Page 79 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 79
f 400 @ DUMINICĂ, 23 AUGUST 1981 P â Cf. 3
I
i
:3 AUGUST S
cic cîntecc 3
mi' directă
oustraţia oa-
mincii din
cu prilejul
XXXVII-a
a revoluţiei
re socială şi
antifascistă
erialistă din
1
* bucurie,
muzical fol
ii doresc pa-
ipular.
; de George i
i ;
2 in inimi,
în cinice
sărbătoare
ic: „Teatrul
Premieră
ucţie a Ca-
ie trei
pro viitor,
ionieresc
anului de
icntar
flamura Iui
ectacol fes-
muzical
c: „Am fost
UGUST t
i
Iru pionieri
ul la Sub arcul de triumf al libertăţii noastre durăm, de 37 de ani hunedorean a cunoscut febra transformărilor înnoitoare, inlegrîndu-se
Ştefa- Ti ta armonios în ansamblul judeţului, al ţării, schimbînd în aceeaşi mă
intec, ţării încoace, noile noastre ctitorii. Pentru noi, pentru viitorime ! Toate
•e populare cîte smt au devenit realitate sub iniinile noastre, cu efortul nostru, sură şi destinul oamenilor.
de fanfară
iei: „Ce-o cu sacrificiile cînd a fost nevoie, cu visurile noastre de mai bine. în Hunedoara anului 1881 — ctitorie nouă, socialistă, şi imens
lo cel“ (III) Drumul n-a fost scutit de confruntări — înfruntarea dintre vechi şi şantier de înnoire în consens cu Programul devenirii elaborat de cel
Hilar
nou — dar bătălia a fost demnă, dreaptă. Acum 16 ani, pe temelia de-al XH-lea Congres al partidului — oamenii fac posibil imposibi
august
pusă de revoluţia din augustul fierbinte al lui 1944, ţara începea să lul, zăgăzuind apele nurilor pentru a le transforma în lumină, meca-
in limba nizînd adîncurile de cărbnne spre a le spori bogăţia, înfruntînd arşiţa
se bizitie pe ea însăşi şi pe valoarea oamenilor, ridicaţi Ia o nouă
îîntului. ogoarelor prin umbrelele de ploi artificiale, convingîndu-ne că drumul
demnitate. în aceşti 16 ani — ce poartă pecetea personalităţii tova
muzică greu, dar ascendent, al devenirii judeţului este drumul întregii ţări.
răşului Nicolae Ceauşescu, care, prin forţa de iradiere a ideilor sale Asumîndu-ne condiţia de stăpîni ai muncii şi-ai izbînzilor ei,
în Itomâ-
ce prospectează viitorul pînă în cele mai adinei semnificaţii, întru dialogăm cu viitorul prin fapta de fiecare zi. Ancheta de faţă este
chipează fidel noţiunea de conducător — fiecare colţ al ţinutului un crîmpei din cotidianul durabil, din destinul făurarilor lui.
ire — Tara
(III).
măniei. De
cerni. a ţă-
1 ecran DE PE PLATFORMELE SIDERURGIEI: „Aşa şi numai aşa — ne spunea recent brigadierul — ÎN SLUJBA VIEŢii: t
festivalului muncind, dînd patriei cît mai mult cărbune, înţelegem să S
eton: răspundem noi, minerii, partidului, tovarăşului Nicolae
„Spre o eficienţă tot mai ridicată" Cecruşescu, Minerul de Onoare al ţării, pentru toate îm „Jelui muncii noastre—calitatea vieţii"
Implicaţi cu întreaga noastră pricepere, putere şi ca plinirile noastre, pentru demnitatea noastră socialistă, pen Marele izvor dătător de forţă şi vigoare al sănătăţii a
pacitate de muncă în măreaţa operă 'de propăşire a pa tru tot ce s-a făcut şi se va face în Valea Jiului". •găsit, in judeţul nostru, matcă trainică revărsîndu-şi bine
:
triei, in amplul proces de trecere o ţării noastre în frrrdul facerile intru îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii. „Am
ţărilor cu o dezvoltare medie, siderurgrştri 'hurredoreni în DE PE SCHELE : ajuns la stadiul in care unui medic îi revin 580 de locui
scriu 'noi fapte de muncă în marea 'carte <a întrecerii so tori. Dacă facem o comparaţie — ne sugerează medicul
•me perso-
Capeana cialiste - ne spunea mg. Nicolae Găvănescu, şeful Oţelă- „Ne mobilizăm să dăm asaltul final" Maria fiereş, directorul Direcţiei sanitare judeţene — creş
ta); Capca- rtei Siemens Martin nr. 2, din cadrul C.'S.H. in bătălia terea este considerabilă : în 1938 revenea un medic la
r (Grădina pentru a da patriei oţel de calitate superioară — aşa cum De peste trei decenii, comunistul Nicolae Safta, maistru aproape 3 000 de locuitori. Apărarea şi refacerea sănă
1EDOARA :
nului (Fla- ne-a cerut secretarul general al partidului, tovarăşul constructor la Şantierul III al I.C.S.H., semnează „condica tăţii oamenilor care muncesc şi trăiesc în ţinutul nostru t
nu zapciul Nicolae Ceauşescu, 'de a ridica întreaga -activitate la co de prezenţă" pe marile şantiere ale judeţului. De peste •de istorie şi adevăr socialist sînt asigurate printr-o reţeo
Par şi im tele înalte ale eficienţei, aţelarii hunedoreni dobÎTtdesc trei decenii, din zi în noapte, iarna şî vara, s-a aflat
ul Ioanide sanitară care numără 9 spitale urbane şl unul rural, cu 5
Honstructo- constant realizări meritorii, punind un accent deosebit pe mereu în clocotul şantierelor Hunedoarei, punîndu-şi în secţii exterioare, două sanatorii, 147 de dispensare-poli-
‘Tl : Super- folosirea la capacitate a agregatelor şi instalaţiilor, pe semnele muncii la aproape toate obiectivele importante clinici şi dispensare medicale şi stomatologie, 27 de creşe,
II q Omul utilizarea deplină a timpului efectiv de lucru, pe promo înălţate aici.
