Page 85 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 85
Urgenţe în agricultură
---------- — , , - ’-■■■■n — ■
partid ele la sate şi condu
Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a cerile unităţilor agricole au
indicat să se ia măsuri ferme pentru buna desfăşura datoria să asigure o amplă
re a activităţii în agricultură, punîndu-se accentul pe şi susţinută mobilizare a
organizarea judicioasă a muncii şi mobilizarea în forţelor la strîngerea şi de
tregului potenţial de forţe umane şi mijloace meca pozitarea fără pierderi a
nizate în vederea efectuării ireproşabile a lucrărilor întregii cantităţi de fura
care hotărăsc soarta producţiei din sectorul zootehnic, je, astfel incit pentru fie
strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei la toate care specie si categorie de
culturile, precum şi pregătirea temeinică a produc animale să se depoziteze
ţiei anului viitor. cantităţile de hrană nece
sare. O importantă resursă
de completare a balanţei
furajere o reprezintă rea
Pentru producţii sporite lizarea unor cantităţi cît
mai mari do frunzare, care
In zootehnie se folosesc in hrana ovi
nelor.
Realizarea sarcinilor în tăţi de fin în scbpul evită între acţiunile priorita
sectorul zootehnie este ho- rii deprecierii şi a pierde re în sectorul zootehnic se
tărîtor condiţionată, după rilor din producţia de fu înscrie şi popularea grab
raje fibroase. Cu o aseme
nică la întreaga capacitate
Capacitatea întregului colectiv subordonată cum se ştie, ide strîngerea nea sarcină sînt confrun a complexelor zootehnice,
cu spirit gospodăresc a tu
îndeosebi
unităţile
tate
a-
furaje,
de
turor
resurselor
unde
posibilităţi
să
există
în acest sens o atenţie deo gricole din consiliile unice se obţină producţii si ran
creşterii calităţii şi eficienţei munci sebită se impune să fie a- agroindustriale Haţeg, To- damente ridicate. Fireşte,
recoltării
trifolie-
eordată
teşli, Brad şi Călan, unde
măsuri energice sînt nece
f nelor, loliumului, mirişti în cimp se mai găsesc mii sare pentru realizarea efec
După şapte luni şi ju furnizorii noştri din Brăi riaşi de la „Refractara“, lor şi otăvii, existînd su de tone de fin natural. A tivelor c!e animale planifi
mătate din acest an, pla la, Şuncuiuş, Slatina şi despre eforturile ce se fac prafeţe de ordinul miilor intrat, de asemenea, in ac cate în fiecare cooperativă
nul producţiei globale al Făgăraş, cu caro ţinem le pentru modernizarea pro de hectare unde se aşteap tualitate acţiunea de însi- agricolă şi întreprindere a-
fabricii „Refractara“ din gături strînse şi acum. O- cesului de producţie, mo tă intervenţia cosaşilor. lozare a nutreţurilor din gricolă de stat, neflind în
Baru Mare a fost realizat dată materia primă asigu dernizare care se realizea Pentru asigurarea hranei culturile duble, precum şi găduită nici- o restanţă la
în proporţie de 110,8 la rată, ne-am preocupat să ză în cea mai mare măsu necesare animalelor, maxi a resturilor vegetale obţi efectivul matcă. în acelaşi
sută, cel al producţiei organizăm cit mai bine ră prin valorificarea inte mă însemnătate prezintă nute de la alte culturi ce timp, nu trebuie slăbită
marfă în proporţie de munca. O atenţie deosebi ligenţei autohtone, a expe transportul şi depozitarea se recoltează în această
108,6 la sută. Importante tă am acordat funcţionării rienţei şi responsabilităţii grabnică a întregii canti perioadă. Organizaţiile de (Continuare în pag. a 2-a)
depăşiri s-au înregistrat şi cît mai bune a utilajelor şi în muncă ale muncitorilor.
la indicatorii producţiei fi agregatelor din dotare, mo Şi nu puţine sînt realiză
zice, fiind realizate peste dernizării procesului teh rile tehnice, raţionalizări
plan 90 tone ele cărămizi nologic. Cum procedăm ? le, inovaţiile concepute şi Unii la adunatul şi transportul
refractare, 260 tone de
plăci termoizolante, 260
tone prafuri exoterme şi finului, alţii la împărţitul prunelor
70 tone de masă refrac
tară. RMUiart INTEGRAL — Strîngerea şi depozi din Dobra şi Lăpuşnic au Traian Suba, preşedintele
Acestea sînt cifrele. în tarea în cele mai bune terminat transportul şi de cooperativei — a fost şi
procente sau în tone, ele Mai întîi respectăm cu puse în practică prin for condiţiuni a furajelor se pozitarea paielor şi finu este puţin prezentă in uni
relevă preocuparea şi mo stricteţe graficele de revi ţe proprii. De multă vre desfăşoară sub directa co lui. La Lăpuşnic paiele şi tate.
