Page 99 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 99
« SlMBÄTÄ, 29 AUGUST 198t Pag. 3
INE
£ummiCe adîwcuiai
„Străi-
omanul Sub codrii ce-şi înalţă spre necuprins doinirea
de Ti-
Cu armonii de veacuri peste senine frunţi,
' , e • B- Minerul încunună cu fapta lui menirea
— ar- Cetăţii i/.vorînd din rădăcini de munţi.
Spori:
¡ampio-
c de în palmele-i încinse mai pure minerale
aua de Aprind la strălucirea caratelor din piept
i*a 15,30
Chimia Vertebra de Columnă, iar imnurile sale
— U-
iova Cristalizează-n Stemă urcuşul ţării drept.
a cve- Consemnări GeiííUS Í0CÍ
tiee El nu supune stinca împreunînd cuvinte
Ce-ar rSmînea-n legendă precum un aforism;
Despic Gcorge Encscu tului, aşa cum numai ar zenta. Sîntem doar alît cît Sudoarea-i e tăişul pe lespedea fierbinte
ţ.ara
aş fi vrut să scriu in ziua tiştii de geniu au privile reprezentăm ceva in mod Ce 'nalţă temelia spre piscul — COMUNISM.
de 19 august, cinci se îm giul să devină pentru nea conştient şi activ, alît cît
plineau o sulă de uni ele mul tor. Şi cred că Yehudi sîntem exponenţii unui
lias, e-
la naşterea sa. N-am pu Menuhin a aliat şi a lixat popor, ai unei credinţe sau VASILE COJOCARU
mască tut s-o iac atunci şi acum în aceste două cuvinte în vocaţii, ai unei profesiuni
•t. aştern aceste rînduri cu- modul cel mai exact con sau pasiuni. Iar Enescu a • A ieşit de sub tipar
un uşor sentiment de re- diţia actuală a Iui Geor- avut în cel mai înalt antologia de versuri „Pri
rnuşcare. Mă consolez însă ge Enescu. Căci m-am în grad această calitate şt vind prin flacără", edita
cu girului că personalita trebat de multe ori cum putere de a reprezenta. El tă cu prilejul împlinirii a |
tea lui Encscu şi-a dobin- se tace că oameni de cele a rămas exponentul po 25 de ani de activitate
clit demult independenţă, mai diverse condiţii, chiar porului său, al credinţei (1955—1980) a Cenaclului
00 Ră lără nici o pregătire mu
ii; 7,00 ca nu mai depinde de mo sate în artă, al vocaţiei, î)m mima „Flacăra" din Hunedoara^
Revista mente comemorative, fie zicală specială, chiar iută proiesiunii şi pasiunii sale. „Este prinosul de suflet şJ
nielo- ele chiar şi centenare. El să cunoască întreaga ape-, „La mine -— spunea — de gînd adus glorioasei
2 ştiri; este o permanenţă cu vir ră enesciană — eu însumi, n-au existat niciodată ho Tinăr şi neînfrînt cum primăvara aniversări a şase decenii
; 10,00
05 He tuţi deiinitorii pentru spi- vai, mă număr printre a- tare între viata şi arta cînd primul cerc s-a logodit tulpinii de la întemeierea Parti
ll, ft? tilualilalea românească, ccştia! — nutresc totuşi mea“. Acesta e secretul: dului Comunist Român*
1 Atlas o constantă şi incorupti la Enescu pasiunea s-a Partid în lume creşti cu ţara
iremic- iar numele său s-a con pe verticala pură a luminii. - citim în prefoţa sem-
Buletin vertit in simbol, precum bilă veneraţie şi alecţiu- conlundat cu profesiunea,
opubli- numele Iui Eminescu sau ne spirituală pentru maes iar prolcşiunea n-a Iost
)inoara — ca să convocam toate tru. El este simţit ca a] nicicînd o chestiune de Din inimă un tinăr gînd răsare
1,00 De învăpăiată floare de recunoştinţă
cridian artele — cel al lui Grigo- nostru, ca un bun etern „slujbă“, ci una de viaţă.
urnal : rescu. Marele său elev, pe care iurii nu-1 pot iura El a întruchipat sinteza pentru acel ce-a pus în stemă Soare Viate
ti de Yehudi Menuhin — care-i şi nici rugina strica: el a perleete, ideală intre ge
00 Bu- pentru acel cu patria-n fiinţă.
păstrează o perpetuă ve iost asimilat In însăşi niu şi ceea ce cu cuvinte
l’otbal neraţie purtîndu-i nestin structura spirituală a nea cam uzate numim etică Din inima cuvintele aripi deschid literară
,00 La să, peste lot. in lume, iă- mului său. Care ar ii se
,30 Azi profesională, devenind în- cum flăcări peste lespezi de tezaur ;
Itadio- c l:a amintirii — spunea cretul acestei unanime so tr-adevăr, aşa cum toţi o
diojur- despre maestru! său că, în lidarizări cu personalita cu mii de inimi tc slăvim, Partid hunedoreană
e la România, „este genius Joci, simţim, specialişti sau ajuns la vîrsta primăverilor de aur.
stop tea unui artist ? Răspun
şi-l poţi găsi pretutindeni“. proiani, — genius Iod.
