Page 90 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 90
DRUMUL SOCIALISMl
în gospodăria
unui ţăran harnic
într-una din zile, îm se înşeală singur. Să ţină grîu, si legume, şi pomi.
preună cu primarul comu vite multe, să le îngrijeas Animalele le hrănim, vara
nei Cîurasada am poposit că şi să le hrănească cum pe păşune, dar le mai dăm
în gospodăria lui Logliin trebuie. Noi nu avem timp iarbă şi la iesle. Pentru
Raica din Gîmpuri de Sus, de stat decît la masă. In iarnă avem fin natural,
preşedintele comitetului să fiecare zi, împreună cu so trifoi, ghizdei şi sfeclă, co-
tesc al O.D.U.S., unul din ţia Minerva, fiul Antioriie cerii- şi paie pentru aşteri-
tre cei mai renumiţi cres şi nora Viorica începem
cători de animale şi culti riut. Acum averii două vaci,
vator de pămîrit din aceas munca în zori şi o lăsăm trei viţei, cinci juninci şi’
tă zonă. după ce se întunecă. Şi tăuraşi, trei perechi de boi
l-am vizitat gospodăria, numai după ce vitele au — plus şapte porci şi nu
i-am văzut animalele şi fost hrănite şi adăpate, meroase păsări. în anul 22,OS
holdele. Totul dezvăluie că ' mîncăfn şi noi şi apoi ne trecut am realizat 28 000 In fotografie : Ciobanul loan Coreea şi familia Iui iu faţa turmei de mioare.
aici trăieşte şi munceşte o dăm la odihnă. lei, iar anul acesta am va
familie de gospodari har Am crescut şi creştem şi lorificat produse agricole
nici şi pricepuţi. La tot pa acuma vite multe, deşi am de 11 000 lei, şi mai am de Turma de mioare şi veniturile familiei
Bl
sul se vede mina de bun trecut de 70 db arii şi so dat la contract un viţel, •liop
„Eu de copil — spunea
gospodar a omului care ţia e pe aproape. Avînd un porc şi 200 1 lapte, pe Ioan Cercea, din Muncelu ger sau foarte cald. E greu, după 1 mai sîrit' aduse la Radi
la
Muncelu
păşune
dăr mie îmi place.
aici,
preş
şi-a făcut un crez din vite multe, obţinem şi ve care voi primi pe puţin Mic — am fost la oi. Toţi îl' întrebăm pe Culiţă, ¡Mic. E multă muncă şi e diilo
muncă. nituri marii din vînzarea încă 10 000 lei. îndemnul ai mei au fost şi- sînt cres fiul cel' mic, care esté elev greu. Dar slriădâniile sînt 9.05
lor;
„Tară muncă — spunea de animale şi lapte, dar meu este ca fiecare fami cătorii db oi. Şi moşul, şi în clasă a Vi-a, ce vrea' să răsplătite. Veniturile rea 10.05
familie
de
lizate
aceasta
gazda — nu putem trăi, obţinem şi mult gunoi, cu lie să crească în gospodă strărilbşujj şi tata. J>îriţerih se iacă. Răspunsul’este ca se ridică la 100 000 j ’ jie popi
de
oierii’ diri tâtă-n firi, Iubesc
Coru
căci fără muncă nu se care ingrăşăm pămîntul. ria sa mai multe animale, oile şi ştiu cum să- le în tégorie: cioban ca tată şi ari. Ioari ■ Cericeă a predat nerei
că
tferrfilH
Nelu;
„Cum’
poate obţine nimic. Cine Aşa cum vedeţi, holde ca că posibilităţi sînt, să lu grijesc. Am învăţat să le şcoala — ne spune el —~ lâ sfat ariul ăcestâ 200 kg 11.05
vrea să aibă casa îndes ale noastre sînt puţine în creze mai bine pămîntul înţeleg diritr-o privire cînd vin la oi. Toate vacanţele brîriză, 15 oi şi 15 miei, cînte
vanţ
tulată, să nu ducă ; grija jur. Dar ce zic eu, porumb pentru a fi mai roditor, suferă de ceva şi ştiu ce aici le petrec, lingă' mioa 40d kg lîriă. Cieriitul este O Cule
trebuie
să le fac. Iar atunci- cînd
îndeletnicire
carie
zilei' de mîine, trebuie să ca al nostru creşte doar în pentru că numai aşa vom lucrurile sîrit' măi compli rele noastre“. ex’tiri.să, fiecare familie ţă corni
