Page 93 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 93
Sub înaltul patronaj al tovarăşei academician doctor Inginer
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VA !
Elena Oeausescu, ieri la Bucureşti au începui
Lucrările gelos de-a! XVI-lea Congres
sWllUMÎUl internaţional de istoria stiintei
Sub înaltul patronaj al to
consacrat viitorului, o în
tre.
varăşei academician doctor antică pînă în zilele noas ma dată, un simpozion
congres,
Tema
actualului
Ceauşescu,
ORGAN AL COMITETUL! Jl JUDEŢEAN H UNEI) OARA-Al ; PC WM inginer viceprim-ministru al „Ştiinţă şi tehnologie, uma cercare de a investiga di
Elena
prim
recţiile,
şi
domeniile
ten
Şl A 1 G 041 S I L I U L U I P O P I I I A R J U D E T E A M Guvernului Republicii So nism şi progres“, are rezo dinţele de ■ dezvoltare a
preşedin
nanţa unei adevărate devi
România,
cialiste
activităţii de cercetare şti
tele Consiliului Naţional ze sub care cei 1 200 de inţifică, posibilităţile de
pentru Ştiinţă şi Tehnolo oameni de ştiinţă din 50 a-şi spori rolul său in a-
Anul XXXIII, nr. 7 404 VINERI, 28 AUGUST 1981 4 pagini - 30 bani gie, joi dimineaţă, s-au de ţări ale lumii, reuniţi meliorarea condiţiilor de
deschis, la Bucureşti, lu în aceste zile la Bucureşti, muncă şi viaţă ale oame-
crările celui de-al XVI-lea vor face ca lucrările să se n i lor.
Congres internaţional de constituie într-un moment în prezidiul congresului
La Combinatul siderurgic Hunedoara istoria ştiinţei, eveniment deosebit de important de au luat loc tovarăşa acade
de o însemnătate deosebi informare şi dezbatere a mician doctor inginer Elena
tă în viaţa ştiinţifică mon problemelor ştiinţei şi teh Ceauşescu, prim viceprim-
relaţiilor
Indicatorii de eficienţă a activităţii dială. sub auspiciile nicii, a ştiinţific şi dintre ministru al guvernului, pre
şedintele
cel
Organizat
progresul
Naţio
Consiliului
Uniunii Internaţionale de social, a celor legate de' nal pentru Ştiinţă si Teh
cocsarilor depind şi de calitatea Istorie şi Filozofie a Ştiin folosirea cuceririlor ştiinţei prim vicepreşedinte Ursu,
acad.
Ion
nologie,
ţei —- Divizia de istorie
exclusiv în scopuri paşni
al
a ştiinţei şi ale Academiei ce, pentru afirmarea crea C.N.S.T., acad. Gheorghe
cărbunelui livrat de preparaţii Republicii Socialiste Româ ţiei spiritului uman în Mihoc, preşedintele Acade
nia, congresul va dezbate slujba popoarelor şi civi miei R.S.R., preşedintele
diferite aspecte, abordate lizaţiei. Comitetului român de or
In amplul proces de pro valorificăm mai bine posi calităţii, pentru a nu de în peste 800 de lucrări, ale Ea propunerea României, ganizare a congresului,
ducere a metalului, pe fi bilităţile interne — telini- regla fluxul de producere istoriei puterii creatoare a în programul congresului
liera cocserie — furnale — ce, materiale şi umane —, a fontei la furnale. „In a- oamenilor, din perioada a fost inclus, pentru pri (Continuare în pag. a 4-a)
oţelării — laminoare, coc să ne organizăm temeinic ceastă direcţie dăm mare
