Page 94 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 94
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Masurile sînl bune. Se impune sm:
IT
Insa transpunerea lor în practica
16.00 Te
16,05 Te
In ansamblul activităţii rificarea tuturor rezervelor baze de culturi furajere ducţiei şl veniturile îngri 16,30 ha
economice a C.A.P, Hărău, de care dispune unitatea ? fibroase concomitent cu jitorilor. Se pare că o la ge
zootehnia ocupă un loc Care sint aceste rezerve ? recoltarea fînurilor natu cună a acestor forme con 18.25 Tr
important, iar ca eficienţă Natalitatea este încă scă rale de pe toate terenurile. stă în slaba lor putere de 18,35 La
marchează, o evoluţie bu zută. Pînă la sfîrşitul a- Recent comitetul comu convingere. Propaganda vi 18,50 100
nă. Cîteva rezultate „la zi“ nului trebuie să se mai nal do partid a analizat zuală de pildă, nu partici 19.00 Te
susţin afirmaţia. Efective obţină încă 58 de viţei. în şedinţă de birou pro pă în nici un iei la expli 19.25 Ac
le de animale mari se află Trecerea de la o categorie blemele zootehniei. Cu pri carea acestei relaţii. Va 19,45 Me
în creştere — 427 faţă de la alta se face cu întîrzie- vire la C.A.P. Hărău s-au loarea exemplului bun nu Mi
şti;
350 planificate, producţia re ; rămîn încă un număr scos în evidenţă tocmai este utilizată. în vreme ce 20,15 Fil
de lapte realizată la 20 mare de vaci nemontate minusurile arătate mai sus. îngrijitorii Maria şi Nico- Centrul do reparaţii maşini agricole Ilia. Aspect tic la re
august reprezintă circa 60 in perioada optimă (61 la Măsurile stabilite privesc lae Leaha îngrijesc ani pregătirea combinelor C-12 pentru recoltat porumb. mi
la sută din cea planificată, malele şi obţin producţii du
ani
pe tot anul, iar livrările şi cîştiguri bune, alţii, în 22.00 De
zilnice sint în creştere şi Activitatea de partid loc să înveţe din experien fietinţ, Important în agricultură ter
faţă de plan şi faţă de ţa lor, caută argumente a
perioada corespunzătoare a în zootehnie care să le scuze propria 22,20 Te
anului trecut, în privinţa delăsare şi faptul că ob Toate arăturile la timp
evoluţiei pînă la sfîrşitul ţin producţii slabe şi, fi
anului a producţiei şi li C.A.P. Hărău, 35 la Ban- realizarea efectivului matcă resc, cîştiguri mai mici. (Urmare din pag. 1) control riguros asupra
vrărilor, inginerul Ioan potoc şi 56 la Bîrsău) ; pe acest an, prelungirea în ultima vreme, biroul muncii acestora, punerea
Popa, şeful fermei ne asi este încă mare numărul păşunatului, asigurarea fu comitetului comunal de plat .şi pentru că s-au aflat cît mai urgentă în stare de
gura : „Vom realiza şi de bovinelor ce ies într-o rajelor pentru iarna care partid şi consiliul de con în concediu de odihnă o funcţiune a tuturor trac BUCI
păşi cantităţile de lapte formă sau alta din efectiv. vipe la nivelul balanţei. ducere al C.A.P. au între seamă de ingineri şefi de toarelor. (La volanul ce dioprog
planificate, nu există nici O atare situaţie se explică Analiza a avut loc în au prins unele măsuri organi C.A.P., şefi ai secţiilor de lor ce nu au tractorişti Radioju
mecanizare din unităţile a-
pot urca elevii Liceului a-
o îndoială în această pri prin nivelul de furajare şi gust şi vizează stări de lu zatorice menite să asigure groindustrial Ilia aflaţi în presei;
diilor; î
vinţă". îngrijire a animalelor. cruri în care nu se mai o dezvoltare sănătoasă în gricole. S-a arat — unde practică la S.M.A. Baia de 9.05 Iţă:
s-a arat — dar cu o vite
Plecam deci de la rezul Cum stă ferma zooteh poate interveni prea mult. perspectivă a zootehniei. ză zilnică de 1—2 ha pe Criş). Se cere o mai bună lor; 10,
10.05 A
tate bune în analiza pe ca nică în prezent cu balan După cum ne informa Este un început bun dar tractor, fără grape, s-a repartizare a mijloacelor Ştiinţa
