Page 91 - Drumul_socialismului_1981_08

[. 7 403 ® 27 AUGUST 1981 .íg. 3

Nu de îngăduinţă este nevoie, PRIVIND UN PANOU...
EHJNE Album de vacantă 1
■ Cit de actuală este a- l
ci de acţiune, de sprijin concret o în drumeţie la Roşia • Acţiuni de gospodă­ i gitaţia- vizuală la Cămi- ;
frunte ai Montană. Un grup de ţ nul cultural din Rapoltu l
româneşti 1 rire şi înfrumuseţare. I Măre na-am convins cu \
uş uliii — o- — Cum urmăreşte bi­ depunerea la timp a coti­ la disciplina muncii şi a j , pionieri din clasele IV— Pionierii şcolilor genera­ > uşurinţă privind un pa- i
iior: Motru VIII de la Şcoala gene­
ib.Ve roul organizaţiei de bază zaţiei: Toate acestea ţin vieţii de organizaţie. Am rală nr. 2 Brad, însoţiţi le nr. 5, 6, 7 din Petro-- ţ.noupecare sînt înscrise/
ior mituri, felul în care se Înfăptu­ de realizarea celor mai ele­ stat de vorbă cu biroul or­ I şi acum obiectivele ce j
il — con- iesc propunerile prezenta­ mentare obligaţii statuta­ ganizaţiei U.T.C. şi ni s-a de profesoarele Georgeta şani au participat în a- / trebuie realizate în a- i
,re raţiune re, dar ce depăşeşte aceas­ părut că ne-am făcut da­ Bodieiu,! Marina Făgăda* ceastă vacanţă, alături de- rgricultură, în cincinalul /
ţiile retro- te de comunişti în adună­ ru şi I.ivia Fumurescu au
rile generale de partid? tă ştachetă'-' este extrem de toria explicînd ce şi cum alţi cetăţeni ai munici­ ţ 1976«—1980, în compara* i
al naiului Ara adresat această între­ firav. S-a mai depus ceva trebuie făcut pentru ca ti* făcut o drumeţie la Ro­ i ţie cu rezultatele din i
Pirvu 1 1 şia Montană. Drumeţia piului, la amplele acţiuni
bare tovarăşei Aria Şer- muncă patriotică, dar in­ rierii să lucreze mai bine , 1 cincinalul 1971—1975 (!). t
ban, secretarul biroului or­ suficient de convingător. să -fie mai harnici şi înţe­ le-a prilejuit cunoaşterea de gospodărire şi înfru­ ţ Pînza de păianjen care /
ganizaţiei de bază de la O- U.T.C.-iştii ,s-au angajat ca legători faţă de sarcinile Istoriei acestei localităţi, museţare, menite să pri­ 1 s-a extins vertiginos- în )
Şlob : Vil- cc ne stau în faţă. / sală atestă şi ea că cei i
rie şi pre- ficiul P.T.T.R. Orăştie. în acest an să realizeze un realizarea unei paralele menească înfăţişarea ur­
— De regulă, b'iroul co- plan economic în va’oare — Şi ? între destinele celor două bei lor; la alte activităţi y'care gospodăresc acest 1
1
— emisiu- — Se vede că nu-i des­ Ulocal, ca şi cei ce răs* I
i tul ceea ce am făcut; că aşezări cu tradiţie în mi­ de întreţinere a curţilor / pund de munca de pro* i
ală
nate ORGANIZAŢIA 06 BAZA A' PARTIDULUI sprijinul nostru este spo­ nerit — Brad' şi ROşia şi zonelor verzi: din apro­ 1 pagandă, trec- destul de i
. i,,.. sai. ■ i na/.:;. .i-t.vq • ----» . radic şi acordat- cu destu­ ^ -rar pe aici. Vacanţă, ]
economică rd«ptm<}©ri*f«ncţiono}itate « sprijin «efîdcinţo lă îngăduinţă. De aceea u- Montană. pierea şcolilor. i vacanţă,i dar n-iei chiar ţ
ilui
îigmelor — nele lipsuri persistă. j aşa -!
