Page 97 - Drumul_socialismului_1981_08

LA ZI IN AGRICULTURA
PROLETARI DIN TOATE TÀRILE, UNIŢI-VĂ !

Recuperarea
grabnică
a restantelor
la arături
CIALISMUL şi însămînţarea aşteaptă rezolvări concrete !
Probleme importante care
furajelor

Rezultatele înregistrate • De ce efectivul matcă este diminuat cu 157 vaci
în unele consilii unice şi juninci ? • Producţia de lapte nu se realizează cu
SI AL C 0 MSIII U LU I P0 PU LAR ÜUDETE AN unde s-a jumătăţi de măsură • Furajele se transportă ane­
agroindustriale
acţionat cu operativitate la voios o Ciudata optică a şefului fermei zootehnice
eliberarea terenurilor şi © Numai cu intenţii nu poate fi acoperit deficitul din
s-au folosit cu randament balanţă.
Anul XXXIII, nr. 7 405 SIMBÄTÄ, 29 AUGUST 1981 4 pagini - 30 bani ridicat tractoarele disponi­
bile atestă că au existat
în această perioadă con­ Activitatea desfăşurată şi ferma zootehnică din
diţii bune pentru efectua­
CONSFĂTUIRE Di LUCRU rea arăturilor de vară pe pînă acum de ferma zoo­ Sînpetru să-şi onoreze sar­
tehnică de la Cooperativa
cinile la fondul centralizat
planifi­
toate
suprafeţele
încercai)
al
S-a
statului!
agricolă de producţie Sîn-
cate. Este edificator, între petru "nu poate fi cotată cîte ceva pentru a ridica
LA C.C. AL P.C.R. altele, exemplul oferit de cătoare, înregistrîndu-se i- nivelul măsurile întreprinse
zilnice,
producţiei
nici pe departe ca satisfă­
unităţile din Consiliul unic
însă
Geoagiu,
agroindustrial
unde, faţă de prevederile nadmisibile restanţe la ma­ nu sînt suficient de con­
Sub preşedinţia tovară­ îndeplinirea planului pro­ măresc dezvoltarea acestei programului stabilit pînă joritatea indicatorilor de vingătoare. Trecerea la lo­
şului Nicolae Ceauşescu, ducţiei agricole în acest an, importante ramuri a eco­ la sfîrşitul lunii august a.c. plan. Este îngrijorătoare, tizarea şi furajarea supli­
secretar general al Parti­ a rezultatelor obţinute pînă nomiei naţionale, înfăptui­ au fost arate suprafeţe în special, nereaiizarea la mentară a cîtorva vaci cu
dului Comunist Român, acum, stabilirea măsurilor rea noii revoluţii agrare mai mari cu 5 la sută. efectivul matcă, unitatea lapte şi schimbarea locu­
preşedintele Republicii So­ necesare desfăşurării în ce­ în România, obiectiv prio­ Mecanizatorii Ion Oprea, avînd un minus de 157 lui de păşunat pe mirişti
cialiste România, la sediul le mai bune condiţii a ritar stabilit de Congresul Cornel Beca, Nicolae Măr- Vaci şi juninci. La această nu asigură sporurile de
C.C. al P.C.R. a avut loc, campaniei agricole de al Xn-lea al Partidului dată ferma putea să aibă producţie aşteptate.
în zilele de 27—28 august, toamnă şi pregătirii temei­ Comunist Român. gineanu, Iacob Loga, Gheor­ un însemnat plus la efec­ Cunoscînd neajunsurile
,o consfătuire de lucru cu nice a producţiei anului în cadrul consfătuirii au ghe Paraschiv, Ion Cristea, tivul de bovine, dacă se e- semnalate, erau de aştep­
cadre de bază de partid şi viitor. fost prezentate rapoarte Vasile Potinteu şi alţii au vitau cele 200 cazuri de tat măsuri energice din
din agricultură, primii se­ Lucrările consfătuirii s-au privind rezultatele obţinu­ acţionat cu răspundere Ia ieşiri cauzate de furajarea partea conducerilor C.A.P.