re ne-ara propus-o asupra ţa furajeră ? A depozitat Traian Ursan, preşedintele care trebuie continuat prin- arat la un nivel calitativ mecanice pe unităţi, în tă Chai
■ 4 Buletin
activităţii de conducere a 260 tone fibroase, 341 tone C.A.P. şi membru în birou] tr-o muncă perseverentă, modest, cum au vrut me funcţie de suprafeţele ;cP ' * de ciut
zootehniei de către organe grosiere şi 950 tone sucu organizaţiei de bază res insistentă, prin întărirea canizatorii. Aşa se face că teren ce urmează a fi ara Avanpr
le şi organizaţiile de partid lente. Se evaluează un mi pective, în adunările ge răspunderii personale a co la C.A.P. Brad s-au arat te şi însămînţate în a- 12.00 Bi
din C.A.P. şi de la co nus de 50 tone la fibroase, nerale problemele zooteh muniştilor, a specialiştilor doar 5 ha, la Ţebea 12 ha, ceastă toamnă. Şi încă o Revista
mună. un plus de 40 tone la gro niei au fost analizate dar şi tuturor membrilor coo la Ribiţa 17 ş.a. La cele măsură ce ni se pare foar lui am
Ia 3;
Exprimă insă aceste re siere şi există posibilităţi momentele de analiză n-au peratori faţă de acest im lalte unităţi cooperatiste te importantă : Consiliul 16.00 R:
zultate toate posibilităţile ? să se realizeze integral vizat perspectiva ; unitatea portant sector economic. suprafaţa arată nu trece unic agroindustrial Brad ordonat
Şiag-ftrii
Raportate la ceea ce se planul la suculente. Nu are program clar de dez Pe un asemenea fond, du de 40 ha. Situaţia impune să coordoneze mai compe preţii h
cere de la această activi treţurile fibroase, care con voltare în perspectivă a blat de o riguroasă urmă luarea unor măsuri urgen tent şi mai îndeaproape d icului;
tate — atît ca dezvoltare stituie o parte importantă zootehniei. înfăptuirea e- rire a înfăptuirii măsuri te pentru a se grăbi rit activitatea S.M.A., a uni ştiri;
folclori»
a producţiei cit şi ca efi în hrana animalelor, sînt tapizată a acestui program lor stabilite, trebuie să se mul arăturilor în vederea tăţilor agricole din zonă, 17,50 !V1
cienţă economică — rezul însă necesare şi pentru scapă urmăririi exigente însămînţărilor de toamnă, pentru ca arăturile, ca şi Orele «
folcloric
tatele nu se ridică la ni cele 800 oi ale cooperati şi sistematice. înscrie şi activitatea birou printre care sugerăm: în celelalte lucrări de sezon conomii
velul posibilităţilor. vei. Compensaţiile cantita Prin alte forme ale mun lui organizaţiei de bază tronarea unei discipline să fie efectuate la timp .şi nore; 2
Care este preocuparea tive nu sînt o rezolvare, cii de partid se încearcă din C.A.P. ferme în activitatea meea- la un nivel calitativ co- 23.00 Bi
organizaţiei de partid din este clar. Problema de re explicarea relaţiei fireşti nizatorilor, exercitarea unui respunzător. opere;
muzical
C.A.P., a comitetului comu zolvat era crearea pe te între buna întreţinere şi I. CIOCLEI
nal de partid pentru valo renuri disponibile a unei îngrijire a animalelor, pro- C. ARMEANU TIMIŞ
Roşiile s au copt, mâţule
Iitatea
Indicatorii de eficienţâ dar cine culege? şi impe
priorita
de zah;
tive mi
a activitâţii cocsarilor (Urmare din pag. 1) şi-au onorat angajamente — I.T.j
le asumate. O să insistăm
tuozl ai
18,45 Ai
(Uimaie din pag. 1) te căile eficienţa activită seamnă că fac practica în ca graficul participării u- tea pre
ţii lor. Ni s-a spus, şi alte sectoare. Păcat, ar pu nităţilor economice şi in laţie ;
să consumăm cantităţi faptele argumentează afir tea să ne ajute la recoltat. stituţiilor în legumicultu casctofi
sporite de combustibil con maţia, că la cocserie ac Căci din cauza lipsei de ra să fie respectat întoc întîlnirt
venţional şi energie elec ţionează o organizaţie de forţă de muncă roşiile ră mai.
