriotică. Dar nu uităm verse de
nici un moment ceea ce trebuie să înfăptuim în acest descărcări
cincinal. Sarcinile lui ne mobilizează, realizările de pînă lat grindi
tatea de i
acum ne fac încrezători în forţele noastre. 1/mp. Vin
„Maşinile agricole pot ii folosite mai bine“ — a-
preciază mecanizatorii de la S.M.A, llia. Şi încă derat, cu
„Sîntem hotărîţi ca, sub conducerea şi cu sprijinul MIRCEA MARC acum mecanicii Ion Mărgineam!, Tom a Herci şi A- cale dc 1
organizaţiei noastre de partid să amplificăm rezulta­ drian Stan montează pe combinele C 12 dispozitivele vest. Tem
tele dobindite pînă acum" — spun şi oţeiarii din echi­ maistru la secţia reparaţii-cazane pentru recoltat porumb. me vor c
pa lui loan Furca, de la cuptorul 5.______________________________ a C.T.E. Mintia 26 grade,
intre 12 <