Page 86 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 86
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Activi, harnici şi pricepuţi în frunte cu deputaţii, toţi cetăţenii
Agitatorii dill organiza le prezintă agitatorilor. Nu el fiind chiar şefi de for participanţi la gospodărirea oraşului
ţia de bază nr. 4, şantierul facem instruiri metodice maţii, ştiu să rezolve ast 18,00 Telex
16,05 Albui
de montaj-instalaţii al pentru că agitatorii sînt re fel de probleme. Pe zi ee trece, Orăştia de-a lungul şoselei princi ordinea şi curăţenia dom 16,25 Maţii:
I.C.S. Hunedoara, care lu crutaţi dintre cei mai buni — Manifestă agitatorii îşi schimbă tot mai mult pale s-au plantat în pelu Băiat
Eplso
crează pe platforma nou comunişti, oameni cu ex iniţiativă proprie ? înfăţişarea. Măsurile sta ze flori. în parcul oraşului nesc. Am aflat la primă 17,10 Alma
rie eă in fruntea acţiuni
lui centru siderurgic Ca perienţă în munca de — Sigur că da. Fără in bilite de Comitetul execu care se întinde pe 4,5 ha, 17,55 Avan
lan, sînt într-o activitate partid, care ştiu cum tre struiri speciale, cum vă tiv al Consiliului popular au fost executate lucrări lor întreprinse s-au situat lului
care
permanent
deputaţii,
permanentă. Aceasta, pen buie să acţioneze. spuneam, ori de eîte ori a- judeţean pentru igieniza de defrişare, de amenajare 17.50 Trage
18,00 înscr
tru că aici se află în pre — Să revenim: în ce di pare un document mai im rea, salubrizarea, înfrumu a aleilor şi terenurilor de prin munca depusă, prin al ţăi
exemplul, personal, au mo
gătire intrarea în produc recţii acţionează ei în pre portant, o cuvîntare a tova seţarea şi buna gospodă joacă pentru copii, s-au bilizat pe toţi cetăţenii la 18.50 Muzi<
ţie a unor obiective indus zent ? răşului Nicolae Ceauşescu, rire a localităţilor, prin an reparat şi vopsit băncile. 18.50 1001 i
19,00 Teleji
triale noi, de mare însem — La prima baterie, ca ei iniţiază, în pauzele de trenarea largă a întreprin De asemenea, pe 4,1 km activitatea de gospodărire 19.50 Fotba
nătate pentru economia na re urmează să intre în masă, citirea unor pasaje derilor şi instituţiilor, a drumuri (străzile Libertă şi înfrumuseţare a locali Leipz
ţională. Acum se fac ul funcţiune, atenţia princi- care vizează domeniul con tuturor cetăţenilor prind ţii şi Eroilor) s-au execu tăţii. „Toţi au muncit cu Timiş
Cupei
timele sincronizări şi fini strucţiilor sau probleme de tot mai mult viaţă. Utila tat lucrări de întreţinere răspundere, cu dăruire. Se 2-a.
sări pentru intrarea în larg interes. Dar nu numai je si formaţii de muncă din cuvine evidenţiaţi totuşi — rectă
funcţiune a primei bate atît. Intr-o vreme s-a sim construcţii, din sectorul 20,20Prefă
Congi
rii de cocsificare. Agitatoriî ţit lipsa unor materiale bugetar-productiv al ora LOCALCTĂmE JUDEŢULUI de
Bucii
— Ce au în atenţie agi importante, cum sînt car şului au executat şi exe 20,40 Tcatr
tatorii în aceste condiţii, la locul bidul şi electrozii, fără de cută în continuare lucrări al IV
tovarăşe Cornel Sasu ? care lucrările nu puteau de sistematizare pe verti Shak
a II-
Interlocutorul nostru, se de munca avansa. Printre primii ca cală a noilor cartiere, de 22,05 Telej
cretarul organizaţiei de re au sesizat fenomenul asfaltare a străzilor ora
bază a lotului, ne spune: au fost agitatorii. Ei s-au şului şi, cu participarea şi amenajare, iar în pre a ţinut să adauge tovară
