Page 98 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 98
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
Eficienţa muncii de la om fa om
O adevărată scoală - r
=r
9
se regăseşte în activitatea de producţie a înaltului patriotism 9,20 Fii
nu
ni
tus
La Uzina cocsochimică tori recrutaţi dintre comu le-am notat din articolul l2,Mh$C)
din cadrul Combinatului niştii uzinei. „Agitatori cu care ne mîn Prin mijlocirea Festiva Şcoală a patriotismului biul folcloric, grupul vo nes
siderurgic Hunedoara îşi „în constituirea acestui drim", afişat la „Colţul a- lului naţional „Cîntarea s-au dovedit, în această cal, taraful, dansul popu 13.00 Mo
tist
desfăşoară activitatea zi şi colectiv — ne spunea An gitatorului“ al gazetei de României" oamenii Orăş- ediţie a „Cîntării Româ lar bărbătesc. Oamenii Sel
noapţe un colectiv harnic drei Petresc — secretarul perete — adevărată oglin tiei au urcat — cu ce au niei", prin piesele abor Orăştiei — muncitori la nat
şi priceput, oameni care, comitetului de partid al u- dă a muncii ce se desfă mai bun ca trăiri şi con date şi echipa de teatru, întreprinderile mecanică cicl
datorită strădaniei lor ne zinei, am ţinut seama în şoară permanent în cadrul vingeri - pe scena marii montajul iiterar-muzical- şi chimică, lucrători de la
contenite de a asigura hra primul rînd de pregătirea uzinei. Cu ce rezultate ? întreceri, evocînd prin coregrafic (instructor prof. pe ogoare sau cadre di Rîn
nă furnalelor au reuşit ca politică a celor chemaţi să Răspunsul îl găsim în de artă marile momente ale Ana Homorodeanu), gru dactice — au dus pînă pe niv<
în decursul anilor să cîşti- îndeplinească această sar păşirile de plan, în iniţia trecutului ¡storc, dar şi pul vocal feminin (instruc scena republicană, prin 18.30 Au/
nim
ge un binemeritat prestigiu cină de mare răspundere. tivele lansate şi care, apli elogiind propria forţă şi tor prof. I. Popa), ansam talentul interpretativ, fru 18,50 1001
şi un loc fruntaş în bătălia cate, au dus la realizări voinţă a celor ce, stăpîni blul folcloric „Doina Mu museţea cîntecului şi jo 19.00 Tel<
pentru cocs mai mult şi mai importante. pe destinele lor, pun azi reşului" şi orchestra de cului de la noi, acea fru 19.30 CAI
bun din cărbune românesc. „Sîntem ca într-o adevă museţe care se contopeş mei
„Avem şanse mari ca la Viaţa de partid rată familie — . ne spune te cu glasul adine al iz 20.00 Tel
sfîrsitul anului uzina noas Ştefan Gherghina, şef de „Cîntarea României“ voarelor de trăire şi sen 20,45 Fiii
tră să ocupe primul loc pe echipă schimbul C, din a- sibilitate. Se numesc Io pisc
combinat în întrecerea so Un alt criteriu a fost func celaşi colectiv de agitatori. nel Vernic — acordeonist 21,35 Cu
cialistă —- aflăm de la Gheor ţia ocupată pe linie de Aveam necazuri cu fluctua de renume, Elena şi Do 22,40 Tel«
ghe Grozăvescu, maistru producţie. Am considerat ţia forţei de muncă. Apro- trainice temelii viitorului. muzică populară conduse rică Piruş — soţii dansa
principal, secretar adjunct firească numirea unor co piindu-ne mai mult de fie Oricare din cele 14 for de Tudorică Munteanu, tori, ca şi soţii Răducu, ca
eu probleme de propagan munişti care, prin natura care om proaspăt încadrat maţii artistice prin care dansurile mixte sad băr şi Gheorghe Jurj, Trifu
dă al comitetului de partid funcţiei ce o au, să fie per la noi, am reuşit ca prin Casa de cultură din Orăş- băteşti şl cele tematice Ocolişan, Sabina Căiean
pe uzină. Planul pe prime manent în legătură cu un discuţii de la om la om tie s-a înscris în actuala (instructor Vasile Popa) — toţi muncitori destoinici BUC UI
a
s-a
festivalului
le şapte luni şi jumătate a număr cit mai mare de să-i. determinăm să rămî- ediţie sau moderne (prin acele în întreprinderile oraşului; dioprogr
dovedit — prin repertoriul
Ka ii io jur
fost, depăşit la toţi indica oameni ai muncii. Aşa se nă aici, să se integreze în abordat, prin ţinuta inter „ritmuri tinereşti" pregă se numesc Relu Sibişan, presei; :
torii, mai mult chiar, am face că agitatorii cu care colectiv. în ce măsură s-a tite de prof. Dora Cio Adolf Poneavă, Tudorică diilor; 9.