bilizarea comuniştilor, a zii şi reparaţii ale fiecărui me se punea problema mo ordonare a consiliului finul s-au depozitat în şire La C.A.P. Roşeaui, paie
tuturor oamenilor muncii utilaj. Apoi, am organizat dernizării şi eficientizării popular — ne spunea Ele bine construite, acoperite le au fost adunate şi de
pentru realizarea şi depă echipe de reparaţii şi între transportului la cuptoare na Lazăr, secretara comi cu polietilenă, într-o in pozitate, dar se mai află
şirea sarcinilor în produc ţinere specializate pe sec le de ardere, operaţie ce tetului comunal de partid, cintă îngrădită. La Dobra încă mult fin în câmp,
ţie. Aflaţi în mijlocul a- toare,' genuri de lucrări şi se executa manual, cu un primarul comunei Dobra. şirele de fin — mai ales circa 100 tone din cele
cestui colectiv, am căutat utilaje — cum sînt cele mare efort fizic. Dezbătu în vederea impulsionării cele ridicate, mai demult 268 tone recoltate. .Vei ar
să vedem cum şi-a organi conduse de Dionisie Andraş tă in consiliul oamenilor acestei lucrări, membrii bi
zat munca, pe ce a pus de la „plăci termoizolan muncii şi în organizaţia de roului comitetului comunal
accentul în activitatea pro te“, Vaier Sălăşan („prese partid, sarcina de a raţio de partid şi ai biroului e-
ductivă. cu fricţiune“), Nicolae Po- naliza transportul la cup xeeutiv al consiliului popu
— Avînd o experienţă povici („prafuri exoterme") toare i-a revenit comunis lar au fost repartizaţi pe
mai veche şi unele neca şi Ilie Grozav („cărămizi tului Ilie Grozav şi forma unităţi şi pe brigăzi, eu
zuri în trecut — ne relevă refractare“) — formaţii ca- ţiei sale. Urmarea ? De cu- sarcina de a organiza — trebuie refăcute deoar trebui mobilizate la lucru
Valentin Jitea, directorul re-şi cunosc în amănunţi rînd a intrat în funcţiune strîngerea cît mai grabni ce nu au fost • clădite co toate forţele satului, căci
fabricii — în acest an me agregatele pe care le un „cărucior mobil“ con că şi transportarea în in respunzător. Ana Petroies- acţiunea este mult întirzia-
no-am asigurat din vreme deservesc şi au tot intere ceput şi realizat de mese cintele zootehnice a paie cu, şefa fermei zootehnice tă. Dar în loc să se preo
o aprovizionare ritmică şi sul să le menţină în cea riaşii din echipa respecti lor şi finului, depozitarea din Dobra, s-a situat per cupe de aşa ceva, Maria
în cantităţi suficiente cu mai bună stare de funcţio vă, cu ajutorul căruia se acestora în aşa fel incit să manent în fruntea acţiu Mihăilă, şefa fermei zoo
materii prime şi materia nare. încarcă cuptoarele in con se păstreze cît mai bine. nii de stringere, transport tehnice, a fost preocupată
le, în primul rînd cu dia- De la tovarăşul Lazăr diţii de productivitate spo Se poate aprecia că im şi depozitare a furajelor. mai multe zile la rînd, îm
tomită, argilă, şamotă su Marcu, secretarul organiza rită, şi cu o cantitate mini plicarea organelor locale Din păcate, astfel de apre preună cu Mircea Petru,
perioară şi lenoclac. încă ţiei de partid, aflăm des mă de efort fizic. de partid şi de stat în con ciere nu se poate face şi Ia preşedintele unităţii, do
din anul precedent am în pre preocupările comuniş stituirea bazei furajere adresa Elenei Cursaru, şefa
cheiat contracte ferme cu tilor, ale celorlalţi mese MIRCEA LEPĂDATU este o măsură eficientă. fermei zootehnice din Lă TRAIAN BONDOR
La ora actuală, cooperati puşnic, care — în confor
(Continuare in pag. a 2-a) I vele agricole de producţie mitate cu afirmaţiile lui (Continuore în pag. a 2-a)
TOATE MATERIALELE R£F010SÎS!LE-
şi răspundere pentru folosirea
economică a metalului
O cerinţă de stringentă minuţioase analize, prevăd
actualitate, subliniată la reperele ce se vor confec
recenta şedinţă a Comite ţiona din „deşeuri", îmbu
tului Politic Executiv al nătăţirile care se vor a-
C.C. al P.C.R. de către se duce procesului tehnologic
cretarul general al parti vizînd reducerea consumu
dului, tovarăşul Nicolae lui de metal, economiile es
Ceauşescu, este utilizarea timate.
