Page 89 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 89
| Depăşiri la
^principalii indicatori
7 Colectivul de oameni ^
1 ai muncii de la Unita- 1
^ tea de bunuri metalice >
i Brad, puternic mobilizai \
/ în cadrul întrecerii so-1
1 cialiste înregistrează 7
ţ frumoase succese în pro- 1
i dueţie, depăşindu-şi sar- ţ
/ cinile de plan la prin-1
1 cipalii indicatori. La J
i unul dintre aceştia, cx- ţ
! portul — indicator nou l
1 în activitatea unităţii 7
ţ — sarcinile pentru cete )
i opt luni din acest an au ţ
Anul XXXIII, nr. 7 403 JOI, 27 AUGUST 1981 4 pagini - 30 bani | fost depăşite substan- i
\ ţial, fiind produse supli- >
l mentar peste ti 000 de \
7 umbrele ce vor fi livra- t
? te beneficiarilor externi.
Produsele pentru export — || Concomitent au fost de- 1
/ păşite angajamentele a- \
7 nuale asumate în între- 7
mereu mai competitive < cerea socialistă, reali- '
1 zîndu-se în plus 53 000 '
Primul trimestru al a- rea scăzută a unor munci în schimb, pe şapte luni ţ lei la producţia marfă ^
nului a fost încheiat cu tori, indisciplina, sînt fac producţia netă a fost rea ţ şi 200 000 lei la bcnefi- ţ
rezultate bune de colecti tori care au contribuit la lizată în proporţie de 100,3 ^ eii şi asimilindu-se în ^
vele de muncă ale I.P.L. nerealizarea sarcinilor. Ca la sută. O contribuţie im ( fabricaţie, suplimentar, ^ Aspect <îe muncă din emirul atelierului electric, al mi
Electricienii
Ion
Deva. în următoarele luni, urmare, comitetul de portantă la depăşirea pla nei Vulcan. atenţie şi Vasiîc Todescu şi unor Bcniov.schi
pricepere
execută
cu
repararea
confautoare
însă, realizările nu au mai partid şi consiliul oame nului valorii nou create patru noi produse. I antigrizutoase folosite in subteran.
fost pe măsura eforturilor nilor muncii au luat mă şi-au adus-o îndeosebi co L‘ Foto : ŞT. NEMECSEK
depuse, ceea ce a făcut ca suri care vizează organiza lectivele secţiilor în care
planul producţiei marfă rea mai bună a activităţii s-au executat bunuri pen
pe cele aproape opt luni Aşezămintu! de cultură — cartea
trecute din an să nu fie
realizat, aceasta datorîn- de vizită a localităţii
du-se restanţelor acumula OF uííMVOZ PERmAHErivil
te .i*. producţia fizică (18 a închiderea ..ZILE
milioane lei) de Fabrica de Preocupări există, LOR CARŢII SOCJAÎ.-IU)-
mobilă din Petrila. Cum de producţie la fabrica din tru export. Astfel, mobila LITICE“ îi fost organizată
t( : n
s-a ajuns la această situa Petrila şi la secţia din- realizată la Brad şi la De la Muzeu) Cu mineritului prilej
acest
Petroşani.
ţie ne-a relatat Corneliu Livezeni, intensificarea e- va, confecţiile metalice e- dar şl unele neglijenţe a avut loc o iiuilntre eu
Ioncscu, directorul între forturilor în vederea atin xecutate la Haţeg au de membrii cenaclului literar
pre
s-a
Istrati“,
prinderii: gerii în scurt timp a pa venit tot mai apreciate pe „Panait volumul „Un destin
zentat
— Principala cauză o rametrilor proiectaţi, păs pieţele externe. Preocupa Cînd soseşti în Uia, du au lucrat aici, sint acum la confluenţă eu istoria“ şi
constituie neatingerea pa trarea ritmului de produc te stăruitor şi responsabil pă culorile în care s-au la Brîznic şi Bretea Mure- s-au purtat discuiţi cu au
rametrilor proiectaţi la ţie la secţiile din Brad şi de materializarea indicaţii primenit casele, ai senzaţia şană. Şi tot ei vor execu tori şi editori ai unor
noua capacitate din Petri Deva in aşa fel-ca pină la lor date de conducerea că nu toamna, aşa cum or ta lucrările necesare la cărţi, tu SPIRITUL GOSPO
DĂRESC IN ACŢIUNE. In
la. De asemenea, lipsa for finele anului să recuperăm partidului pentru valorifi dinea imperturbabilă a a- Bacea şi Săcămaş. Cămine toate sectoarele de act'vi
ţei ele muncă necesare, in integral restanţele. carea superioară a masei notimpurilor o cere, ci le culturale din DumUrăvi- ta te ale staţiei C.F.R. Si-
iniţiativa
'
suficienta experienţă a co Dacă la producţia fizică lemnoase, colectivele de la primăvara se apropie. ţa şi Valea Lungă n-au ne meria-triaj, gospodăresc au şi , i
spiritul
lectivului de aici, califica- situaţia este -cea arătată. I.P.L. Deva au realizat si — Dar să vedeţi căminul voie deocamdată de lucrări cîmp larg de acţiune. Ast
livrat beneficiarilor din de întreţinere. fel, prin grija personalul«’
R.F.G., Danemarca, Franţa, cultural ! — ne. invită to Cu uşile deschise. Am din unilă(ile sectorului lini'
Turcia .15 produse noi, din varăşul Teodor Vasiu, pri de contact s-an recuperat,
tre care 10 sînt de concep marul comunei. Secţia lo păşit în curtea aşezămîn- recondiţionat şi refotosU
ţie proprie. Atrăgătoare, cală a G.I.G.C.L. Deva a tului de cultură din Ilia cu piese de schimb in valoa
confortabilă. satisfăcând reparat pină acum tava regretul că nu-i putem ve re de 15 000 lei. De aseme-.