fie. Episo- lectează toate propunerile de 8 000 lei. Pînă Ia data — Ni se pare că cea mai
în adînciţri acută lipsă în activitatea ţ SUPĂRĂGIOŞII
ţării, dru- şi stabileşte responsabilită­ analizei sfe realizase doar
ii. Concurs ţile şî termCnelă carie să 100 de' lé-i din plan; Se' organizaţiei U.T.C. este au- „llarion Ciobanu.“. în conti­
filmul
generală asigure realizarea lor în dau sarcini,-, dar nu se tbmulţumirea şi autolini.ş- nuare a rulat dolarii şi româ­ \ Iosi-f Suba, Rodie» j
nesc-'„Artista,
ar­
practică. Apoi controlăm prea-ştie cum şi le duc ti­ tirea; tinerii'se mulţumesc delenii“. a Astăzi la-ora I0J ţ.Sub'a şi Vasile Săvules-
modul în care se lucrează nerii! lă îndeplinire. Unii: cu mediocritatea, cu ex­ la Liceul • pedagogic, are loc- ijCU, îngrijitori de ani-
pro­
plnă la finalizare. Contro­ utecişti lipsesc de la adu­ trem de puţin; împărtăşiţi repartizarea absolvenţilor clădirea Vmale la Complexul din- '
1981.
moţiei
Pd-
a
g, „Să cunoaştem legile-
lul îl facem tot prin adu­ nări, alţii de la lucru. în- acest punct dă vedere ?' ţării“' — este genericul sub’ hotelului „Dacia“ a 1 fost ¡mon­ ţ Grind, au pierdut din-
nările gerierăleV aici pre­ raportul prezentat în adu­ — Cu regret, da. care - s-a- desfăşurat ieri in- tat un ceas electric. Impor­ cireada, de tineret-o- vi-
: 0,00 Ila- zintă scurte informări cei narea din mai însă nu se — Ce vă propuneţi pen­ tilnirca lucrătoarelor de la tant e că merge bine, nu ca
îineţii; 7,00 care au' primit însărcinări. dă nici' un nume. Ce pro­ tru viitor? 1 Ţesători» de' mătase: cu" un- ccl din ¡vecini, de-la- D.J.P.TC;
,00 Revista grup: de jurişti, m Miinc aj-c 0 „Reflectorul“, tot.trist şi gol,-
erul melo- — Să ne referim la un puneri ari făeUt? comuniş­ — Să îndrumăm mar în­ loc o întîlnire a oamenilor aşteaptă o nouă ediţie, a- la
1
n de ştiri; exemplu concret. în- luna- tii în adunare şi cum ur­ deaproape' biroul: organiza* i muncii : din complexul „Pia­ „Ccai-bar" se-- servesc- cu
iscultălori- măriţi transpunerea lor în - ţă“ al cooperativei „Progre­ priori tale-oeahtrl şl nu se- fu­
t de ştiri: mai adunarea de partid a ţiei de bază- U.T.C., să cu­ sul“ cu brigada ştiinţifică 1 a mează- in local.: Era:- şi - tim­
1
- consiliu] analizat activitatea' orga* viaţa ?' noaştem mai bine tinerii, . casei de cultură. • Maga­ pul:!. a< Intre 3. iulie- şi - 23.
ii cri autori nizaţiei U.T.C. S-a consta­ — S-au făcut mai-multé. preocupările lor, să dăm zinul de tricotaje din zona August, s-a desfăşurat cam­ J ţea, pe care au găsit-o-, f
ră; Kfcm casei de cultură a fost in- pionatul municipal de fot­ y moartă, după două zile.