tru;
Cum este as'igbriată' lir’a-
lucreze cum să cuvine pă- lunca Mureşului. Cultivăm fi mai cîstigaţi şi noi şi cate,- apelez' la medicul de na' oilori ? Prin triattShU- rănească poate creşte un co-şt
la 3
miritul, să' rlU-1 îHşeit?, că de toate. Şi poriurtlb, şl statui". la circumscripţia veterina mariţă* — ne-a spUs' Ioari număr de 5—10 oi, iar' cele XX;
ră. Am oi sănătoase şi fru 1! din zonă de deal şi murite 16,15
moase. Turma riica numă Cercea; Toamria; după 1 între 50—100 oi. nica;
gañiz
ră 350 oi cu lapte. Anul a- octombrie, oile sînt' duse 16,40
cestă am oprit 150 rfiieluţe în Banat, iar prirriăvărâ, n: badiu Statu
letin
pentru a- întineri turma. intr-i
Aş putea să cresc mai stop
multe di dacă aş ,fi mai 0 propunere privind creşterea oilor
mult sprijinit în asigura
rea păşunatului. Acum am „La noi, la Muncelu Mic, partid şi consiliul popular
închiriat o bucată de pă în urmă cu cîţiva ani nu al comunei noastre ar tre
:
suri e de la ocolul- silvic. exista gospodărie care să bui să organizeze dezbateri
DE
;
— Cu cine îngrijiţi tur nu aibă oi — spunea Mî- cu toţi locuitorii din sate strüb
ma ? hai Dinga, secretarul or le Muncelu Mic şi Munce de a
— Cu farhilia. Pe Nelu, ganizaţiei de ' partid. în lu Mare şi, prin rriăsurile Atlan
ni);
băiatul meu cel mai mare, tot satul erau mai mult de sprijin şi ajutor stabi me ]
Slcle
carie a împlinit de curîrid de 3 000 de oi, iar acum lite împreună cu obştea, să tul) ;
18 ani, după ce a terminat nu sînt riici 600. în. afară ajungem ca în doi-trei ani ta);
şcoala, l-arii luat lîngă de Ioan Cercea; care are în fiecare sat la turme de PETB
mine. turma cea mai numeroasă, 1 000—2 000 de oi. în acest cei 4(
mai sîntem doar patru ca fel, gospodăriile ţărăneşti (Unir
— Eu arii vrut să riiă fac re avem oi: Moise Ileldea- din satele de munte îşi iemln
cioban — zice Nelu Cer ca);
nu (100), Gheorghe Josan pot spori contribuţia lâ Carpr
cea. lut sc această mese (70), Fin Iova (20) şi eu (40). toridul de stat, la- buna a- CAN
rie. Deşi lucrăm în tot Păşuni şi fineţe avem su provizionare a populaţiei I-II .
pasar
timpul anului, indiferent ficiente, dar iarba şi finul judeţului şi pot realiza ve resc)
Această imagine ii reprezintă pC Minerva şi Lrighiii Raica, iar în spatele lor sînt se risipesc. Comitetul de nituri frumoase“. ncia
citeva din vitele pe care le crds'c. că plouă sau ninge, că-i PETR
riilo
NINO
dapes
Apicultori fruntaşi în curţi şi grădini-eit mai multe legume ® Andronic Popa din pesté 30 000 lei o Nicolae pica:
Noien
auruli
ment
| Toţi cci clin Slănija au ma popularizării de către Chişcădaga a predat la Hogman din Hărţăgani RAI3.«
Inferí
Apicultura este o înde Constantin Diaconu, din | lucrai ele cinci se ştiu — primărie a rezultatelor ob contract doi tăuraşi în greu creşte în gospodăria sa seriile
letnicire plăOută şi utilă Călan, caré are 40 de fa cum spunem noi — în ţinute de el. Anul acesta tate de peste 500 kg fieca peste zece animale. Are Pista
re şi a încasat aproape contractaţi viţei, porci şi
care aduce venituri însem milii de albine, a predat „baie“, aclică in mină. Dai solar iile au ajuns Ia o su- 20 000 lei. & Moise Andrioni lapte. Anual obţine’ din i-a); (
la Bu
nate celor ce o practică. 1000 kg de miere, pentru’ lot de cînd se ştiu au lu praiaţă de pesle 2 ha, iar din Tuştea are contrdct pe creşterea vitelor venituri de tura) ;