superioară a resurselor in — Ce s-a întreprins con
terne, a tuturor materia cret pînă acum ?
lelor refolosibile, prin per — De la începutul anu
fecţionarea continuă a teh lui, prin reproiectarea şi
nologiilor de lucru, valo execuţia matriţei de for
rificarea mai bună a gân jare pentru piuliţele olan
încep in ti din acest an şcolar elevii Liceului industrial nr. 2 Hunedoara vor beneficia de un internat (imaginea
dirii şi experienţei tehni deze cu aripioare, s-a obţi din stingă fotografiei), o sală de mese cu bucătărie, ateliere moderne cu fluxuri tehnologice pentru încălţăminte şl tex-
ce ale oamenilor muncii. nut o economie de peste tile şi o sală de sport (imaginea din dreapta) — toate noi._______________________________ _________________________ Foto : VIBGIL ONOfU
Cum acţionează colecti două tone de metal, iar
vul de muncă de la prin executarea ramei va-
U.U.M.R. Crişcior pentru gonetului autodeseărcător podeţ (pe cabluri) peste Jiu dăririi şl recuperării mate evidenţiat in mod deosebit
materializarea lor exem de 3 mc, din resturi de ta şi o trecere (de protecţie) pe rialelor refolosibile. in cadrul lucrătorii dc la ocoalele sil
Dobra,
vice
Baia
Haţeg,
de
sub calea ferată. ■ O NOUA
unei acţiuni finalizate de cu-
plară ? blă de 10 mm, rezultă o FABRICA DE PUNE IN CON rind, alei au fost înscrise la Criş si Pui. H ANGAJA
— La U.U.M.R. Crişcior economie anuală de circa STRUCŢIE. In extremitatea capitolul recuperarea mate MENT ANUAL ÎNDEPLINIT.
se consumă anual circa o tonă. Consumul cel mai estică a municipiului Deva, rialelor refolosibile 2,3 tone Angajamentul locuitorilor co
munei Baru luat Sn întrece
constructori
de
11 000 tone de metal — mare de metal este la va- La ■ ZONA DE AGREMENT. un colectiv Şantierului 2 al oţel, s tone fontă, 800 ltg rea dintre consiliile populare,
din
platoul
cadrul
dintre
pe
Petrila,
bronz, 4 tone hîrlle, au fost
precizează Ioan Oprişa, di goneţl. în ultima perioadă Jiu şi Jieţ, a fost amenajată T.C.II. a Început lucră espediate oţelăriilov 35 tone prevede realizarea în tuiul
rectorul unităţii. Preocupa^ s-au realizat mai multe — eu concursul colectivelor rile la un nou obiectiv. Este fler Vechi, a ÎN PLINA CAM acesta a unui volum de lu
rea noastră de zl cu zi este prototipuri de vagoneţl u- de oameni ai muncii de la vorba despre un complex de PANIE. Lucrătorii Inspecto crări edilitar-gospodăreşti de
Preparaţi a Petrila, I.M. Lu
îndreptată cu precădere şorî. La ultimul — de 1,5 nea, sectoarele Petrila ale morărit-panificaţic cave va ratului silvic judeţean se larg Interes obştesc în va
satisfacerea
în
mai
spre folosirea eficientă a mc — aflat în fază de ex I.C.M.M. şi I.G.C.L. — o fru asigura măsură a cetăţenilor află in plină campanie de loare de 520 10(1 lei. Angaja şi
mare
mentul
a.
Îndeplinit
fost
valorificare
acestei preţioase avuţii — perimentare, s-au econo moasă zonă de agrement. din reşedinţa judeţului cu recoltare de şi pădure. Fină In a s-au realizat in plus lucrări
fructelor
o
de
metalul. în toate secţiile, misit 400 kg de metal. Ră- Noua zonă dispune prevăzută pîine şi alte produse speci prezent s-a recoltat t> canti in valoare de 355 500 lei.
estradă
metalică,
atelierele, la toate locurile mîne de văzut cum se va eu instalaţii electrice, 8 to fice. a MATERIALE REFO tate dc peste 30(1 tone de
de muncă gospodărirea me comporta în producţie. De nele şl este în curs de a- LOSIBILE IN CIRCUITUL E- zmeură, afine, mure, cireşe
secţia
neme
CONOMIC.
La
local
talului este problema nu menajare un publică. pentru a- talifere ZIaşti, din cadrul amare ş.a. Demn de remar
Pentru
cat este faptul că planul la
Untcntaţie
mărul unu. Programele de UVIU BRA1CA acces la noua zonă de agre I.M. Hunedoara, se acordă export a fost Îndeplinit în
măsuri întocmite la înce ment au fost amenajate tui mare atenţie folosirii, gospo proporţie dc ISC la sută. S-au
putul anului în urma unei {Continuare în pag. a 2- a)
