Page 83 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 83
? 401 • MARTI. 25 AUGUST 1981 Pag. 3
Minerii Lupeniului - din nou mîndri de a deschide coloana colectivelor miniere
din Valea Jiului.
Dorodici, A- Cu aceleaşi gînduri şi sen Hunedoara au demonstrat, ţie cu toţi indicatorii de plan
;i mulţi, mulţi timente înălţătoare trec co au ovaţionat şi scandat pen depăşiţi. Este şi firesc din
lectivele din unităţile comer tru gloriosul partid comunist, moment ce în toate minele
trec prin fa ciale, învăţămînt şi de sănă pentru întreaga sa poli'.'oă Văii Jiului funcţionează la
inele ce cerni tate, de la Autobază şi internă şi internaţională, de parametri înalţi complexele
te uzine ale C.F.R., de la I.G.C.L., pani plin încrezători în justeţea şi mecanizate de construcţie
u. ficaţie şi P.T.T.R., industria umanismul viitorului nostru românească, combine de a-
purpură a mică, din alte unităţi econo socialist, puternic prefigurat bataj şi alte utilaje. Con
structorii sint în marea co
tează viguro- mice şi sociale ale marelui de documentele celui de al loană — loan Ralcu, Adal-
al minerilor municipiu, sportivii, artiştii a- Xll-lea Congres al P.C.R. bert Svoboda, Andrei Ungur,
:âi. In almo- matori. Gneorghe Scurta, Viorel An
re deplină în Timp de două ore, mii şi CORNEL ARMEANU gliei, Albert Demeter, Tibe-
listă, minerii, LIVIU BRAICA tiU Prostinaru — cel care zi
ctromscanicii, mii de oameni ai muncii din GHEORGHE GOSTIAN de zi, durabil şi competent,
ai muncii de
ira raportea- transpun în fapt programul
lăroare reali- prioritar de mecanizare a
mineritului Văii Jiului, elabo
: peste plan Lingă inima Care -alegorice sugerează înalta tehnicitate a mecanizării adîncurîlor de căr
la producţia rat din indicaţia tovarăşului bune. '
Nicolae Ceauşescu, cu prile
ei la produc- şi tîmpla ţării
anle cantităţi jul vizitelor de lucru făcute
aici.
omită şi talc. „A fost mai măreţ şl mai ja pe care partidul nostru
ii realizărilor frumos ca orieînd. Parcă toa comunist, tovarăşul Nicolae Păşesc mindri, cum le stă
n rîndul că- tă suflarea municipiului nos Ceauşescu, Minerul nostru bine celor care au ce să ra
im pe Gheor- tru s-a aflat azi la Petro de Onoare nj :le poartă zi porteze, ca şi constructorii de
nstantin Pan- şani. Dar şi Petroşaniul s-a .de zi — arăta minerul şef de obiective industriale, autorii
Gîlcă, loan pregătit pentru a 37-a ani brigadă Teodor Boncalo, cel importantelor capacităţi de
Pataki, loan mai tlnăr Erou al Muncii So producţie, cei care şi-au pus
e Găgăuţă, versare a libertăţii ţării mai cialiste din Valea .Jiului, Mîn- viguros amprenta pe noul
frumos şi mai tînăr ca ari
Sâni, Petru dria de a fi în frunte la cea chip industrial al Văii. Ei au
/arvarei, Emil cind"- Aprecierea minerului semnat actul de naştere al
veteran losif Coteţ, comunis mai dragă sărbătoare a pa multor unităţi .economice, au
tul cu stagiu din ilegalitate, triei o purtau pe chipuri, o făcut posibilă deschiderea
uă, in perma- sintetizează în fapt cota exprimau prin urale şi mine
este organic înaltă la care s-a desfăşurat rii BărbăteniuLui, deţinătorii acţiunii „Huilă — Cîmpu lui
ele construc- marea demonstraţie de la drapelului de fruntaşi între Neag", ca şi punerea în
S.H. Pe braţe Petroşani. Marea şi entuziasta minerii ţării, cei care lună funcţiune a Pteparaţiei de
au zămislit manifestare a oamenilor a- de lună în acest an şi-au cuarţ de la Uricani, ale că
economice şi dîncurilor de cărbune a c- realizat sarcinile la produc ror colective au fost prezenta
sint purtate vut în fruntea coloanei, pur ţia de cărbune intre 102 şi pentru prima oară la demon
i sugestive cu tat pe braţe vînjoase de mi 120 la sută. „Păstrăm stea straţia din august. O demon
mă închinate neri, portretul celui mai iubit gul de fruntaşi şi în întrece straţie în care 60 000 de lo
măreţe şi fiu al neamului românesc, rea din acest an, nici nu cuitori ai acestor meleaguri
te de partid, Minerul nostru de Onoare, discutăm altfel I" — exprima au venit cu flori şi pancarte,
cu gînduri curate şi chipuri
petenţa con- tovarăşul Nicolae Ceauşescu, hotărîrea colectivului său, încrezătoare pentru a-şi ex
poartă cu secretarul general al parti minerul şef de brigadă Gheor-
prima bucuria muncii şi a
Je I.C.S.H. au dului. Timp de peste două ghe Onofrei, pentru că-şi vieţii noi, statornicite în va
t aria muni- ore, artera principală a Pe cunoaşte ortacii şi ştie cu lea cărbunelui, mai tinără şî
ilnite la Că troşanii! Iul a fost inundată de cine a pornit la drum. Iar mai prosperă ca orieînd.