— Lucrăm la mai multe prezentat la şeful şantie largă a cetăţenilor, o sea zent se lucrează intens la şul Petru Rusu, deputaţii Mñ
Griviţa
asfaltarea
străzii
Lolean,
obiective, fiecare aflat în pală este concentrată asu rului, la şefii de lot şi au mă do alte îmbunătăţiri c- Roşie. Tot în perioada care Avram Alexandru Mireea
Roşu,
Rotea,
diverse stadii: exhaustoa- pra calităţii lucrărilor de cerut să se ia măsurile cu dilitar-gospodăreşti. a trecut din acest an au
BUCURI
re, răcltori primari şi fi finisare, de reglare şl sin venite. Şi s-au luat. Pe de „Sigur, nu se face toiul fost executate trotuare pe Teofil Dăian ş.a. Vom de dioprograi
nali, instalaţiile de amo cronizare a tuturor com altă parte, tot agitatorii au dintr-o dată. Dar, socotim 12 800 mp (străzile Cîmpul pune în viitor eforturi sus Rad io jurii
pentru
ţinute
ca,
împreu
niac, de captare a benze ponentelor acestui impor fost cei care au intensifi noi, — spunea tovarăşul Nou, Petru Maior, Mureşu nă eu comitetele de cetă presei; 8,
nului, de desulfurare. In tant agregat, respectării ri- cat munca de la om la om, Petru Rusu, secretar al lui şi Aleea Moţilor). ţeni, cu organizaţiile de diilor; 9,0(
0,05 Răspi
condiţiile activităţii diver g.uroase a prescripţiilor mai ales în rîndurile su biroului executiv al consi . Volumul lucrărilor exe lor; 10,00
sificate şi dispersate, bi constructive, verificarea a- dorilor, pentru economisi liului popular al oraşului cutate se ridică la 4,6 mi masă şi obşteşti (U.T.C., 10,05 Iute
roul organizaţiei de bază tentă a modului în care rea acestor materiale, pen- — rezultatele obţinute a- lioane lei, din care doar pionieri, femei, sindicate), populară;
socialiste;
acordă o mare atenţie ac funcţionează fiecare suban- ' tru evitarea risipei, fără nul acesta sînt mult supe 800 000 lei de la fondul cu asociaţiile de locatari ştiri; 11,01
tivităţii agitatorilor, ei a- samblu. Paralel cu aceasta, cg economisirea să influen rioare celor din anii tre bugetar, 3,8 milioane lei să iniţiem acţiuni şi mai nî-fy or;
,dio-'
vînd menirea de a menţi colectivul munceşte în re ţeze negativ calitatea lu cuţi". reprezentînd munca volun- ample de muncă patrioti r£ ştiri;
ne un climat de lucru cu gim de program prelun crărilor. Mînă în mină, a- Vizitînd cartierele O- tar-patriotică a cetăţenilor. că, astfel incit la sfîrşitul ra folclor
răspundere în fiecare for git, situaţie în care agita ceste două acţiuni au dus răştieî, ne-am convins că O contribuţie importantă anului acesta să ne situăm Orizont şi
flamuri d
maţie; nu putem ţine şe torii manifestă grijă pen la soluţionarea probleme aici s-a muncit cu deplină şi-au adus la gospodărirea pe un loc cît mai bun în gram de
dinţe prea multe în care tru ca oamenii să lucreze lor. La sesizările lor, con responsabilitate, că s-au şi înfrumuseţarea oraşului întrecerea ce se desfăşoa la 1 la 3
să discutăm mereu proble intr-un ritm raţional, eu ducerea şantierului şi or obţinut realizări demne de locatarii din asociaţiile nr. ră în judeţ şi în ţară pen vitaţilor;
16,15 Forn
mele pe care trebuie să ganizaţia de partid au în remarcat pe linia gospo 3 — preşedinte Ioan Nenu, tru gospodărirea şi înfru 16,25 Coc
le rezolvăm. atenţie la calitatea tuturor lăturat şi alte neajunsuri, ee; 16,40
operaţiilor, pentru că acum dăririi şi înfrumuseţării o- nr. 6 — preşedinte Traian museţarea localităţilor".