adevărată
reuşit să depăşim şi ceea ne mîndrim sînt şefi de reuşit aceasta o demon pretativă a - o patriotismului. rna). Printre cele 14 ge Munteanu — viorlşti de 9,05 Am
şcoală
ce ne-am propus iniţial: secţii, ingineri, maiştri, şefi strează faptul că avem ti De la prestigioasa forma nuri artistice înscrise în prestigiu. De sub arcuşu Buletin
•»ista lit
realizarea a 5 000 tone cocs de echipă. Ei sînt cei ca neri care după satisfacerea ţie corală — în care pie festival se numără şi for rile lor, din virtuozitatea Buletin
metalurgic cu materie pri re prezintă şi explică oa serviciului militar s-au îna se ca „Partidei drag - maţia de muzică uşoară jocurilor şi învîrtilelor de cultural;
pe Mureş, din cîntecul
mă economisită". menilor sarcinile politice poiat în mijlocul colectivu columna României", „Mun „Sarmis" (Instructor Dare! coral optimist şi revoluţio ră radi«
ştiri
de
Succesele obţinute astfel şi de producţie ce ne stau lui, ceea ce arată că-şi în te dacic — plai străbun", Pârău) şi recitatorii Trlfu nar s-a desprins, cu fie citate; I
folclorul
confirmă aprecierile de ca în faţă, ei mobilizează în drăgesc meseria". „Sarmizegetusa", „Mîndră Ocolişan, Mioara Nilă, care apariţie pe scenă - la 1 la
re se bucură acest colectiv. tregul colectiv la transpu Am prezentat succint zi a libertăţii", „Pacea, grupul satiric condus de de la faza de masă la e- club;
Ele sînt rodul unei rigu nerea. acestora în viaţă". cîteva aspecte legate de p r i e t e n i a , Ceauşescu, N. Fleşeru, soliştii vocali tapa din virful piramidei 10,30 Til
roase discipline de produc Ing. Cornel Gherghel, munca, de la om la om ce România" dau sentimen şi instrumentişti Adriana întrecerii — sentimentul muzica
ţie, cunoaşterii temeinice şeful secţiei cocsificare, se desfăşoară la Uzina tul înălţător al patriotis Boşorogan, I u li u Borza, cald şi înălţător al dra letin «Ac
ta şlagil
de către toţi oamenii mun ing. Emeric Kaba, şeful a- cocsochimică din Hunedoa mului — la ansamblul fol Aurel Sibişan, Ioan Pă- minut c
cii a sarcinilor ce le stau telierului pregătirea căr ra. Oamenii care sînt che cloric sau dansul tematic, trăşcanu. Şase din forma gostei pentru vatra stră banul ci
în faţă, al permanentei bunelui, Mihai Poleac, maţi să o facă demonstrea fiecare gen artistic poar ţiile casei de cultură au moşească, pentru casa în Rom;
recordin
lupte pentru autodepăşire. maistru, Constantin Ungu- ză că au înţeles importan nouă cu ferestrele larg nai ;
La formarea şi aplicarea reanu, şef de echipă, sînt ţa sarcinii încredinţate. tă în el însemnele dra urcat pe treptele întrece deschise spre lumină. dans; 0,
acestora un merit deosebit doar cîteva nume de co gostei şi respectului faţă rii interjudeţene, iar cinci muzical
îl are colectivul de agita munişti, nume pe care M1RCEA DIACONU de partid şi ţară. — în finală: corul, ansam- LUCIA LICIU
CJ
Valorificarea
DEVA
in viaţă
metalului din sterii de argii
Atlantici«
(Urmare din pag. 1) ră); HU
o Piintr-o adresă (datată 3 iulie, dar expediată de me pers
Stele de
abia in 12 august !), Comitetul comunal de partid Riu de nostru a prelucrat de la tul); pîi
Mori răspunde: „Biroul comitetului comunal de partid a începutul anului şi pînă ta); PETl
analizat activitatea în această unitate, cu care ocazie a în prezent 30 800 tone de cei 40 d<
(Unirea)
stabilit măsuri corespunzătoare pentru toţi lucrătorii din minereu din haldă. iembric)
zootehnie, precum şi pentru membrii biroului comitetului încheiem rîndurile de ea); LU