cretari şi secretarii cu pro­ desfăşurat în plen şi pe te în diferite judeţe în în­ efectuarea lucrărilor agri­ cu totul necorespunzătoare şi fermei zootehnice pentru
bleme agrare ai comitete­ secţiuni. deplinirea planului, fiind cole de sezon, aportul lor în perioada de stabulaţie îmbunătăţirea activităţii în
lor judeţene de partid, or­ în plenul consfătuirii au evidenţiate realizările bu­ regăsindu-se şi în rezul­ trecută, şi dacă nu s-ar fi sectorul zootehnic, hotărî-
ganizatorii de partid din luat cuvîntul tovarăşii : ne înregistrate într-o serie tatele obţinute la ferti­ semnalat o sumedenie de toare în acest sens fiind
consiliile unice agroindus­ Ion Tarachiu, Ion Albuleţu, de unităţi care, chiar în lizări, semănatul legume­ deficienţe în procesul de acţiunile întreprinse pen­
triale, directorii direcţiilor Vasile Bărbulescu, Teodor condiţiile climaterice com­ lor si plantelor furajere reproducţie, acestea avînd tru asigurarea bazei fura­
judeţene agricole, ai trus­ Roman, Ion Vlad, Vasile plicate ale acestui an, au din prima etapă, precum drept urmare obţinerea a
turilor întreprinderilor a- Muşat, Petre Dănică, Gheor- atins producţii superioare. şi la alte acţiuni. Datorită numai 206 viţei faţă de 351 jere. Deşi în iarna trecută
gricolc de stat, trusturilor ghe Blaj, Ferdinand Nagy, Astfel, într-o serie de uni­ organizării temeinice a cîţi sint planificaţi pe în­ unitatea a cheltuit suma
pentru mecanizarea agri­ Haralambie Alexa, Iosif tăţi agricole de stat şi coo­ muncii la eliberarea tere- tregul an. de 400 000 lei pentru pro­
culturii şi trusturilor hor­ Szasz, Pavel Aron, Alexan­ peratiste au fost obţinute nului de păioase şi alte Nereaiizarea efectivului curarea de nutreţuri, se
ticole, directori de unităţi drina Găinuşe, Mihai Ma­ producţii de 5—6 tone grîu culturi, mecanizatorii din de vaci planificat are im­ invocă şi acum necesitatea
agricole de stat şi staţiuni rina, Ion Stoian, Miu Do- la hectar, producţii mari cadrul Consiliului unic plicaţii nefavorabile asupra
de mecanizarea agricultu­ brescu, Gheorghe Dumitra- la orz, existînd condiţii agroindustrial Ii ia au reu­ producţiei totale si marfă apelării la credite în ve­
rii, preşedinţi de unităţi a- che, Angelo Miculescu, E- pentru a se recolta canti­ şit, de asemenea, să depă­ de lapte, precum şi a in­ derea completării minusu­
gricole cooperatiste. mil Bobu. tăţi de peste 10 tone po­ şească sarcinile cuprinse dicelui de natalitate. Păs- lui de peste 1 000 tone nu­
Avînd un pronunţat ca­ în cadrul secţiunilor au rumb boabe la hectar. în programul arăturilor de trind ritmul realizărilor treţuri, din care 400 tone
racter d& lucru, specific luat cuvîntul un număr de Aceste rezultate reflectă vară. în celelalte consilii înregistrate pînă acum, la
stilului de muncă al secre­ 37 de tovarăşi. seriozitatea cu care s-a ac­ unice agroindustriale se livrarea laptelui, rezultă N. TÎRCOB
tarului general al partidu­ Vorbitorii au subliniat ţionat pentru traducerea că anul ar trebui să aibă
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae că ^coastă consfătuire, or­ în viaţă a indicaţiilor da­ (Continuare în poa. a 2-a) încă 28 de luni pentru ca (Continuare în pag. a 2-a)
Ceauşescu, dialogului per­ ganizată din iniţiativa tova­ te de secretarul general al
manent pe care îl poartă răşului Nicolae Ceauşescu, partidului la şedinţa de lu­
cu activul de partid, cu care dezbate probleme e- cru cu probleme de agri­
cadrele de conducere din senţiale ale dezvoltării a- cultură de la Braşov, din