Duie (Uni- Traiectoria vieţii şi muncii acestui ziditor de citadele un leagăn pentru copii, 134 autosanitare cu dotare nece
/IiSS $ 'ĂZir - varea tehnologiilor moderne de elaborare a oţelului, care sară şi 11 autoturisme pentru asistenţă la domiciliu. Sînt
i ; Burebis- să asigure o productivitate sporită, consumuri specifice re industriale şi de edificii social-culturale a urmat fidel cifre şi nu numai acestea — care spun ceva despre ce s-a
(Republi- curba ascendentă a vieţii şi muncii puternicului colectiv
Campionul duse, un nivel tehnic şi calitativ tot mai ridicat al între făcut la noi pentru sănătatea şi vigoarea oamenilor. Şi,
© Ion — gii activităţi din siderurgie. de constructori-siderurgişti din Hunedoara. deşi dispunem de o bază materială puternică pentru ocro
untului — Pe un prim-plan al preocupărilor noastre cotidiene — A fost printre primii 'sosiţi pe noua platformă siderur
— seriile gică a Colanului şi se va număra, .ca întotdeauna, prin tirea sănătăţii, de o reţea de unităţi judicios dispuse pe
Uurebista — afirma interlocutorul — situăm, în lumina cerinţelor for localităţi, cincinalul actual ne-a deschis noi perspective în
ncitoresc) ; mulate la Congresul al ll-lea al oamenilor munci, înde tre cei ce vor pleca ultimii. Furnalul nr. 3, turnătoria, plat
- blestemul plinirea ritmică a planului şi, pe această bază, onorarea forma uzinei cocsochimice, cu staţiile de dozare şi conca- acest domeniu. Conform Programului elaborat de cel de-ol
¿sternul iu- exemplară a prevederilor la export. Eforturile colectivelor sare, sînt obiectivele pe care maistrul constructor Nicolae Xll-lea Congres, avem obligaţia să mutăm activitatea sa
II (Munci- nitară aproape de oameni, în unităţile economice. Este
l 420 — se- ■noastre de oţelaTi - mă refeT atît la oţelăriile Martin cit Safta şi echipa sa le-a ridicat ori sînt pe cale să le ducă
ărul); LO- şi ia cele electrice —, se regăsesc în cele peste 6700 tone la bun sfîrşit. Acum se grăbeau constructorii, nu prea firesc şi necesar în condiţiile în care centrul de greutate
i de fa- oţel elaborate peste plan de la începutul anului. aveau timp de vorbe. Se grăbeau fiindcă ii aşteptau alte al preocupărilor noastre cade pe activitatea profilactică.
PETRILA :
a durerii Aceste rezultate le dedicăm marii sărbători a elibe lucrări importante — estacada-buncăr şi decantorul radial Noi, cei aflaţi în slujba vieţii, avem marea şi responsabila
MINOASA : rării patriei şi ne angajăm, ca în continuare, să ne am de la furnalul nr. 4 - de a căror intrare la termen in îndatorire să facem din aceasta crezul muncii noastre,
mcitoresc); funcţiune depinde finalizarea întregului obiectiv. •pentru sănătatea şi vigoarea oamenilor, pentru calitatea
colul spec- plificăm eforturile pentru a dobîndi noi succese, pentru
ioicmbrie); a onora cu cinste înaltul titlu de Erou al Muncii Socia vieţii lor".
e de vulpi liste cu care a fost distins Combinatul siderurgic Hune DE PE OGOARE :
3URABAR-
colonelului doara. IN LĂCAŞURILE LUMINII:
) ; ORAŞ- „Plinea ţării depinde şi de noi"
t (Patria);
seriile I-II DEM ABATAJE : Prin munca unită a cooperatorilor şi mecanizatorilor şi „Omului noii“”noi dimensiuni spirituale!"