comunal şi ai biroului executiv privind îmbunătăţirea acti faţă, nu înainte însă de Carpaţi
viuri des
vităţii in producţia de lapte. Astfel, in fiecare seară se a evidenţia cîţiva dintre sonale (
participă de către membrii biroului de la comună la în harnicii muncitori ai co CAN : S
tocmirea programului pentru ziua următoare, se execută lectivului, preocupaţi sis I-II (Mu
Lumina
controale la programul din zootehnie; au fost luate mă tematic de obţinerea unor ✓ Minerul
suri pentru organizarea unui păşunat raţional". rezultate bune, de creşte /imă
rea eficienţei activităţii «.»sc); l
© De !a Consiliul unîc agroindustrial Simeria primim lor. între ei se numără ni ţăr
următorul răspuns : „Referitor la articolul „Stabulaţia li operatorii preparatori Teo brie) ;
aurului
beră a animalelor nu înseamnă zootehnie la voia intim dor Fărău, Ioan Miclea, RAŞTIE
plării", apărut in 17 iulie a.c., vă informăm că cele se Gheorghe Sîrb, Gheorghe rie nori
sizate de dv. corespund intru totul adevărului". Dintre mă Rad, Gheorghe Popa, lă tria); F
l-II (FI
şurile notate în răspuns spicuim : „Au fost luate măsuri cătuşii Nicolae Boldea, 13 Al: El
ferme pentru îmbunătăţirea situaţiei pe linie de repro Nicolae Luţescu, mulţi ŢcsiUoria de mătase din Deva. Echipa de reparaţii şl întreţinere războaie de ţesut, tură); )
nide —
ducţie la C.A.P. Rapolt, precum şl pentru prelungirea pro condusă de Aurel Berindcl, execută reparaţii de bună calitate. Foto: VIRGIL ON’OIU Iar); )
gramului de păşunat şi administrării de masă verde suplj alţii. şaisprezi
mentară în vederea creşterii producţiei de lapte. Tovară story pe
tură);
şui inginer Cornea Viorel a fost pus în discuţia consiliului
Hanovra
de conducere al unităţii". Bu robişi
I
(Lumina
• In urma articolului „Nu vom pune la îndoială ter LA ZI N AGRICULTURA
menul stabilit", din 5 august, a.c., I.G.C.L. Hunedoara răs
punde ; „Vă comunicăm că lucrările de reparaţii curente
la şcolile din comuna Ghelarl au început cu întîrziere din Recuperarea restanţelor la arături Probleme importante h
cauza greutăţilor întîmpinate pe linia completării forţei
de muncă. !n prezent fiind depăşită în mare măsură a- (U-more din pag. 1) folosirea tractoarelor, nu Rezult:
ceastă cauză, s-a ajuns într-un stadiu de execuţie care se poate justifica aceas care aşteaptă rezolvări concrete! august
garantează terminarea întregului volum de lucrări prevă constată însă serioase ră- tă mare rămînere în urmă. Extr.
zute în documentaţia întocmită de beneficiar". mineri în urmă la arături. Este evident că toţi aceşti {Urmare din pag. 1) Deheleanu, care răspunde
Iată cum arată situaţia factori nu s-au preocupat de C.A.P. Sînpetru, neajun 74, (¡9, .’
efectuării arăturilor de de obţinerea unor randa fibroase. Rău este insă că surile manifestate în acti Extr.
vară, în procente, pc con- mente superioare la ară şi la această dată circa vitatea sectorului zooteh 53, 28, 9t
siliile unice agroindustriale: turi, lăsînd ca totul să se nic, am desprins doar vagi
a Institutului „Ion Andrees- 100 tone fîn natural aş Fond i
cu“ din Cluj-Napoca. « La Geoagiu 105 desfăşoare la voia întîm- teaptă să fie transportate intenţii pentru a procura
Lupeni, In cadrul staţionaru plării. Diferenţe aprecia din cîmp. în plus, mai a- ceva furaje (cit, nu se ştia Ici.
lui pentru călători din cen Ilia 101 încă precis) de la o fermă
trul oraşului a fost amenajat Simeria 95 bile, care întrec chiar mintim că nici la însiloza-
un stand pentru vinzarea Orăştie 74 suprafaţa de 1 000 ha s-au rea nutreţurilor nu se a- a întreprinderii de pajişti.