economie, cu oamenii mun­ griculturii, constituie o do­ luna ianuarie a.c., pentru
cii, consfătuirea a avut vadă elocventă a grijii cu realizarea planului de stat
drept obiectiv analiza ac­ care conducerea partidu­
tivităţii desfăşurate pentru lui. secretarul general, ur- (Continuare în pag. a 4-a)
Genercjfsile ÎN ZIARUL DE AZI :
® Viaţa de partid. Efi­
tradiţia noastră minereas­ cienţa muncii de la
că“. „Cei mici“ erau de om la om se regăseşte
l-am intîlmt in acea zi laţă: fraţii Albi şi Carol in activitatea de pro­
de august aniversar, gălili Kovacs, de 7 şi 10 ani, şi ducţie
ele sărbătoare. Purtau a- alţi clţiva de vîrsle mai e O adevărată şcoală a
celeaşi uniforme bleuma­ răsărite. „Deocamdată-s înaltului patriotism
rin, ca toţi membrii ian- începători, dar dacă fac • La intervenţia ziaru­
larei reprezentative a mi­ faţă la o asemenea sărbă­ lui...
La C.A.P. Ţcbea se acţionează cu un mare număr ele atelaje — ale unităţii şi ale
nerilor Văii Jiului. Sep­ toare, într-o ianlară repre­ © Ritmuri hunedorene membrilor cooperatori — la transportul şi depozitarea finului.
tuagenarul Pavel Popa ţi­ zentativă, însăamnă că nu Foto: VIRGIL ONOIU
nea strins la piept cornul, trebuie s-avem temeri în
instrumentul cu care a in­ privinţa urmaşilor“.
trat în lantara minerilor Nu, n-avem temeri în
acum 50 de ani. „Ba, sini privinţa celor ce trebuie
51 — precizează el — cd să ducă mai departe tra­ Eforturi permanente pentru valorificarea
era în 1930“. „Şi de-atunci diţia de frumos a artei
nu l-aţi părăsit ?“. „Nu statornicite în Valea Jiu­
l-am părăsii In anii aceia lui ! Ne-au coniirmat-o — metalului din steril
grei, dinaintea eliberării în acea zi de sărbătoare
ţării, cind ieşeam la Sur- — şi Cristina Gavriş, şi
duc cu fanfara şi ne o- Amalia Haszcrl, colegii lor Una din problemele eco­ de partid, şeful instalaţiei 24 de tone. Cum am experimentare a reactivu­
preau fandarmii clin drum. laureaţi de la şcolile ge­ nomice majore — sublinia­ de flotaţie : reuşit ? Prin îmbunătăţi­ lui L 125, care va reduce
nerale nr. 0 Petrila şi A- tă cu tărie de Comitetul — Sarcina expresă a pre­ rea procedeelor de prepa­ importul colectorilor.
Cum să-l părăsesc a- Politic Executiv al C.C. al rare, efectuarea reparaţii­ — Pentru conducerea
cum?!“. întrebarea era ninoasa, prin momente de P.C.R. — este asigurarea paratorilor, a celorlalţi oa­ lor la timp şi de calitate, eficientă fluxului teh­
a
un imperativ. „Numai să candoare şi aleasă sensi­ bazei de materii prime, meni ai muncii din cadrul nologic — intervine în
am putere, pînă mai cresc bilitate artistică. N-avem prin valorificarea superioa­ uzinei, vizează reducerea prin folosirea deplină a discuţie Margareta Dănilă,
şi învaţă cei mici, că-i temeri! ră a resurselor interne. pierderilor de metal în capacităţilor de producţie, inginerul tehnolog al sec­
mare păcat să se stingă LUCIA LICIU steril şi creşterea randa­ creşterea calificării şi ex­
Acestei cerinţe imperioase, mentelor de extracţie, gă­ perienţei oamenilor etc. La ţiei — probele rapide sînt
puse în faţa tuturor oame­ sirea căilor care să ducă cele arătate trebuie men- hotărîtoare. Densitatea tul­
nilor muncii din ţara noas­ burelii şi analizele de sită
gume pe care le produce şi I
le livrează pentru aprovizio- ' tră, îi sînt subordonate şi joacă un rol important în
narea populaţiei oraşelor şi ' eforturile minerilor şi pre­ reglarea fluxului, evitînd
centrelor muncitoreşti ale paratorilor de Ia întreprin­ pierderile de metal în steril.
