Page 9 - Drumul_socialismului_1981_08

Aşezământul de cultura —
PROLETARI DIN TOATE TÂRIU-TUNUI-VĂ! cortea de vizită a Bocaiităfii
1IJMB îndatorire îni©i©asâ

o
esi "hres* sm&'iz&i“ ■V'SSF şi confirmata de fapte
La Dobra şi în satele ţia unei magazii pentru
comunei, îndatorirea faţă lemne, să fie chiar direc­
de gospodărirea şi pregăti­ torul aşezământului de cul­
rea din timp a aşezăminte­ tură, învăţătorul Nicodim
lor de cultură — pentru ca Tomuţa. A avut în ajutor
0RGA1I AL CDIVItmUlUI dUOtTtflll) HimiEDOflBft fll P.C.R ele să ofere cadrul adec­ şi elevi la transportul ţi­
vat înfăptuirii dezideratu- glei, care, lă sosirea noas­
C O I U S I L I U I U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N -lui cultural-artistic ce-şi tră, dădeau „o mină de a-
îmbogăţeşte conţinutul şi jutor“ (cum ne-a mărturisit
formele odată cu anotim­ Dorel ¿¡cară) şi la joaca
pul rece — este nu numai copiilor din grădiniţa se­
Anul XXXI!!, nr. 7383 MARŢI, 4 AUGUST 1981 4 pagini - 30 bani
înţeleasă, ci şi confirmată zonieră, spre bucuria edu­
de fapte. Dincolo de aces­ catoarei Nelica Marina. Că­
te meritorii fapte se află minul cultural — de o cu­
oameni de o deosebită fru­ răţenie exemplară ! Ca şi
In îiitimpiiiarea marii sărbători museţe morală. I-am întîl- şcoala. Zugrăvit interiorul
nit la Răduleşti, Ştiriceşti,
şi exteriorul, vopsit soclul,
Ştiriceşti - Ohaba, Dobra, tîmplăria, iar pardoseala
Roşeam, oameni legaţi cu- — curată ca la cea mai
naţionale şl a „Zilei minerului“
I fiinţa de munca ce le-a harnică gospodină. „Ştiţi
l fost încredinţată. că învăţătorul Nicodim To­
mina
muţa
zugrăveşte
cu
La Răduleşti, unde că­
L >45 030 TONE CĂRBUNE PRODUCŢII SPORITE suplimentar pe primele minul cultural face corp lui de cîţiva ani încoace Kîu Mare-Retezat, Atelie­
v PESTE PE AN CU CONSUMURI şapte luni ale anului mai comun cu şcoala, nu ne aş­ rele centrale Haţeg: Strun­
garul Georgeta Alintescu —
\ REDUSE mult de 25 000 tone de teptam ca omul în salope­ LUCIA LICIU lună tie lună Sn fruntea în­
Destoinicii mineri din aglomerat, înregistrînd e- tă, care lucra alături de trecerii soeialiste.
Lupeni muncesc cu ab­ Ea fabrica de aglome­ conomii la costurile de Aurel Fărău la construe- (Continuare in pag. a 3-a)
negaţie şi responsabilita­ rare nr. 1 din cadrul producţie de peste 2,5 mi­
te patriotică pentru a Combinatului siderurgic lioane lei. în această pe­
Hunedoara se depun e- rioadă ei au economisit
extrase, în cinstea marii forturi susţinute pentru
sărbători naţionale a po- ■ aproape 150 000 mc gaz Respectarea tehnologiilor de lucru şi ridicarea
îndeplinirea ritmică a metan şi 71000 UWh e-
porului nostru şi a „Zi­ nergie electrică.