cele mai pretenţioase gus nul, a mărit scena şi a zu dea interiorul, deoarece di nea, s-au colectat, în ve
turi, mobila hunedoreană grăvit interiorul. S-au rectorul căminului cultural, derea revalorificării 5 ooo kg
este prezentă in aceste zile, schimbat şi cortina şi dra prof. Lucian Inclriceanu, fonlă, 5 000 kg fier vechi.
cucerind aprecieri poziti periile de fundal, iar în a- este în concediu de odih 2 000 ltg plumb, 50 Ug cupru
nă şi altcineva n-are che
ve, la tîrgurile organizate ceste zile se va termina Şi 400 kg ulei de compre
în Suedia şi Belgia. exteriorul. 38 000 lei este ile. Dar pentru că popieâ- sor. a PENTRU BUNA A-
valoarea lucrărilor de în ria „Voinţa" din spatele
După cîte ne-a informat frumuseţare a " căminului căminului cultural avea PRO VIZIONARE A POPU-
directorul întreprinderii, de centru. uşa larg deschisă (Şi inte i LAŢIEI. Din grădina de 1c-
preocuparea pentru reali riorul presărat de urmele 1 gume a C.A.P. Dobra s-au
zarea unor produse compe Căminele culturale din lăsate de... sportivii fumă , livrat pină acum 120 tone
titive, de cea mai bună ca satele comunei îşi vor tori) ne-a venit idoea de a I castraveţi, peste 100 tone
litate, a devenit aici o per schimbaşi ele, pînă la sfîr- încerca si alte uşi. Şi încă 1 varză timpurie şi circa 280
manenţă. în acest scop, şitul primei săptămîni a o dată s-a adeverit că „în I tone varză de vară.
majoritatea modelelor de lunii septembrie, înfăţişa cercarea moarte n-are“'.
mobilă pentru export, cât rea. La Sîrbi, acest lucru
s-a şi întîmplat. Aceiaşi ■BG15IE
LIVIU BRAICA VIORICA ROMAN
meseriaşi, ai Cooperaţiei
(Continuare în pag. a 3-a) de consum din Ilia, care (Continuare în pag., a 3-a) ~
¡ _ Murs fjjggyri ferme pentru mobilizarea tuturor torţelor
Ţesătoria de mătase Deva. Urzitoarele Elena Diaconii si n M
Brigittc Simon, doini muncitoare care merită laude pentru
la executarea lucrărilor din etapa actuali!
hărnicia lor. Foto : VIRGIL ONOIU
întrajutorare Mecanizatorii - în primele rinduri
muncitorească
la pregătirea însămînţărilor
îl întrebam dăLinăzi pe au .glndil, au muncit cu
Vemile Vupăzan, secreta toată priceperea şi dărui de toamnă
rul comitetului de partid rea, aproape au uitat de Ou „nu ştiu os vom face“ nu se poate
dc Ia I.M. Bărbăteni, ce timp şi luni la ora 12 Comitetul Politic Execu buna desfăşurare a lucră-
iaclori se situează ta buza banda a iost repusă in tiv al C.C. al P.C.R. a sub rilor de sezon: acoperi deficitul de furaje,
frumoaselor succese pe ca funcţiune. Transportul căr liniat recent necesitatea
re colectivul de aici le bunelui din subteran spre realizării lucrărilor agrico Vasile Giuhat, şeful sec nu creşte producţia de lapte!