judeţului. Astfel, s-au livrat ' w
150 tone roşii, 70 tone ardei 1 derea minieră Barza, preo­ Noi aplicăm, în această
g DEZBATERE. „Creşterea gras şi 5 000 kg vinete. In I cupaţi de extragerea şi privinţă, o metodă origi­
rolului conducător al P.C.R. această săptămină au fost 1 nală — a santatului rezi­
in etapa actuală“ a fost te­ trimise spre unităţile de ' prelucrarea zilnică a unei la o eficienţă tot mai ri­ ţionată susţinuta preocu­ dual, a cărei autor este
ma dezbaterii organizate de desfacere, conform graficu­ cantităţi tot mai mari de dicată. Rezultatele obţi- pare pentru introducerea
Biblioteca orăşenească din lui, 15 000 kg roşii, 4 000 kg minereuri. nute pînă în prezent ex­ noului. Astfel, prin utili­ inginerul Ottmar Kheill,
Brad la secţia de mobilă din ardei gras şi 1 000 kg vinete. directorul tehnic al între­
localitate. Dezbaterea, condu­ H CALUŞEKII din Orăştioa- Un rol deosebit de im­ primă priceperea şi dă­ zarea reactivului spumant prinderii, care a determi­
să de prof. Elena Tod, a ra de Sus, care au repre­ portant în prîvinţa valo­ ruit ea colectivului nostru, DM 80, care înlocuieşte
fost întregită de - o prezen­ zentat cu cinste judeţul nos­ rificării cît mai complete preocupat în mare mă­ nat diminuarea cu circa
tare bibliografică a operelor tru în finala ediţiei actuale flotanolul din import, s-au opt la sută a consumului
secretarului general al parti­ a „Cîntării României“, se a componenţilor minerali sură de înnobilarea mine­ îmbunătăţit randamentele de reactivi şi creşterea
dului, apărute în colecţia numără printre invitaţii Fes­ utili, a celorlalte substanţe reurilor extrase. De Ia în­ de extracţie la concentra­
„Din gîndirea social-politică tivalului jocului bărbătesc, care intră în compoziţia coeficientului de recupe­
a preşedintelui României, to­ ce se desfăşoară duminică ceputul anului, la noi s-au tele de cupru cu 2,6 la rare a metalului din steril.
varăşul Nicolae Ceauşescu". la Casa de cultură a studen­ minereului revine, în mod prelucrat suplimentar pla­ sută, iar prin montarea in Tot în ideea valorificării
0 PENTRU APROVIZIONA­ ţilor din Cluj-Nnpoca. firesc, oamenilor muncii de nului peste 8 300 tone de
REA POPULAŢIEI. Colectivul Ia Secţia de preparare a minereu, reuşind u-se reali­ flux a unei linii de celule depline a substanţelor mi­
de muncă al fermei de sola­ de 5,7 mc fiecare a cres­ nerale utile. colectivul
rii din Sintandrei — condus minereurilor din cadrul zarea tuturor sortimentelor cut capacitatea de prelu­
cu pricepere de ing. Liviu I. M. Barza. fizice, chiar unele depă­ LIVIU BRAICA
Ardeau — îşi dovedeşte hăr­ crare a minereurilor. în
nicia prin cantităţile de le­ Discutăm cu Aurel Dobîr- şiri : la sulf de 65 tone, prezent sîntem în faza
cău, secretarul comitetului cupru — 19 tone, zinc — stabilirii tehnologiei de (Continuare in pag. a 2-a)