lei minerului“, cantităţi calificării determină creşterea productivităţii muncii
sporite de cărbune coc- ECONOMII
sifir abil. Organ: zîndu-şi LA CHELTUIELILE Aproape că nu există tor, de a găsi explicaţia umezirea tavanului. Este
temeinic lucrul in abata­ MATERIALE dare de seamă, raport sau productivităţilor Înalte şi, clar, ai tavan bun, ai şl
je, pe schimburi şi for­ referat despre realizările bineînţeles, experienţa îna­ cărbune. Din acest motiv
maţii, exploatînd raţio­ Constructorii de utilaj colectivului de a l.M. Lu­ intată în muncă pe care eu sint tentat ca o parte
minier din Petroşani a-
na] utilajele moderne din peni in care să au se vor- o are colectivul sectorului din realizările unei brigăzi
dotare şi folosind deplin cordă o atenţie deosebită bească despre rezui talele IV. Au participat maistrul (ale lui Constantin Popa,
timpul electiv de lucru bunei gospodăriri şi fo­ obţinute de sectorul IV — principal Dănilă Gaşpar, de exemplu) să le atribui
losirii raţionale a mate­ adjunctul şefului de sector, şi celui din [aţa sa (în ca­
in abataje, minerii Lu- rialelor, îndeosebi a me­ cel mai mare si mai me­
peniuiui au reuşit să ex­ talului, încadrării rigu­ canizat sector al minei şi Alexe Furdui, tehnician zul nostru, brigăzii lui
tragă suplimentar sarci­ roase în consumurile spe­ al Văii Jiului. De mai normator, secretarul comi­ Boncalo). Tot la fel şi cu
nilor de pian, de lă în- cifice, creşterii eficienţei mulţi ani. cele mai mari tetului de partid pe sec­ col din urma lui Popa.
ceputui anului şi pină la economice a întreprinde­ sporuri de producţie de la tor, ing. Victor Bolosin. însă pentru a respecta cu
realizează
l.M.
Lupeni
le
zi. aproape -15 000 tone de rii- Prin măsurile şi ac­ acest sector. Este adevărat,
cărbune cocsificabil, să ţiunile întreprinse in a- sectorul are-cel mai înalt
depăşească planul pro­ sarcinilor de pian in con­ cest sens, colectivul de la grad de mecanizare, toate raţauiNA sepsis wi?
ducţiei nete cu peste 1,5 diţiile încadrării rigu­ I.U.M. Petroşani a reuşit abatajele fiind de capaci­ SJ 3 1
m*Coane lei si să redu­ roase în costurile de pro­ ca pe cele şapte luni ale tate mare şi dotate cu uJlil MEI li Ml
că cheltuielile materiale ducţie, pentru economisi­ anului să reducă cu 1-1 Iei complexe mecanizate, insă
la 1 000 lei producţie mar­ rea pe toate căile a ma­ cheltuielile la 1 000 lei aceasta nu este totul.
teriilor prime şi materia­ producţie marfă, să de­ adjunct al şefului de sec­ stricteţe tehnologia de lu­
fă cu mai mult de 5,5 păşească productivitatea Am considerat util ea în cru ai nevoie şi de buni
lei. K 'aC/ăN deoseHte la lelor, a combustibilului şi cadrul acţiunii noastre de tor pentru probleme elec­ meseriaşi.