trică, pentru uscarea căr pai’tid puternică, un colec mîn neculese şi cad, cas Este necesar ca şi orga
bunelui, să schimbăm frec tiv de oameni harnici şi traveţii îmbătrînesc...“. nizaţia de partid, consiliul
vent reţetele de fabrica pricepuţi, cum sînt Anton Cele relatate le-am adus de conducere al cooperati
ţie, ceea ce a influenţat Pascu, Iosif Trifan, Con la cunoştinţa tovarăşului vei să acţioneze ferm pen
constanţa calităţii cocsului stantin Bîldea, Constantin Petru Rusu, secretarul bi tru mobilizarea unui nu DEVA
produs de noi, implicit bu Ungureanu, Gheorghe To- roului executiv al consiliu măr mai mare de coopera în viaţ;
nul mers al furnalelor. ina, Ioviţă Munteanu, lui popular orăşenesc. „In tori, pentru formarea unei de arg
Atlanta
Este adevărat că din luna Leontin Ioaneş, Virgil La- tr-adevăr, nu prea este echipe permanente la gra ră); HI
iulie situaţia s-a îmbună szlo, Constantin Laseu, Au forţă de muncă la grădină dină. Legumicultura are me pe
tăţit, primim cărbune mai rel Bîclea, Katona Geza, — ne-a spus interlocuto nevoie în orice timp — .şi stele p d
tul);
bun, dovadă că — alunei Iordan Buca, care-şi depă rul — deoarece unele în mai ales acum, cînd se ta); R<
cînd se străduiesc — mi şesc cu regularitate sarci strînge recolta — de* multe PETRO
nerii şi preparatorii pot să nile de plan. De" asemenea, treprinderi şi instituţii nu braţe de muncă. cei 40 <
(Unirea
ne livreze cărbune de mai am reţinut aprecierea la iembrie
bună calitate. Noi îi înţe munca minerilor şi prepa NOI CAPACITĂŢI DE REPARAŢII ca)s li
legem pe ei, le cunoaştem ratorilor din Valea Jiului ÎN STAŢIA MINTIA Carpati
greutăţile, dar îi rugăm to- şi apelul tovărăşesc adre viuri dc
sonale
vărăşeşte, muncitoreşte, să sat acestora de către coc- în ultima vreine, în fost racordată la reţea. în CAN :
ne ajute şi mai mult, tri- sarii hunedoreni de a le staţia C.F.R, Mintia s-au acest fel s-a mărit capa- I-II (L
miţîndu-ne cărbune ritmic, livra cărbune mai mult, executat lucrări de am- citatea postului de repa- pasăre,
rese); ]
bun şi în cantităţile con mai bun, ritmic. Le-am re plificare a liniei de re- raţii do aici. Acum de- li dă a
PETRII
tractate“. ţinut şi consemnat aici, în paraţii pentru navetele fecţiunlle care se ivesc riile I-
Am reţinut ca lăudabile dorinţa de a fi materiali care transportă cărbune în parcurs pe secţia do NINOA
preocupările perseverente zate în interesul comun — la termocentrala Mintia, circulaţie Săvîrşin —■ d n pesta
şi eforturile cocsarilor hu- asigurarea siderurgiei cu Astfel, s-a construit un Mintia la vagoanele de RICANA
nedoreni de a-şi realiza lu cantităţi sporite de cocs canal pe 75 ml pentru marfă şi călători se înlă- Noiemb
aurului
nă de lună sarcinile de din cărbune indigen, di- illlii revizia părţilor inferioare tură de către personalul RĂŞTIE
plan, de a produce cocs de minuînd eforturile valutare IHi suspendate ale vagoane- acestui post, desconges- rîie noi
calitate tot mai bună şi a • pe care statul nostru le fa wSs .>••••. loi’, iar de curînd s-a ter- ticnind astfel revizia de tria);
I-II (F
.
.
,.