sul are o importanţă deo- lucrul pe ateliere, schim atenţie întocmirii unor re
. bită'. Conştienţi de mi buri şi formaţii, hotărîţi ţete de fabricaţie cit mai
siunea lor, de necesitatea să transpunem neabătut în echilibrate — releva mais
înfăptuirii ritmice şi de viaţă pi-evederile Congresu trul principal de schimb
calitate a producţiei de lui al Xll-lea al partidu Nicolae Blejan —, mai
coes, oamenii muncii de lui şi ale celui de al II- ales în condiţiile aprovi
la uzina nr. 1 cocsochimi- lea Congres al consiliilor zionării neritmice şi defi
citare din punct de vede
re sortimental, cantitativ
cocs mai mult şi mai bun şi calitativ cu cărbune, a-
din cărbune de Valea Jiului tît din Valea Jiului, cit şi
din import“. „Aş vrea să
accentuez puţin această pro
că din cadrul C.S. Hune oamenilor muncii, reuşind blemă a aprovizionării —
doara depun eforturi stă să ne îndeplinim şi depă a ţinut să adauge ing. Ka-
ruitoare, îşi organizează te şim lună de lună planul, ba Emeric, şef secţie
meinic lucrul si obţin con să facem economii de ma schimb. Preparaţia Lupeni
stant rezultate notabile. teriale. Un accent deosebit nu ne-a livrat de la înce
De la începutul anului, în munca noastră l-am pus putul anului 26 000 tone de
cocsarii hunedoreni au rea pe folosirea optimă a ca cărbune, iar preparaţia Co-
lizat suplimentar sarcinilor pacităţilor de producţie şi roeşti peste 7 000 de tone,
de plan mai mult de 5 500 în primul rînd a baterii ceea ce ne-a obligat să u-
to'ne cocs metalurgic, 1 800 lor de cocsificare, pe creş tilizăm cărbune din import,
tone produse chimice şi terea productivităţii, prin mai scump decît cel indi
distilate din gudron, alte respectarea graficelor de gen, grevînd în bună mă
produse, valoarea produc încărcare — descărcare a sură costurile de produc
ţiei fizice obţinută peste cuptoarelor, pe reducerea ţie. De asemenea, procen
plan fiind de circa 6 mi consumului specific de tul crescut de umiditate derii „Refractara* Baru a s
h
produs şi expediat suplimen-
lioane lei. şarjă pe tona de cocs, e- (depăşit cu 3,1 la sută faţă tar oţeluri i lor C.S. Iliuiedoa- |
conomisind 31 kg cărbu- de norma admisă) şi de ojs.i\î. în uărcarea cup-
— Cu toate greutăţile tarului n 5 cu fantă to- ra aproape 700 tone materia-
întîmpinate, îndeosebi pri ne/tona de cocs. cenuşă (depăşit cu 1,8 la le refractare (cărămizi, plăci &
terni oi colante, prafuri exoter- 3
vind aprovizionarea teh O altă preocupare a sută) al cărbunelui din Va pitii. o LUCRĂRI EDIUTASE. ine, mase refractare). Numai •>
nico-materială — sublinia cocsarilor hunedoreni o lea Jiului ne-a determinat L.ii Cer te j, m vederea satis in ultimele zile s-au încărcat I
Andrei Petresc. secretarul constituie permanenta îm DUMITRU GHEONEA Futo: V1KGIL ONOIÜ facerii cerinţelor de apă po şi expediat spre Hunedoara |
comitetului de partid pe bunătăţire a calităţii coc tabilă a loeuitorilor, s-a tre iS tone cilindri C 5 şi 27 to- s
termoizolante.