energ ei electrice. Aeţio-
obţinerea sporului de muncii calculată pe baza presă „Tribuna experienţei tromecanice. Primii doi ac­
nînd în acest fel, sub de­ producţiei nete cu aproa­ tivează de peste două de­ A. Furdui : Eu chiar din
producţie fizică înregis­ viza „Nici o maşină şi pe 2 200 lei pe om al brigăzilor minereşti“ să or­ cenii în cadrul sectorului acest punct aş începe. Fără
trează «oî«ct?ve"e sectoa­ nici un utilaj sub ran­ muncii, să economisească ganizăm o masă rotundă si, aşa cum se spune, prin şefi de brigadă cu înaltă
relor Ii şi V, cu aproape damentul planificat, nici însemnate cantităţi de cu scopul de a pune în o- mina lor au trecut mulţi calificare, care să stăpî-
25 000 tone de că'biuic un minut neluerat“, aglo- metal, de alte materiale videnţă modalităţile prin şefi de brigadă, iar cel de nească deopotrivă ştiinţa
care se obţin frecvent re­
dale peste pian. meratorisiii au realizai şi energie electrică. al doilea, pină nu demult, mineritului şi mecanizarea,
zultate bune în acest sec-
a fost şef de brigadă la un toate eforturile sint zadar­
abataj de mare capacitate, nice. La prima vedere,
dotat cu complex mecani­ s-ar putea crede că noi am
zat. avut şansa unor cadre bine
— Aşadar, cum se expli­ pregătite. în realitate însă
că rezultatele bune obţi­ noi ni le-am format. A-
nute de brigăzile sectorului vînd un colectiv foarte
de-a lungul anilor ? bun, unit si stabil, ne-am
D. Gaşpar: în primul preocupat de ridicarea ca­
rlnd, rezultate bune nu lificării. Din cei mai buni
pot fi obţinute decît în mineri am scos prima se­
condiţiile respectării întru rie de policalificaţi, ac­
totul a tehnologiilor de lu­ ţiune în care am atras
cru. După părerea mea, a- treptat şi electrolăcătuşi.
ceasla a caracterizat întot­ Mai mult, am pus la con­
deauna colectivul sectoru­ ducerea unor brigăzi cadre
lui nostru. Nici n-ar putea cu înaltă pregătire —
fi altfel, avînd în sector maiştri, tehnicieni, subingi*
doar patru abataje fronta­ neri şi chiar ingineri. Toa­
le, însă de mare capacita­ te acestea, coroborate cu o
te. Tehnologia de lucru de­ disciplină fermă, atît teh­
I. V. Călan — atelierul mecanic. Echipa de trasatori, rond rasă de Eugen Avram, «x o cută trasarea tuturor pieselor
ce sc prelucrează Sil atelier. Foto: VIKjGIL ONOIU ţine rolul primordial. Spun nologică cit şi do muncă,
aceasta intrueit, aşa cum au dus la obţinerea unor
se ştie, realizările dintr-Un productivităţi record. Şi nu
abataj depind de modul de
Duminică, amela mobilizare de forţe centru încheierea secerişului -lucru în abatajul din faţa C. IOVĂNESCU
o
sa.
Aceasta
presupune
bună podi tură la abataj. (Continuare in pag. a 2-a)
Ameliorarea vremii a cheiat duminică secerişul tori .sub conducerea şefu­ colta de griu de pe ulti­
permis ca duminică să fie se situează şi -C.A.P. Ra- lui de echipă Petru Mar- mele suprafeţe. Combine-
mobilizate importante for­ tiz. Aici s-au desfăşurat coni. Preşedintele coope­ rii Gheorghc Cîrje. .Ion ÎO—25 tone produse de pani- ,
ţe la secerişul griului în multiple acţiuni privind rativei agricole, loan Mun­ Gherghinoiu. Victor Pă­ ficaţie. a AMENAJĂRI LA
unităţile şi consiliile uni­ strîngerea şi în magazin n- tean li, ne spunea că. în to­ durar si Ştiau Sicoe au FERMA ZOOTEHNICA. Du­
ce .agroindustriale unde a- rea recoltei, eliberatul le- tal cooperatorii au strîns fost prezenţi la datorie, ea minică, Ia ferma zootehnică
a C.A.P, Iîariz s-a lucrat in
ceastă lucrare a început în oricare aflu zi -obişnui­ vederea amenajării platfor­
mai tîrziu. Datorită măsu­ tă .de lucru. ■ CURSURI DE PREGĂ­ mei de gunoi, silozurilor şi
Cooperatorii
Lamnec
rilor luate pentru spriji­ Bâtâ!ia pentru grâu în frunte cu şeful secţiei TIRE. La Institutul de mine aleilor. Tratau Ardeleanu şi
Petru,
nirea acestor unităţi cu de 'mecanizare. Dumitru din Petroşani au Început zi­ Aurel CUnpureanu şi-au adus
lele trecute cursurile de pre­
combine de la unităţile renului şi pregătirea pro­ manual paiele pe raa i Cioarec. care a lucrat o- gătire în vederea concursu­ o contribuţie Însemnată Ia
mo­
S.M.A. unde recoltatul s-a ducţiei viitoare de cereale mult de 70 de hectare. factiv iţi recoltat cu com­ lui de admitere din sesiunea realizarea lucrărilor de fermei.