— Cîncl vă întîlniţi în totul este important. Aici astfel îneît noi ne putem raşului. Pe mal bine de 17 Bumb, nr. 7 —• preşedinte muzicii i
16,55 Sfati
mod organizat cu grupul mai avem mult de lucru declara mulţumiţi de acti hectare s-au executat lu Gheorghe Mihăilescu, unde V. PÂTAN Buletin d
de agitatori ? cu unii tineri, care se in vitatea colectivului de agi crări de întreţinere a zo nia publi'
— Lunar, după fiecare tegrează mai greu exigen tatori. E drept însă că în nei verzi, pe mare parte populare;
acest colectiv avem şi to--
succeselor
adunare generală a orga ţelor sporite, n-au puterea varăşi care nu desfăşoară din acestea amenajindu-se Folosirea economică rii; 18,30
tiv Leip:
nizaţiei de bază. Cu acest efortului pe toată durata. o.activitate continuă. De covoare de flori, îndeosebi Timişoara
prilej, un membru al bi Dar, agitatori cum sînt to datoria noastră este să-i în Piaţa Republicii, în Mi lor“;’ 20,20
roului, cunoscător îndea varăşii loan Muşa, Silves activizăm, să-i ajutăm să cro 2 (strada Mureşului), a metalului zilor: 20,
proape al sarcinilor Ce le tru Mateiaş, Teofil Rotaru, lucreze mai bine. cartierul din strada Prica- re: 22,00
23,00 Bij
are de realizat colectivul flaralambie Cical, Gheor- zului şi în Micro 1 (strada (Urmare din pag U Nu acelaşi lucru putem 23,30—5,00
nostru în următoarea lună. ghe Cherocet, unii dintre CORNEL ARMEANU Avram Janeu). Pe 2,1 km afirma despre modul în ca cal noctu
asemenea, ne preocupă re- re se acţionează pentru co TIMIŞO
proieetaroa şi confecţiona lectarea şi predarea fieru maţiile zi
rea cit mai rapidă a ma lui vechi. Cu toate eă s-au ta tea în
Creşterea calităţii triţei pentru suportul eîr- valorificat de la începutul xime : C<
tuieli min
lig al Vagonetului cu bas anului 1014 tone fier lor Deva
şi eficienţei muncii culare laterală, estlmîn- vechi, există încă rezerve ieri şi de
sonoră so
du-se obţinerea unor eco
serioase „depozitate" pe lin
tria, in ii
nomii anuale de peste gă ateliere. Organizaţiile — an chel
(Urmare din pag. 1) tă“ cad în sarcina echi două tone de metal. Avem tică; 19,0'
să
au
datoria
pei condusă de Ana Neam- în vedere şi organizarea de tineret cu mai multă tecul şi j
acţioneze
O altă realizare de sea ţu, o echipă formală numai mai bună a fluxului de răspundere pentru strîn- muzică
nească al
mă a colectivului, datorată din femei, una dintre cele producţie, înlăturarea risi gerea şi depozitarea aces ascultător
tot dăruirii muncitorilor, mai bune formaţii din u- pei încă prezentă sub di tuia, pentru înfrumuseţa misiunea
idei, „Ca
devotamentului şl respon nitate. ferite forme, gospodărirea rea incintei unităţii care, re“, ini
sabilităţii lor în muncă, Ne oprim aici, deşi am atentă a bunurilor mate aşa cum arată acum, lasă Endre K.
este „podul de turnare putea continua lista reali riale. de dorit. Grămezile de şpan librărie.
pentru oţeluri speciale", zărilor, preocupărilor şi Prin secţiile uzinei, îm trebuie să fie separate de
produs pe care-1 realizea faptelor de muncă înregis preună cu Nicolae Andro- capetele de tablă, de ce
ză pentru Oţelăria electri trate în acest mic dar har ne, secretar cu probleme lelalte elemente străine si Sfii»
că nr. 1 din C.S. Hune nic colectiv. în care se economice al comitetului expediate la centrul din
doara. Pînă a nu-1 asimi detaşează muncitori ca de partid, am constatat eă Brad al I.J.R.V.M.R. DEVA :
la cei de la Baru, hunedo- Ioan Petre. Izidor Traian, există preocupare în vede Se impune ca mina bu dorului i
renii îl aduceau din im Olga Oprea, Petre Leliuga, rea economisirii şi valori nului gospodar să-şi facă (Arta);
(Grădina
port. Acum se produce la Eugenia Traian, Averchea ficării depline a metalului. simţită într-o măsură mai DOARA:
„Refractara“ şi, după eîte Bora, Alexandru Paroczay Debitarea se face centra mare prezenţa la U.U.M.R. nale (FI;
am aflat, oţelarii sînt foar şl alţii. Stînd de vorbă cu lizat. Din „căzături“ se Crişeior, unitate mare con chis (Si‘
te mulţumiţi de calitatea mulţi dintre ei am înţeles stanţează capace pentru tul (Art.
şi a ape
lui. Matriţele pentru tur cît sînt de preocupaţi de roţi, şaibe, rondele, se e- sumatoare de metal, unde, PETROŞ/
narea şamotei le realizea aplicarea consecventă, res xecută alte lucrări urgen cum am arătat, sînt rea cei 40 de
ponsabilă în unitate a prin lizări frumoase în direcţia (Unirea):
ză meseriaşii de la atelie te, iar deşeurile de la tam- iembrie) :
cipiilor autoconducerii mun recuperării şi revalorifică
rul mecanic, conduşi de poanele vagoneţilor sînt rii materialelor refolosibile, bătoare
citoreşti, autogestiunii şi PENI: A
comunistul Petru Bolea, autogospodăririi, de creş Doi dintre minerii de frunte ai Lupeniului : şeful de utilizate la executarea mî- dar unde există încă şi (Cultural
iar complicatele şi preten terea calităţii şi eficienţei brigadă Ştefan Chelmu şi minerul Constantin Buţă de la nerelor pentru robineţii destulă risipă de bunuri (Munci to
Zboară
ţioasele „poduri din şamo- muncii lor. scetorul I. Foto : ŞT. NEMECSEK de aer comprimat. materiale. (Muncito:
perman
— ---------« « — • — — • — • — o — o — nerul) ; !