c
i şi de ti- tat atunci că aceasta are o Tovarăşul Firidon Petres- ■ un ajutor mai- sistematic I cllis! pentru renovare;- Vă fi bal- pentru" tineret, 1 dotau cu- t Firesc, paguba le a fost
1
n de ştiri; activitate relativ' burtă - cu,' pildă, a proptls să biroului,: astfel! inciţi el- să; - reprofilat pe- articole - 'de - con­ „Clipa Eliberării“, organizaţi ‘ imputată. Cei- trei s-aa
1
-Undită in se ţin cu' r e g u-1 a ri i t'a t e ajutăm: organizaţia- Ü.T.C5. ■ manifeste iniţiativă, să-or­
; 11,20 A- fecţii şi tricotaje de lux. * de 1 ' comitetul municipal aU supărat foarte-' ţâre - şi
o-tv.; 12,00 adunările generale, a- să-şi realizeze- sarcinile e- ganizeze mai multe'-acţiuni Bibliotecă: judeţeană, împreu- U.TtC. competiţia-: a* fost cişş- iau plecat;, lăsînd! totul
12,03 Din ceeaşi r e g u l a r i t a t e se conomice.' Comunistul: loan proprii şi să le ducă pînă , nă cu întreprinderea cine- ligată de reprezentativa aso-- baltă. Din: această - cau*
ilui nos- constată şi- la- desfăşu­ Mi rea - a- recomandat să- se lă capăt: . inatografică au organizat-ieri ciaţiei sportive« de- la. I.P.E.G. V
in tclini- ză animalele n*au. pu-
l De Ia I rarea învăţămiftttilUi: poli* ia ri ăsririi statutare împo­ ! după-amiaza; la sala „Arta“, l ,tut fi scoase lai păşune:
univers tico-ideologic, încasarea şi triva celor care se abat de CORNEL- ARMEANU un medalion' cinematografic DOINA COJOCARU. /.mai multe« zile? şi« cinci-' /
diojurnal ;
Ion Va-------- Van im ale an- foşti sacri-' •’)
ică şi or- yficate- de necesitate. A-
gricultură; t cum să vedăm cine plă-
tiare; 16,55 Preocupări există, ' îTTŢ:T:
17,00 Bu- I / teste!.
22,00 O zi v- V)
—5,00 Non ^ CINE-O FACE CA EI.... |,
cturn. dar şi unele neglijenţe
N; -’: \ Lui Onea Petru din ^
•' ü¡* i ^ Rîu Bărbat' i-a venit li
\ (Urmare din pag. 1} grup social. Cantitativ
însă, se apreciază că nu grindul să facă ¡de piază 7 \
Aşa am putut vedea- inte-- vor fi probleme cu încălzi­ i în sat. El însă, în loc să ?
aterizează riorul, intr-adevăr fbarte rea" în timpul iernii întru-
a); Lancea / se prezinte la post, s-a- J
; Lumea frumos, nuanţă florii de cît- aşezămintelor culturale / culcat liniştit; Gredea J
na de va- cais a zugrăvelii ărmoni- şi unităţilor şcolare din co­
A: Proble- zînd plăcut cu scaunele (de mună li ‘s-au repartizat i că nu va veni - nimeni ţ
(Flacăra) ;
Siderurgis- culoarea cerului) şi albas­ 400 mc de lemn din pă­ 1 în control. Dar s-a în- ^
icgru (Ar- trul draperiei. Exceptînd durea comunală.' \'şelat. Tocmai cînd visa ţ
1
itructorul); sălile din spatele scenei Deci, la Ilia, există pre­
i Baba şi ocupări pentru ca, odată ^ mai frumos a picat şi I
seriile I-II totul era curat. Dar uşile ^controlul de-la comună, /
-ra (7 No- deschise, la propriu — de­ cu anotimpul rece, activi­
(Republi- spre care ni s-a sugerat că tatea politico-ideologică şi i ,după care a urmat o a- ?
istelul clin vinovaţi ar fi zugravii — criltural-educativă să se
); VUL- / mendă contravenţională !