lite loci'd. In aclamaţii şi urale, de flori ortacii lor de la Paroşeni, 60 000 de oameni — de la
istingeni pe şi drapele, zecile de mii de colectiv care a chemat la şoimii patriei şi purtătorii
e Păsărelu, demonstranţi purtînd cu mîn- întrecerea din acest an toţi
tlea, Tudor drie portrete ale conducăto minerii României, raportau la cravatelor roşii cu tricolor,
zio Deneş, rilor Iubiţi, lozinci prin ca- sărbătoarea naţiunii 10 000 mulţi dintre ei laureaţi ai
•lie, Constan- re-şi exprimau ataşamentul tone de cărbune extrase su Festivalului naţional „Cînta-
rorghe Pînza- faţă de partid, patrie şi po plimentar aproape în exclu rea României" care in faţa
ţii. por, grafice care etalau su sivitate din abataje de ma tribunelor au susţinut mo
de
mente
candoare
aleasă
ele scump al gestiv roadele eforturilor, an re capacitate, dotate cu şi semnificaţie în care dra
tovarăşului gajarea de a contribui ne complexe de înaltă tehnici gostea pentru patrie şi parti
;cu, se apro- obosit la onorarea responsa tate. dul conducător era exprima
oloanele har- bilă a marilor sarcini ce le „Noi sîntem beneficiarii tă emoţionant — la mineri,
re de la cele revin din Programul partidu primelor combine fabricate preparatori, constructori, ce
ale munici- lui, din istoricele hotărîri ale aici la noi în Vale, aşa cum ferişti, ţesătoare, tricoteze,
inderea de celui d-e-al Xll-lea Congres. a indicat secretarul general studenţi, cercetători, ocroti
ica de încăl- Minerii Lupeniului, cei care al partidului, tovarăşul Nicolae tori ai sănătăţii, artişti, spor
îcţia ,,Vidra", şi de această dată s-au aflat Ceauşescu. Cu ajutorul u n u i tivi au adus la sărbătoarea
jm nou", ca in fruntea colectivelor minie asemenea complex am ex ţării prinosul faptelor lor,
ri de muncă re din Valea Jiului, au ra tras lunar în acest an, cîte
e număr de portat sărbătorii roadele hăr 1000 tone de cărbune în angajarea la o muncă res
: sideru rgi şti - niciei de la cea mai mare plus" — spunea minerul şef ponsabilă, ca inima Văii
constructori- mină de cărbune cocsificabil de brigadă loan Miclea III, Jiului să bată la unison cu
cu care de- din ţară. de la I.M. Lonea, urmărind inima României socialiste îr
expresia sen- — 57 000 tone de cărbune de la tribună imensa coloa luminosu-i urcuş spre viitor.
ilţumire adre- extrase de la începutul anu nă a constructorilor de ma 5 medalii de aur de Ia Universiadă pentru judeţul Hunedoara.
lentru condi- lui peste prevederile de plan, şini şl utilaje miniere din LUCIA L1CIU
viaţă de ca- acesta este prinosul mineri Petroşani, cei care s-au pre
lor noştri co răspuns la gri zentat la această demonstra- C. IOVĂNESCU
Tinereţe, vigoare, prospeţime, senat:..e.
Fotografii realizate de: VISG1L OMOIU, ION ROMEO ONOIU
Port şi obicei pădurenesc în coloanele demonstranţilor.