crat şi pămîntul, au cres
Iată citeva exemple edifi care a primit 22 000 lei, cut animale şi păsări. Sin- în anul viitor va spori şi trei bovine. A predat o va peste 30 000 lei © Nicolae nide
lar);
mai mult numărul cultiva
catoare în ceea ce priveş iar Domokoş Iosif, din De tem şi buni mineri, dar toi torilor de legume în so că şi un viţel, primind peste Marcu din Mihăileni are 11 Londr
dinlr-
te realizările unor crescă vala predat, de la celé 25 aşa de buni şi agricultori, larii. 14 000 lei o To-ma llie din bovine, din care două'vaci. ile ci
tori de albine. Cornel Gri- familii dé albine alé salé, în ăltimîi ani ani început Voia are contrdct pe doi Anul trecut a réalizdt un field
viţei, cinci oi şi cinci miei,
Stradí
să cultivăm legume în so-, în- afară de faptul că în venit de 30 000 lei. Acum
gorescu; din satul Gîriţa- Bob kg miere, primind su un porci 200 i lapte de ILTA:
larii şi în şalele ele deal. gradină cultivă tot felul piter
ga, comuna Bretea Româ ma de 17 600 lei. Adriari Primul care ci iacul un mic de legume necesare consu oaie şi 150 kg lină. El rea are contract pe patru tău Mica
nă, a contractat şi predat, Resiga din comuna Văli- solar în Slănija am fost eu. mului în gospodăria per lizează anual venituri de raşi şi 700 I lapte. resc).
de la cele 25 familii de al şoara, are contractate 750 Au trecui de atunci patru sonală — ceapă, roşii, cas
ani. Cu fiecare an mi-am
bine pe care le are, 1300 kg miere, de la un număr îmbogăţit experienţa şi, re traveţi, fasole,- varză,, rădă-
kg miere, pentru care a dé 30 stupi şi a predat pi zultatele fiind tot mai bune, cino'ase, cartofi şi altele —
Nora Popa, din satul Boiu
Rezr
încasat suma de 28 600 lei; na acum 250 kg. am mărit şi şoimul Ia 420 de JOs a. semănat în acest augusl
1
mp, Prima■ recoltă, ceapa şi an şi sfeclă de zahăr. Toa Extr
salata; ne-a adus un venit te lucrările de întreţinere 39, 14.
ele 20 000 Iei. Iar din cultu au fost făcute la timp şi Extr
ra a doua — roşii, ardei în bune condiţii. Cultura 31, 25.
Fonii
gras şi iute, vinete, fasole este viguroasă şi frumoa Ici.
— mai obţin vreo 15 000 să, promiţînd o recoltă de
lei. Am tăcut o instalaţie de cel puţin 1000 kg. Această
udat de la iînlîna din curte familie îşi asigură astfel
pentru solar şi pentru gră consumul de zahăr nece
dină. Toate lucrările le iac sar gospodăriei. Exemplul
Timr
cu soţia, fiica, ginerele şi est’e demn de urinat de ziua tl
nepoţica. Nu lăsăm nici o toate gospodăriile ţărăneşti. va fi
palmă de pămînl fără a fi roasă
Cerul
cultivată. Iar munca ne •k tind d
este răsplătită din plin. Antonie Ştefan, locuitor prezent
din Balşa, este un bun şi cu
crescător de animale. El
IANCU S1MION ? şi mui
niirier pensionar, creşte în gospodărie vaci; slabe
sufla ;
porci, păsări şi- în fiecare
j
satul Siănija, din se
comuna Buceş an vinde statului; pe bază râturi!
de contract, animale şi pro prinse
duse animaliere în valoa iar cele
N.R. Exemplul iui lancu re de 30 000—40 OBO lei: în faţă de
Simion a fost urinat de 1 1 inu cu;
îat.’i-V, în această fotografie pe A’. Resiga, fă citul con- mulţi' alţi‘ ce tăierii din so- acest an a contractat' cinei lată ce frumoase sînt roşiile pe care le cultivăm- ndi tfi grade,
Local,
1
îtolult stupilor săi. Foto : VIRGIL ONOIU viţei, un' poric şi 3 000 litri solar — spune Liliana, nepoata lui lancu Simion. 1 seara.
1 ieio comunet ăticeş, în ur lapte.