Genius Iod, adică geniu sul cred că stă in calita ANDREI CAUCAR
al locului, duh al pămîn- tea artistului de a repre RADU CIOBANU
nată de redactorii onto
logiei, Neculai Chirica, Va-
leriu Bârgău şi Eugen
dată Evu.
lancea
Lumea o In Luceafărul- din 22
ile va- Posto
0
’roble- Tainele culorii august a.c., Sinziana Pop
căra) : scrie „Despre Blaga cu
rurgis- literara un tinăr siderurgist". Este
in (Ar- m » fi mit* ¡
3aba si O expoziţie de pictu rea de devenire, de re vorba despre Ion Merme-
ile I-II ră, ca şi o carte de poe flectare, ca între două Mitică Sergiu — Brădă- zan, poet şl recitator din
(7 No- ţel. „Acolo unde pădurile Hunedoara, care la festi
epubli- zie, este un imn al oglinzi paralele (una m A * . v ' ' a. nasc/ Sub clopotul boitei
ul din bucuriei de a fi, un mo fiind lăuntrică, cealaltă mm valul de poezie „Lucian
Tnter- ment semnificativ, jus a realului înconjurător) cereşti/ Unde cerbii, fio- Blaga“ organizat la Sebeş
e per- sînt mijloace de realiza rile-şi pasc/ Acolo mirea în luna iunie a.c. a obţi
: VUL- tificativ, al existenţei u- să divină tu eşti/“. Am nut Marele Premiu.
seriite mane. re a ideii, a sentimen
ONEA: tului, citat prima strofă, dar şi
durerii A ieşi în lume cu o «Sg următoarele 15 sînt tot • La „Întîlnirea fiilor satu
;a : o Aş cita în acest sens simple versificaţii. Cena lui" ce va avea loc miine
uncito- expoziţie de pictură, ori „Apus de soare", unde la Romos, va participa şi
Pumni o carte de poezie, este clul de care vă interesaţi
loiem- elementele se întrepă este cenaclul „Flacăra" grupul folk „Co >n" ai
Febra o confruntare eu tine trund osmotic şi se in- * din Hunedoara.
e)S O- însuţi, dar şi cu seme Casei de cultură din rou
n zgî- terdifuzează. C.G. - Hunedoara. Se nicipiul Hunedoara, cu un
I (Pa- nii noştri, tot mai apţi
seriile S-ar mai putea remar pare că de multişor n-aţi spectacol de muzică şi
■AGIU- la „misterele“ artei. ca şi preferinţa artistei /MlM/r. H ' «fi IC
c cul- Rozalia Gali pătrun ' > hi mai citit o poezie, Alt poezie. Autori şi interpreţi
d loa- pentru o pastă închisă, minteri nu ne-aţi fi tri — poeţii Eugen Evu şi l-oan
(Popu- de în aceste spaţii cu
n fost o gamă de griuri, de al iii! mis acea înşiruire de vor Evu.
Love fermitate promiţătoare. bastru, de roşu. Dar sen
Ie cul- P r i m a ei „personală“ be pompoase, lipsite de • Joi 27 august, a avut
Strada zaţia nu este de rece, \f;:; fior poetic.
ILIA : o confirmare în acest dimpotrivă, o culoare o ioc la Casa orăşenească
I-U sens, dar şi un îndemn ! M.E. — Brad, Cîteva e- de cultură din Brad, cel
încălzeşte pe cealaltă.
dar şi o conştientizare lemente poetice... şi cam de-al 57-lea număr al re
O remarcă deosebită
a responsabilităţii ac mi se pare a se cuveni atît. Naivităţi supărătoa vistei de cultură „Agora".
tului de creaţie. re, metafore desuete etc„
lui „Don Quijotte“, unde Prof. MARCEL LAPTEŞ
Este, în uleiurile sale, fac poezia nepublicabilă.
intuiţia plastică se com IOAN ŞEU — „Simona“.
din 28 o încercare ele a desci bină r u una conceptua
fra taina culorii, o se
lă. Personajul e haluci
47, 2, sizare cu multe reuşite, nant. Cal şi călăreţ PETRU PĂNZARU: el învaţă despre sine lucruri receptor să-l poată „prinde“ trul momentelor sale esen
a filonului liric, o alcă cărora pînă la lectura cărţii, pe respectiva lungime de ţiale. Filmul dezbate la *
(prin intermediul pre poate că nu le-a dat impor undă în cele mai bune con înaltă temperatură necesita
45, III, tuire, în limbaj plastic, dominant al unei game tanţă decit în măsura în ca diţii. Petru Pânzaru reali tea atitudinii curajoase şi o
a unei anumite atmosfe „CONDIŢIA UMANA re l-au afectat într-un fel zează ceea ce s-ar putea spiritului novator in munca
de roşu) fac acelaşi sau altul. „Condiţia umană” numi Sncunoştinţarea indivi activistului de partid, prin
re de inefabil, de poe este cartea care pune pro dului despre valoarea sa excelenţă o muncă revolu
2fiii 428 corp. Deplasarea liniilor din perspectiva blema „pe viu“, toate cele raportată la lumea înconju ţionară, o luptă ce se dă în
zie aş zice. sugerează mişcarea con cinci eseuri-capitole care o rătoare. fiecare zi împotriva rutinei
Este o îmbinare de vieţii cotidiene" alcătuiesc pornind de la a- şl inerţiei.