,
reduce permanent consu ce cu procurarea din im mmat construcţia unei h- ... vagoane din Simeria. (Va- BAI: F.
eiectromecanic,
murile de materii prime, port a acestor însemnate Rin Mare-Retezat. Secvenţă din zona viitorului baraj. sîrb> tură);
nide —
materiale, combustibil şi e- şi tot mai scumpe materii Foto: VIRGIL ONOIU nii de sudură electrică s taţia C.F.R. Simeria- iar); I
nergie, de a creşte pe toa prime. cu cinci posturi care a şi triaj). Londra
ry pe i
vă); I
Iunie);
Hanovr
sa Angajare colectivă. în
DOBRA menţionăm pe Viorel Mert, articolul semnat de Iulian discuţia purtată cu prima Am intrat în librăria comu taje este deţinută de uni Burebis
mare. Dintre cel mulţi, îi
fost împrospătată. Reţinem
nei în jurul orei 19, Lume
formele şcolare. E şl nor
(Lnmin
Miron Tizmote, Petru Boian,
romanţ.:
Gorun „Personalul silvic an
rul comunei, tovarăşa Eu
mal. Două articole se cau
puţină, cumpărători aşişde
Ioan Nemţiu, Roman Oc- trenat activ în realizarea genia Lazăr, am auzit de rea. Vînzătoarea Dona Po- tă şl nu se găsesc: ciorapi
nean şi Aurel Martin. planului de export la fruc seori această remarcă : povici ne spune că a vîn din bumbac şi maieuri. Se
a Lucrări edllitar-gospo- a Legumicultori vestiţi. te de pădure". (Acţiunea „Cred în oamenii comunei, dut ceva rechizite şcolare, poate face ceva ?
dăreşti. Centrul comunei Dobrenil - se spune şi este dar că mai aşteaptă nişte a La căminul cultural.
şi-a schimbat în ultimii ani, adevărat — sînt legumicul liste privind tipul şi mo Două afişe anunţau filme
Timpi
complet aspectul. Din reali tori recunoscuţi. Numai gră delul de caiete, de jocuri le româneşti „Dragostea 28 augu
zările la zi am notat asfal dina C.A.P. se-ntinde pe şi materiale didactice pen mea călătoare'' şi „Fiul mine
tarea a 500 mp trotuare, a- 100 hectare, la care mai tru clasele l-IV. O parte munţilor". încolo, dintr-o variabil
menajarea unei zone verzi adăugăm zecile de solarii sînt, o parte nu. Cadrele sală răzbateau melodii de ploi ca
de circa 100 mp şi a două şl sutele de grădini din se desfăşoară cu rezultate în ajutorul şi participarea didactice sînt aşteptate de muzică uşoară. racter n i
suila
parcări pentru 22 de auto gospodăriile populaţiei. Prin bune, fiind antrenaţi şi lo lor la muncă. Mulţi vin la urgenţă cu listele respecti E Pîine caldă. De Ia bru nord-ve
vehicule. A început lucra chioşcul din centrul comu cuitorii satelor comunei). mine şi-mi spun: ne place ve pentru a fi comandate tăria comunei - miros de minime
rea de asfaltare a suprafe nei s-au vîndut numai în Tot din editorialul gazetei ceea ce s-a făcut şl s-a şi aduse cele necesare, cît piine caldă. O nouă şarjă tre 8 ş
maxime
ţei dintre podul de peste tr-o singură zi roşii, ardei, am aflat că C.A.P. Lăpuş- întreprins, vrem să mai fa mai urgent. de pîlne bună, apreciată grade,
rîu şi localul farmaciei, castraveţi, vinete şi alte nic a obţinut cea mai mare cem şi asta, şi asta", lată S5 La magazinul univer de toţi locuitorii din împre ceaţă.
La m
unde pe 300 de metri s-au legume, în valoare de peste producţie de grîu la hec că se poate face treabă sal am găsit un bogat sor jurimi, inclusiv de cei care cer ma
15 000 lei. lucrează în sectorul fores
plantat borduri. Numărul tar: 3 362 kg. Aceasta i-a bună cînd există angajare timent de mărfuri de sezon. cădea
B Articole la zi. Gazeta tier. formă
cetăţenilor care participă de perete aflată în faţa se adus titlul de fruntaşă pe colectivă. Ponderea vînzârHor în ra rolog i
la muncă patriotică este diului consiliului popular a o Se aşteaptă nişte liste. ionul de confecţii si trico MIRON TIC \ Val„riu
I