— seriile cine le închide ? desfăşoare în condiţii bu­ ?;şi popularizarea - la- ga- i
; Zboară Căldura anotimpului rece ne. Pe moment — pentru
(Muncito­ s-a asigurat. Mai puţin de­ că sperăm ca neglijenţele ),zeta de perete a • comu- \
ri mina pa-
(Mincrul) ; pozitarea şi păstrarea com- sesizate să fie ceva de Peisaj huncdorcaiv. Foto : VIKGÎLi ONOIU net-.
ivul — se- bustibilului. Cel puţin aşa moment — această preocu­ )
oresc) • A- stăteau lucrurile la Ilia, pare are unele scăpări. Ar
c la
oresc); U- unde lemnele erau afară, fi păcat ca asemenea as­
s Jack (7 magazia încuiată iar fostul pecte să umbrească şi ac­
1D: Febra garaj (corp cOmun cu ma­ tivitatea viitoare a Cămi­ In csgrk&sSiurâ FEME PENTRU MOBILIZAREA TU«
oşie); GU-
iul senti- gazia) transformat • în... nului cultural din Ilia.
ORAŞTIE:
■ie nori —
ia); (Flacă- Produs©!® pentru export FORŢELOR LA EXECUTAREA UIMIM DIN ETAPA ACTUALA!
Bure-
-II
Al: Kojak
sa de cul- (Urmare din pag. 1) lizarea exemplară a pla­
3ietul Ioa- nului, cit' şi recuperarea Mecanizatorii—îsi primele rîndurî mice necesare şi a crea un tilizînd eficient tractoarele
-II (Popu- front larg de lucru pentru şi celelălte maşini agrico­
olombo la şi cea destinată cumpără­ integrală a restanţelor- la aa putfea' realiza' randamen­ le, mecanizatorii se află în
: Fericirea torilor din ţară au fost re- producţia fizică de mobila (Urmare din pag. 1} rea parsSnetrilor de calita­
he (Casa proiectătb. Noile garnituri pe acest' an, vor trebui să te stabiliţi i la arături şi la te? superioare? pe- fiecare primele rîndurî alé' bătă­
1
bby Deer- că şi Popeşti am transpor­ pregătirea - terenului, avem- utilaj?; liei pentru efectuarea la
SIMERIA: —' camera de tineret „Suzi“, stea în centrul atenţiei fie­ în vedere- efbetuarea cu Abţionîhd într-un bun
1
(Mureşul); camera combinată' „Belve­ cărui om al muncii, de lă tat şi aplicat în cîmp gu­ un înalt nivel« calitativ a
:a lui Ju- dere“ — au elemente or­ muncitor la director. De noiul de grajd şi îngrăşă- operativitate maximă a lu­ climat de ordine şi disci­ lucrărilor din oa-mp.an.ia de
GHELARI: mintele chimice. Fertiliza­ crărilor- de care depinde plină, folosind' din plin
(Muncito- namentale, de sculptură şî asemenea, sînt necesare in­ încadrarea însămînţărilOr timpul' buna dă lucru? şi u- toamnă;
intarsie şi vor putea fi tervenţii hotărîte pentru' rea cu îngrăşăminte orga­ în epoca i optimă,. precum-
44
procurate prin magazinele înlăturarea neajunsurilor nice s-a făcut, pînă acum, 1 Cu „nu ştiu ce vom face
de specialitate. proprii manifestate în pri­ pe 24' de hectare, iar îh* şi asigurarea unei densi­
'PRES ma parte a anului, în aşa grăşămintele chimice s-au tăţi corespunzătoare de
fSSSSg®I Pentru anul 1982, sarci­ aplicat' pe mai mult de 100 plante la unitatea de su­ nu se poate acoperi deficitul de furaje
nile care stau în faţa co­ fel înfcît planul să poată prafaţă, în raport de pre­
hectare.