tinuă, mişcarea în sine, parenţe din realitatea ime Conflictul care izvorăşte
abstract şi real, de to diată, astfel că banalul coti- DUMITRU HURUBĂ din relaţiile lui Cremene —
derulată la infinit. în
pire a contururilor, nici Se poate presupune că lui intransigent faţă de nedrep
acest ulei cred că Roza Protagoras, atunci cînd a tate şi impostură — este, a-
decum severe, o depla lia Gali a realizat, ceea spus că „omul este măsura şadar, unul din principii.
pentru sare mulcomă a liniilor, tuturor lucrurilor“, nu i-a Cremene întrupează pe re
nea se ce mi se pare a îi o do trecut neapărat prin minte voluţionarul autentic, dublat
de un om sensibil. Este fi
un precept, dar se ştie ce
i cerul care alunecă lin topin- B—W——i
resc ca atitudinea sa deschi
:a ploi minantă a evoluţiei sa a urmat de-a lungul veacu să, modul categoric in caro
rse de du-se în lumini şi um le, capacitatea de a rilor... Omul nu s-a mulţu dian capătă în multe locuri refuză orice compromis, să-l
la mo- bre, sugerînd curgerea, mit cu enunţul, destul de valoare de esenţial. Probleme personale cîştige pe primul secretar,
1 tem- crea o stare emoţio vag. Astfel că, pentru lim
deschis şi el faţă de acei nou
. Tern mişcarea neostentativă. pezirea problemei, el a în Procesul tehnologic de salutar ce grăbeşte împlini
ii cu- Mă gîndesc, de pildă, nală, de reflexivitate. ceput lupta cunoaşterii de transformare, sau mai bine Cine a citit romanul „Că rea idealurilor. In ansam
grade, Salut în RoKîlia Gali sine şi a condiţiei sale ca spus de penetrare prin fo dere liberă“, de Grigore blul său, filmul este o ple
mă in la „Adolescenţă“, la „Ci fiinţă raţională, luptă al că losirea inciziei fin-ironice din Zanc, va regăsi cu plăcere doarie, cum însuşi Cremene
ie. Di- o existenţă cu dimen rei prim semnal se pare că aproape în aproape pe ruta în filmul „Probleme perso afirmă, pentru adevăr, bine,
clişti“, tonuri de alb, a fost întrebarea „de ce ?". banal-esenţial, este condus nale“ originalitatea prozato
i> şl 31 siuni certe de realizare Şi, e foarte probabil că tot de către autor cu o modali rului clujean de a privi fe frumos, împotriva falsului, a
- de movuri pale, tente în arta plastică, dacă un „de ce“ — dar multipli tate de expunere lipsită de nomenologia societăţii con răului, a dogmatismelor de
unătăţi le de griuri, de verde cat apoi şi proiectat spre sobrietatea cu care ne-a o- temporane prin prisma ros orice fel, împotriva laşităţii.
Traian Stăneseu. noroi VI-
fariabii îşi asumă cu responsa cele mai neaşteptate zone bişnuit literatura de specia tului major şi a responsa şan, Liliana Tudor, Ioana
cădea pastelat sînt modalităţi bilitate şi gravitate con ale vieţii de zi cu zi — a litate. în această ordine de bilităţii pe care omul le are Crăciuncscu, C.rigorc Con
mpera- stat la baza scrierii cărţii de idei, Petru Pânzaru a mizat, în opera de construire a so stantin. Margareta Pogonat
jptată. tehnice de realizare a ştientă propriul său care ne ocupăm. Evident, în vederea apropierii autor- cialismului. Eroul central al şi alţii, evoluează cu bine
! răco- sugestiei, a unei plutiri cartea nu are la sfîrşit e cititor, pe factorul simplita cunoscutul lor har în acest
is. Vor destin. listă de răspunsuri, ba chiar te, pe găsirea şi exploatarea filmului, Cremene, cadru u- film, emoţionant prin tonul
ib Ier i onirice tonifiante. unele întrebări din cuprin adecvată a frecvenţei pe niversitar promovat în acti său direct, adine realist.
nate, şi Elementul acuatic, sta h MARTINOVtCi sul el par rămase fără răs vul municipal de partid, îşi
500 m puns, dar cîştigul cel mare care trebuie să transmită el AL. COVACI
al cititorului este acela că mesajul pentru ca cititorul- rememorează viaţa prin fil-
>