1
-cadrul
ta
Cursurile dernizare
încheiat mai devreme, a păioase. precum şi depo­ Două echipe formate din bina. mecanizatorii Petru septembrie 1981. cadre di­ ■ LUCRĂRI DE MODERNI­
susţinute
de
sint
fost posibil c.a duminică zitarea furajelor. La fina­ 22 de cooperatori. intre Pătruţ Trai an Roglea si. dactice universitare şt din ZARE. în noul centru civic
să fi” strânsă si înmaga­ lizarea secerişului o contri­ ,e.are-j amintim pe Aurelia Mii ree) Visarinescu au invăţăntimitil liceal al Văii al comunei Dohra se lucrea­
zinată recolta de pe mai buţie meritorie şi-au a- Munteanu, Marioara Tudo- strîns duminică griul din Jiului, a CULTURILE ÎN ză intens la construcţia şi a-
SERA. în aceste zile se află menajarea
O
lucra­
şoselei.
mult de 330 hectare. Con­ dus-o mecanizatorii Lam- ran. ion Crăci un eseu. Ste- lanurile C.A.P. Nădăstie ta faza de finalizare culti­ re in valoare de două mili­
realizează
cu
comitent s-a acţionat la nee H-orst şi Făni.că Şai- lian Muntean« şi pe -şeful de pe mai mult de 20 de varea legumelor Sn serele din oane Iei ta se muncă a lo­
eliberarea terenurilor de ■ner. Alături de ei a lucrat de echipă IJviu .Demin.es- hectare. Merită relevate, Sin tandrei, unde tomatele şi contribuţia Sc lucrează cu
cuitorilor.
pen­
castraveţii
au
rezervată
l»aie şi la efectuarea ară­ pe combină şi mecanicul cu au asigurat transportul de asemenea. eforturile tru ciclul al doilea de pro­ forţe sporite pentru ca an­
turilor, precum şi la trans­ secţiei S.M.A.. losif Unchi, recoltei, selectarea şi lopă­ combinărilor care au lu­ ducţie o suprafaţă de 8 hec­ gajamentul asumat — de a
In
lucrările
portul a 130 tone boabe în vederea eliberării cit ta rea griului cu un grad crat la secerişul griului -!a tare. ¡g UTILĂRI. La noua Încheia aniversări din cinstea
august
marii
la bazele de recepţie. mai repede posibil a tere­ mai ridi-'at de umiditate. C.A.P. Rosorod. Strei. Vil- secţie de panificaţie din Li- — să fie <m -
vezeni se fac Sn aceste zile
Cu realizări de seamă în nului de paie şi efectuării Duminică a fost o zi pli­ e'le si V.a|ea Singiorgiu- .ultimele pregătiri pentru pu­
acest bilanţ se regăsesc si arăturilor, împreună cu nă ,1a seceriş şi pentru 1-ui. Rezultatul acţiunilor nerea iii funcţiune a unei
unităţile agricole din raza mecanizatorul Emil Cim- Cooperativa agricolă din moderne maşini de smtial
aminti ' ie pentru ni : uc, Noua
Consiliului unic agroindus­ peanu, care a lucrat [a ba­ .Gînţaga. unitate unde cu NiCOLAE T1RC08 secţie din Livezeni livrează
trial Călan. între coopera­ lotat cu presa, au fost ajutorul a şase combine zilnic, in diverse sortimente
tivele agricole care au în­ mobilizaţi şi 12 coopera- s-a reuşit să se strîngă re­ fCnnUnt»r„e în oaq. o 2-n)