obţine in producţia de ziuă n-a avut de suferii. ţiei de mecanizare din
cărbune cocsiiicabil. „în Este doar un iapt de înţe le la cel mal înalt nivel Dristur: „Toţi mecanizato în iarna trecută, la Coo ne se acoperă aii ia 2 000
primul rind înţelegerea, legere si întrajutorare în calitativ, punînd un accent rii din secţia noastră sînt perativa agricolă din Strei- de tone (!). Din cantitatea
întrajutorarea dintre oa tre mineri, electricieni, e- deosebit pe pregătirea te mobilizaţi să efectueze la Călan s-au cumpărat mai de fibroase şi grosiere s-au
meni — ne spunea el leciromccanici, între tofi meinică a recoltei viitoare, timp şl în condiţii calita- mult de 500 tone furaje în depozitat la adăposturile
Dacă undeva intervine ce oamenii minei“. în acest context se înscriu' tiv-superioare întregul vo vederea întreţinerii ani de animale peste 400 tone
va, minerii se ajută pină N-am putui nota vreun şi sarcinile sporite cu care lum de lucrări din campa malelor pe perioada de şi s-au însilozat alte 250
acel „ceva" dispare. Dacă nume dintre cei care au sînt confruntaţi mecaniza nia agricolă de toamnă. stabulaţie. Firesc era ea tone nutreţuri. Analizând
se Inlimplă ca intr-un torii, deoarece de răspun Dealtfel, acţionînd în spi din deficienţele manifesta posibilităţile de care dis
realizat lucrarea de mai
schimb treaba să meargă sus pentru că, sus fin mi derea şi conştiinciozitatea ritul acestor cerinţe, am te să fie trase învăţămin pune cooperativa, rezultă
mai greu, nimeni nu dă nerii, asemenea fapte de lor în muncă depinde ho- reuşit să încheiem însămîn- tele necesare, astfel incit că resursele furajere nu
înapoi. Se analizează si tărîtor soarta producţiei a- ţarea plantelor furajere pe în acest an unitatea să-şi sînt gospodărite cu chib
muncă sînt de mult obiş
tuaţia, se iau imediat mă nuite la mina lor, că au gricole din cel de-al doilea întreaga suprafaţă planifi asigure din producţie pro zuinţă. Numai a.şa se ex
suri, oamenii pun cu tofii an al actualului cincinal. cată — 40 de hectare. în prie cantităţi mai mari de plică de ce nu s-a interve-
umărul pină ce lucrurile torii sînt majoritatea mem Subordonînd eforturile rea acelaşi timp, au fost arate nutreţuri. Cum se prezin ni f cu operativitate pentru
revin ia normal. De cu- brilor colectivului, că aşa lizării obiectivelor ce le toate suprafeţele eliberate tă lucrurile în realitate ? recoltarea ţn totalitate a
rlnd a iosl necesară schim înfeleg ei să acţioneze, stau în faţă, mecanizatorii de cereale păioase, care miriştilor, admiţîndu-se ca
barea unui covor de cau pentru ca activitatea să se acţionează în aceste zile, urmează să fie însămînţa- Potrivit prevederilor ba o parte din acestea să fie
ciuc la banda nr. 4 de desfăşoare normal zi de eu toate forţele la însămîn- te în toamnă. Am avut gri lanţei furajere, există con păşunate de animale din
1000 m lungime. Era zi zi, să-şi realizeze ritmic ţarea culturilor furajere, jă să facem lucrări de ca diţii ca Ja sortimentul gro afara unităţii. Ba mai
de duminică. Minerii se planul, mina să se menţi la fertilizarea terenului, e- litate la arături, de aceea siere să fie asigurat un ex- mult, n i s-a realizat nici
aflau In repaus. O for nă între unităţile fruniaşe fectuarea arăturilor şi pre am folosit în agregat cu e'dent de peste 200 tone.
a
însămîntare
maţie de electromecanici în întrecerea socialistă pe gătirea suprafeţelor desti plugul, grapele stelate. La Cantitatea respectivă este planul de duble furajere,
culturilor
departe însă de a substi
a început lucrul la ora 12, Valea Jiului şi pe tară. nate însămînţării cereale C.A.P. Cristur. Bîrcea Mi- tui minusul existent la fi deşi conducerea C.A.P. cu-
erau si nişte treburi mai lor păioase. Iată cîteva as N. TiRCOB
complicate, dar oamenii DAN VRÎNCEANU pecte semnificative care a- broase şl suculente, unde
testă preocuparea faţă ds ^Continuate în pag. a 3-a) din necesarul de 2 800 to (Conlinuare în pag. a 3-aJ