—
vul — s
toresc);
colul 4
Ü i G l M f i Î H A G i l C U L T U I Ă La adunatul şi transportul finului Cactus J;
(Muncito:
BRAD:
(Urmare din pag. 1) * 40 apucăm însă să adunăm Pirx (St
paiele cu mîna, că nu mai RABARZ
ment (M
(Urmare din pag. 1) nile ce se întreprind în pa această cultură urmlnd păioase pe majoritatea su- împărţirea prunelor la avem ce aştepta. în ce Fiica ad
sectorul zootehnic se cer să fie însămînţate cereale prafeţelor. membrii cooperatori. Pri priveşte transportul finu Cînd dr?
preocuparea pentru moder să aibă drept finalitate în măria a ştiut de această lui, vom mobiliza toate a- ce (Flac.
BAI: Kc
nizarea proceselor de lucru Însâmînţâriie de toamna—■ treabă, dar n-a intervenit. teiajele din sat şi sperăm (Casa de
in fermele zootehnice şi făptuirea în cele mai bune La C.A.P. jRăduleşti, co- ca in cîteva zile să depo Maşina
pregătirea adăposturilor în condiţii a sarcinilor de li pregătite exemplar! sirea finului a întîrziat. zităm întreaga recoltă de Iar); BR
Londra;
vederea iernăril animale vrare a producţiei anima Pentru a impulsiona lu fîn“. Deşi cam tîrzie, aceas dintr-o c.
crarea, consiliul popular a
tă acţiune trebuie îndepli
lor. Evident, toate acţiu liere la fondul de stat. Cooperatorli, mecaniza pentru fiecare cultură sînt organizat trei zile de clacă nită cît mai urgent. La cultură);
mare (M
torii şi cadrele tehnice din lucrări hotărîtoare pentru la coasă, la care au par strîngerea şi depozitarea căutarea
Recoltarea Sa timp agricultura judeţului nos soarta recoltei din anul ticipat 66 de oameni din furajelor în cooperativele mina).
tru sînt chemaţi să acţio
viitor.
neze cu deosebită răspun Stă în posibilitatea orga sat şi o zi la adunat, la din Roşcani şi Răduleşti
se simte nevoia ca orga
care au luat parte peste
şi ârâ pierderi a legumelor dere pentru desfăşurarea nizaţiilor de partid de la 40 de membri cooperatori.
la un înalt nivel calitativ sate ca printr-o susţinută nele comunale de partid şi
şi fructelor a insămînţărilor de toam muncă politicb-organlzâ- Aici însă, cum ne-am con de stat să Intervină mai 26 augusi
Timpul
nă.
faţa
la
Se
locului,
vins
—
ca
pentru
eficient
în
torică să asigure mobiliza
Efectuarea eu operativi mai află încă paie pe cîmp, lumina sarcinilor stabilite fi răcorc
} amplă concentraré dé lívráfé constituie b sardi tate a arăturilor, folosirea rea î îtregului potenţial li bil. Izola
•ţe se impune la efectua- na de căpetenie pentru judicioasă â îhgrăşâmin- man şi material lâ reali iar transportul finului a- recent de Comitetul Poli se de pl(
mo
fia
î luerârilor în hortieul- ibţi legumicultorii. telbf drgănide şl Chimice, zarea sarcinilor ce revin bia a început. Brigadierul tic Executiv al C.C. al nordic,
•â; lâ récoltáréá şi vâlb- agriculturii hunedorene in Petru Ghiară ne spunea j P.C.R. — toate resursele nime voi
icafea fără pierderi a ie Atenţie maximă trebuie predum şi însâmînţarea în 12 grade
între 18
rnilor şi fructelor. abordată recoltării eü ópé- CpCCa bptirtiă. CU respec primul an al actualului „Am tot aşteptat să fim a- de furaje sâ fiu strînse şi mineaţa
Respectarea graíicélor tie fatiVitaté a cartofilor* du- tarea densităţilor stabilite cincinal. jUtaţi cu o presă. O. să ne depozitate cit mai repede.