s
ne
plăci
g
unor
lu
cut
executarea
Ia
uzină — ne-am străduit să sului produs, a constanţei (Continuare in pag. a 2-a) crări de îmbunătăţire a ac- RECITAL DE VERSURI. La |
tuaLului xlcbit de alimentare întreprinderea „Marmura“ s
~ o — eu apă. Astiel, o echipă de Simeria a avut loc un re- |
muncitori de la E.M. Ceriej, citai de versuri eu tema |
sub îndrumarea maistrului ..Sub flamuri de partid bi- >
ACUM, IMPORTANT IN AGRICULTURA Adrian Gl.ifror a săpat 80 la ruitoare“, bibliotecii şi de recita- | |
co-
organizat
dintre Bocşa leetivul
sută
din
şanţul
— Certej şi a montat con torii clubului sindicatelor din n
i ducta pe aproximativ alţi local «taie. Ş
Toate arăturile la timp şi ia Din grădini, pe pieţele localităţilor- I s trei km. Angajamentul for —li
maţiei este de a termina a-
la
piuă
ceastă
RE
anului, lucrare PRODUSE finele
h
nivelul calitativ corespunzător I CIT n/MI MULTILTOUMT \ FRACTARE PENTRU OTE-
lArîI. Colectivul întreprin
Raidul întreprins recent ici, pe colo, cu două trac
în unităţile aparţinătoare toare la C.A.P. Ţebea şi Roşiile s -au copt,
Consiliului unic agroindus Rişca, cu trei tractoare la „Noapte albă“
trial Brad ne-a permis să asociaţia economică inter- dar cine le culege?
constatăm că în această cooperatistă. cu cîte unul llectoarelor, cei şase au
parte a judeţului arăturile la unităţile din Vaţa de devenii o singură voinţă,
în vederea însămînţărilor Jos. Lunca şi Birtin. La Grădina de' legume a dacă vin 8—10 oameni. Sîmbătă, 22 august, ora un singur (el: remedierea
de toamnă sînt mult întîr- C.A.P. Ribiţa nu se ara Cooperativei agricole din Multe dintre legumicultoa 14. Pe poarta l.R.U. Deva, cit mai rapidă a defec
ziate. Faptul ne-a fost con deloc deoarece aici lucra Orăştie — cum ne-am con rele cu vechime — cum ar la terminarea programului ţiunii pentru realimentarea
firmat şi de Voicu Borza, o formaţie la împrăstierea vins zilele trecute — are fi Aurelia Popa, Ana Fur- clc lucru, au ieşit mai pu cu energie electrică a ca'
inginerul şef al consiliului îngrăşămintelor naturale. recolte bogate de roşii, nea şi altele — s-au înca ţin cu şase oameni. Ş;
unic- agroindustrial : Dar S.M.A. Baia de Cris castraveţi, ardei, varză etc., drat la 'ntreprinderile şi asta nu pentru că nu şi-ar fierului. 23 august
Duminică.
— Avem de arat 1 536 ha din care a şi trimis can instituţiile din oraş". „Din li dorit şi ei să meargă
care urmează a fi însămîn- dispune de 41 de tractoa tităţi importante pe piaţa ce cauză au plecat?“. „Nu acasă odată cu ceilalţi ora 4,30. S-a raportai fi
ţate In toamnă. Pînă în re. Unde erau celelalte ? oraşului. La acest rezultat ştiu“. „La întreţinerea cul muncitori, ci datorită unei nalizarea lucrării şi repu
prezent s-au arat cu ceva Am pus această întrebare s-a aîuns prin preocuparea avarii in instalaţiile elec nerea instalaţiei în func
peste 360 ha. lui loan Fefcete. directorul ce s-a acordat plantării la turilor o contribuţie de trice — explozia cablului ţiune în condiţii de sigu
unităţii. seamă .şi-au adus-o între ranţă. Se putea, deci, aii
— De ce aşa puţin ? timp şi în bune condiţiuni prinderile si instituţiile din de 20 kV ce alimentează menta cu eneraie electr
1
Interlocutorul nostru a — Scuzaţi-mă. dar eu nu a legumelor, efectuării u- oraş care si-au asumat an unul din marile cartiere că 'zona alcc.tală.