vGIU-BAl :
.> dragoste prin folosirea cu spirit gospodăresc a ajutorului material, - in „Cîntarea României" — apreciază tovarăşul Aurei
isa de cul- „Angajare fermă pe franîu! cărbunelui" tehnic şi financiar acordat de stat — ne relata coopera- Benea, secretar cu probleme de propagandă la Comitetul »*
Love story toarea Ana Vasiu Cooperativa agricolă de producţie orăşenesc de partid Brad — prin acţiunile politico-ideolo-
); BRAZI : Minerul Ion Pintecan are virsta libertăţii noastre. A
; CALAN : crescut şi s-a împlinit ca om, ca cetăţean odată cu ţara. din Romos înregistrează an de an producţii superioare la •gice, prin manifestările complexe „dialog pe aceeaşi sce s
lortal (Ca- S-a înălţat prin muncă, în anii tumultuoşi de epopee so hectar şi în sectorul zootehnic. Depăşirea în acest an a nă", sau gen „scena vă aparţine" ş.a., viaţa spirituală a
Rocky n producţiei de grîu şî orz a permis unităţii să livreze la oraşului cunoaşte o emulaţie fără precedent, in ediţia I
RIA : Cin- 1 cialistă, devenind bărbatul de astăzi, şeful de brigadă
meu (Mu- fruntaş dintr-o mină fruntaşă. fondul de stat mai mult de 380 tone cereale. recent încheiată s-au născut 40 din cele 160 de formaţii
olombo la Biografia brigadierului de la sectorul III al I.M. Băr- Şi noi ne simţim mobilizaţi de obiectivele stabilite de •artistice din unităţile economice şi social-culturale brede- I
ia); GHE- Congresul al ll-lea al ţărănimii şi de sarcinile puse în fa ne. Prin permanentizarea lor, dar mai ales printr-o riguroa *
rupt (Mun- băteni nu face notă distinctă între biografiile sutelor de
bărbaţi ai cărbunelui, ortaci de generaţie, din Valea Jiu ţa lucrătorilor din agricultură de recenta şedinţă a Comi să desfăşurare a tuturor activităţilor educative, procesul I
lui. Dimpotrivă. Se aseamănă în mare măsură cu a lor, tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. De aceea, ne formării omului nou cîştlgă noi valenţe.
se îngemănează aproape, în efortul statornic, în bătălia preocupăm cu răspundere să obţinem rezultate bune în Primul ioc în ediţia a l i l a a „Cîntării României" intre
îndîrjită, neostenită, dusă ceas de ceas, clipă de clipă, sectorul zootehnic, avînd deja depăşite efectivele anuale oraşele judeţului - iată cea mai elocventă expresie a ca
pentru „lumina" izvorîndă din adîncuri. de bovine matcă cu 50 de capete, iar numărul ovinelor lităţii vieţii culturale brădene ; bază sigură succeselor vii
il pentru A urcat treptele mineritului, ale demnităţii umane, este la nivelul planului — 1 450 capete. La fermă sînt de toare, cînd „ne vom preocupa mai ales de calitate, de în
viorarea tuturor domeniilor muncii cultural-educative. Pen
Vreme ră- coborînd zi de zi în abatajele subpămîntene. Muncind şi pozitate peste 650 tone fibroase şi grosiere, acţiunile de
eral insta- învăţînd, învăţînd şi muncind. Mai întii vagonetar, apoi strîngere şi depozitare a furajelor aflîndu-se în prim-pla- tru ca toate maniî:-'.’>■, să fie ia un înalt nivel educativ,
ar noros. nul preocupării noastre. la o ridicată ţinură ari -.', că, deopotrivă pentru oamenii
n zona de miner, iar astăzi şef de brigadă. O brigadă care obţine muncii cît şi pentru tinere! şi copii". izbînzilor in muncă, la
or cădea constant -randamente do peste 5 tone pe post, depăşin- Grija faţă de soarta recoltei din anul viitor îşi găseşte
. însoţite du-şi lunar planul cu 10 la sută, o brigadă care are în expresie în modul cum cooperatorii şi mecanizatorii au Brad, ca pretutindeni, P adaugă cuceririle în planul
1
itrice. Vînt pregătit şi desfăşoară lucrările premergătoare însămînţă- conştiinţei. Omul no ' "•' nevoie de noi dimensiuni
rificări izo- • scrise în dreptul ei peste 4 000 tone de huilă cocsificabilă spirituale.
nord-vest. extrase suplimentar. rîlor de toamnă. Pe mai mult de 100 hectare sînt făcute
îimă va fi Este angajamentul împlinit, echivalentul palpabil al
şi 13 gra- arături in vederea însămînţării cu culturi furajere sau ce Repar 1 «t« realizat de : I
:imă între dăruirii comuniste, al cuvîntului mineresc, cu care Ion Pin reale păroase. Suprafaţa respectivă .s-a fertilizat cu îngră *
Dimineaţa, tecan, Mihai Samson, Ştefan Năstase, Vasile Guzu, Santa LUCIA LICIU, VIO AN, DUMITRU GHE-QNEA,
văi. (Me- j Ijac şi ceilalţi ortaci ai sâî se prezintă astăzi îa marea şăminte chimice, rar pe 50 de hectare s-au aplicat amen NTOif” T "RCEA LEPĂDATU \
%
clu: Vras- J
sărbătoare. damente caîcaraase. I