mecanizato­
Intre
erii din 2G lectivului de la I.P.L. De­ fi realizat ritmic şi inte­ rii care s-au evidenţiat la vederile normelor agroteh­ (U'mare dir oag I) legătură cu modul-i cum se
va sînt mobilizatoare. Rea­ gral, lună de lună. nice. 0> mare răspundere va acţiona pentru-« acoperi­
27, 17, i, efectuarea acestor’ lucrări no.ştea? faptul! că' la sucu* rea deficitului, de furaje,
sînt Emil Suciu, Mate Zol- faţă de soarta recoltei do­ lente se înregistrează- un contabila şefă- a-« unităţii,
, 23, 44, 3, vedesc mecanizatorii-. Virgil
tan, Eugen Maltei, Gheor- minus apreciabil. Doina Firu, ne spunea« că
íri: 1008342 ghe Doru, Vasile Martău, Todosiu, Teofil Suba, Tra- Neajunsurile semnalată . „ n u ştiu deocamdată ce
Gheorghe Beteag, Marcel ian Adam, Rubin Incob; în ■ furajarea animalelor au vom face, rămâne să« discu­
Iltiţă şi Ioftin Mbldovan“. Ion-Pătruţ, Gheorghe • Pei- influenţat’ negativ şi situa­ tăm în consiliu şi să- gă­
ca şva.".
Victor Ilerbei, şeful sec­ ţia' producţiei de lapte sim o. soluţie“. G aseme­
ţiei de mecanizare din Bur- Evi: Petru, mecanizator' marfă, de la ferma zooteh­ nea „explicaţie“ dovedeş­
jue; „în unităţile pe care la secţia dă mecanizare nică livrîndu-se, pînă a- te că nu s-au - tras învă­
bil pentru le deservim, mecanizatorii din Bobilna : „Pe- terenu­ cum, mai puţin de 20 lă ţămintele cuvenite din
1
it: Vremea din secţia noastră au fă­ rile asociaţiei economice sută din cantitatea de lap­ lipsurile manifestate în pe­
1
dar răco- intercooperatistfe ’ am - însă* te ce trebuie predătă în rioada de stabuiaţie tre­
dimineaţa. cut arături pe mai mult mînţat 60 de hectare cu
lin, excep- de 120 hectare, dintre care acest' an la tOndul de stat! cută. Iată de ce' în. acest
i, cînd va 80 de hectare sînt repar­ plante furajere. Toate uti­ Din ce.e -100 vaci cu lapte caz se impune intervenţia
1 trecătoare lajele- sîntf revizuite şi- re* existente în efectiv se cu măsuri hotărîte din par­
-
it, la dea) tizate pentru' cultura orzu­ parate, Pöntfu' a' obţine tea Consiliului unic agro­
1
dea averse lui. în prezent! o parte din 1 müig numai 200. Să mai
Vîntul va forţele secţiei este concen­ producţii' sporite - la Hectar amintim că la această uni* industrial C’ălan pentru - ca
la moderat este necesar, ca- eforturi ie täte s-au înregistrat mai în nici- o unitate, aparţi­
ic. Tempe- trată' la însilozarea fura­ nătoare să nu mal« fie tă-
vor fi cu- jelor şi strîngerea produc­ noastre să fie mai bine mult de 50 de cazuri de
. n grade, ţiei de trifoliene de pe su­ susţinute de către toţi fac­ ieşire a animalelor din. văgănate- acţiunile*care pri­
vor creşte prafeţele care urmează să torii care răspund' de' soar i rtaţie ? RăU "•st«> c; > ă vesc asigurarea? întregii
edenta, fi- ta recoltei, în sensul de a de o aserri jnea < :uiaţ.e
s 23 şi 28 de fie arate şi pregătite pen­ cantităţi de furaje necesa­
1
ti ridicate, tru însăminţărlle- de toam­ ser asicuru seminţe «le ca­ cc/nVrîr/' O -ond.:
nineaţa şi U' grădina dé' légüiiife a' C. A'.P. Orăştie se recoltează caS“ litate, de if proeimi din re fiecărei specii« şi • cate­
ti-aveţli, varza şi tomatele. nă, îriSUmînd alte 45 de
hectare. Pe lingă- respecta- vreme îngiăşămintele’ uhi- gâuuinţa» ş» prto;ViUi-lfe. ■ rii gorii de? animale.