ridicat mai întîi din umeri, prea cunosc situaţia deoa nor lucrări de întreţinere gajamentul să lucreze un ale municipiului Deva. Pe Duminică. 23 auausl. o c
r
apoi a încercat să aducă o rece abia ii)-am întors din d” calitate, irigării abun lot de pămînt. Care este Ioc, întreaga echipă a iost 9,30. Momente de mare
seamă de argumente, chi concediu. Ştiu însă că a- dente a culturilor în aceas mobilizată pentru reme sărbătoare. Coloanele oa
purile, pentru a justifica vem eîteva tractoare de tă vară secetoasă. participarea lor în mo dierea avariei. menilor muncii din muni
situaţia: că s-au desfăşu fecte, vreo trei nu lucrea Am întrebat-o, de cu- mentul de fată ?". „Nu Lucrînd cot la col, elec- cipiu treceau prin lata
rat într-un ritm lent trans ză deoarece doi mecaniza rînd. pe Otilia Rusan. in prea este. E adevărat că tricienii Petru Stoia, Avei tribunei oficiale, ranortînr!
portul şi împrăştlerea în tori sînt în concediu de ginera şefă a unităţii, de au fost, în aceste zile. lu Nicoară, loan Stoia, loan cu mîndrie realizările ob
grăşămintelor naturale şi boală, iar unui a dispărut spre activitatea legumicul crători de la întreprinde Dubaru, Nicolae fiadistru ţinute în întrecerea socia
chimice, că oamenii au nu se ştie unde. torilor, acum ia vremea rile mecanică. chimică. şi maistrul Toader Mure- listă. ovationînd pentru
fost ocupaţi cu alte tre Este adevărat că direc culesului tomatelor, castra „Vidra“ ş.a.. dar mare lu şan au tăcut dovada cali partid, pentru secretarul
buri, cum ar fi,, de pildă, torul S.M.A. a fost în con veţilor, ardeioasejor. ..Din cru n-au făcut, deoarece tăţilor lor profesionale, a său general, pentru suc
recoltarea, transportul şi cediu de odihnă şi în a- păcate, nu prea bine — ni n-a venit nimeni cu ei din responsabilităţii, dăruirii cesele nn'islre de azi si de
depozitarea furajelor, pu ceastă perioadă activitatea s-a răspuns. Echipa perma partea conducerilor unită şi conştiinciozităţii in mun mîinc. In rînduri. printre
nerea la punct a incintelor S.M.A. s-a cam deteriorat nentă oare a muncit aici ţilor. Aşa că...“. „Dar ele că. A iost o întrecere dîr- cei aliaţi în co’ocma lu
zootehnice etc. Argumente în ceea ce priveşte disci încă de la începutul pri vii pe care i-nm întîlnit la ză, o adevărată bătălie crătorilor de la I R E De
le nu rezistă deoarece, cum plina, deoarece munca me măverii a plecat. Aşa că. lucru, pe la începutul ve cu timpul, cu greutăţile ce va, păşeau si cei şase de
bine se ştie, arăturile sînt canizatorilor n-a fost coor nu prea mai sînt oameni rii ?". „Nici ei nu mai vin se ivesc înlr-o asemenea Ia intervenţii. Demn. fi
efectuate cu mijloace me donată şi controlată în prin grădină". „Dar unde împrejurare. Au Iost cli
canice, mecanizatorii fiind deaproape. Asta s-a întîm- sînt cooperatorii ? în pri — ne răspunde brigadierul pe, minute şi ore de ma resc. cu chipurile lumina
te c/c bucuria datoriei îm
cei ce le execută. loan Murg — ceea ce în-
măvară veneau la lucru ximă concentrare, cinci în plinite...
Am constatat că. în ziua TRAIAN BONDOR circa 20—25 de membri ai B. TURDEANU noaptea, devenită albă DAN CÂMPEAN
respectivă (miercuri, 26 cooperativei agricole de sub lumina lăptoasă a re- corespondent
august) se ara doar pe (Continuare în pag. a 2-a) producţie“. „în prezent. (C.nrPinitctre în pag a 2-a)