cărţilor. Celelalte spaţii sînt înregistrat şi în unităţi
o Iu cea de-a doua ju Dobra 74 cordă atenţia cuvenită ca Fără îndoială sînt meri-
mătate a lunii august, con destinate desfacerii produse din raza S.M.A. Haţeg şi lităţii, tasarea făcîndu-se torii eforturile ce s-au fă
structorii de locuinţe din Va lor de patiserie şi răcoritoa Brad 71 Călan, unde nu s-au rea
lea Jiului au mai predat re. a Organizatorii serilor Deva 69 cu mijloace inadecvate, cut şi se fac pentru a Timpii
încă 30 de apartamente in cultural-distractive din ora Călan 45 lizat ritmurile zilnice pla ceea ce conduce indiscuta schimba aspectul gospodă 29 augu
blocuri moderne construite şul Vulcan au introdus in nificate la arături. Ca bil la apreciabile pierderi. resc al fermei. Sînt nota menţine
în acest an. Beneficiarii a- programul acestor manifes- Toteşti 43 urmare, nici însămînţarea bile şi rezultatele privind noros. \
cestora sînt oamenii muncii ttlrl, pe lingă programele Haţeg 42 Cu totul inexplicabilă a- slabe lc
din Lupcni şi Petrila. a Lei muzicale şi de dans şi nu Hunedoara 39 culturilor de legume sau pare optica şefului fermei permanentizarea îngrijito ploaie. 1
meroase
acţiuni
educative.
secţiile de recuperare şi La recenta seară distractivă plante furajere nu s-a fă zootehnice, inginerul Vio rilor localnici. Nu pot fi derat ct
neuropsihiatrie ale spitalu organizată pentru tinerii de Cele mai mari rămîneri cut decît pe suprafeţe trecute însă cu vederea porare i
lui municipal, situate in rel Ţăndău, care, conside- peraturs
vechiul sediu al spitalului, la mina Vulcan s-a desfăşu în urmă se înregistrează foarte mici. rînd că îndeplinirea indi gravele lipsuri semnalate prinsa S
au fost executate ample lu rat şi un concurs pe tema în unităţile aparţinătoare Precipitaţiile căzute în catorilor de plan ar fi, în privinţa realizării efec iar temi
crări de reparaţii capitale şi „Cinstim eroii căzuţi pentru Consiliului unic agroin ultimele zile au creat tivelor de animale şi a pro tre 17 ţ
renovări. Valoarea lucrărilor eliberarea patriei“, © Tea condiţii pentru ca arătu chipurile, facultativă, ne mineaţa
trul de stat de revistă-estra-
se ridică la 350 000 lei. © în dă Deva se află într-un tur dustrial Hunedoara, unde spunea că deficitul de fu ducţiilor planificate, cît şi Pentrt
organizarea Comitetului de neu in localităţile Văii Jiu au mai rămas de arat rile şi semănatul sU poată asigurării bazei furajere. august :
cultură şi educaţie socialis lui cu spectacolul extraordi peste 800 de hectare pînă fî efectuate la un nivel raje poate fi diminuat în Iată suficiente motive de Vreme
tă al judeţului Hunedoara şi corespunzător. Se impune treptat,
Filialei Deva-Petroşani a U- nar de muzică uşoară şi u- la îndeplinirea prevede situaţia cînd unitatea nu-şi meditaţie şi mai ales de şi izolf
mor „Cîntaţi şi rideţi cu rilor programului stabilit însă o mobilizare susţi
niunii Artiştilor Plastici din noi“, în regia artistică a lui nută a tuturor mecaniza va realiza efectivul de a- intervenţie hotărîtă şi pen averse <
tura în
R.S.R., in holul Casei de Eugen Aron. La Petroşani, pînă la 31 august. Orice torilor şi organizarea lu nimale prevăzut (?). tru factorii de răspundere La
cultură a sindicatelor din Pe spectacolul va fi prezentat motive ar invoca con crului cu tractoarele în roasă c
troşani a fost deschisă o ex mîine, ora 18, in sala casei ducerile S.M.A. şi sec schimburi prelungite, în Abordînd în discuţia pur de la Consiliul unic agro cădea !
mă de
poziţie personală do pictură, de cultură a sindicatelor. ţiilor de mecanizare, ca şi vederea recuperării grab tată eu secretarul comite industrial Haţeg, care se la înăit
cuprinzînd lucrări realizate inginerii şefi din C.A.P., tului comunul de partid ocupă de problemele sec lapoviţă
de Rozalia Gali, absolventă C. 10VĂNESCU nice a restanţelor acumu Sintâmărfa-Oriea, Teofil torului zootehnic.
care răspund nemijlocit-de late.