Page 10 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 10

DRUMUL SOCIALISMULUI
               f\jg 2


                           PRCXETAftl PtNIOflTC ŢĂRILE UNlŢl VĂ 1
                                                                                                                                                                                = r

                                                                                                                                                                                9,00
                SOOALIS1HMJI                                                                                                                                                   10,05
                                                                                                                                                                                9,45
                e£^SS2C£SS32S33Xii£                                                                                                                                            10,10

                                                                                                                                                                               11,35
                   Sursa succeselor: disciplina                                                  Adaptare permanentă la situaţie                                               16,05
                                                                                                                                                                               12,15
                       tehnologică şi de muncă                                                   Organizaţia  de  partid  de   ţiei  în  fiecare  secţie  şi  în   Ioan  Munteanu,  Pavel  An-   18,10
                                                                                               la  Uzina  de  utilaj  minier   fiecare  echipă.  Am  antre­  cateu,  Toth  Petru,  Traian
                                                                                               şi  reparaţii  Crişcior  şi-a   nat  în  acest  scop  toate  ca­  Luca,  Emil  Kneizer,  a  in­  18,35
                                                                                                                                                                               10,00
                 După   opt   luni   din   acest   lat  o  bună  experienţă  in  do­  le  vor  exploata  tot  ei  în  con­  verificat  în  multe  situaţii   drele  tehnice.  Am  stat  de   ginerilor  Ştefan  Feier-Gol-   10,30
               «n,  primul  din  cincinalul  ca­  meniul   disciplinei,   atît   teh­  tinuare.   Aceasta   duce   la   capacitatea  de  a  stimula   vorbă  cu  şefii  de  formaţii,   cea şi Ioan Drăghiţă".  10,45
               lităţii   şi   eficienţei,   mina   Lu-   nologice  cit  şl  de  muncă.  Ca   menţinerea   unităţii   brigăzii   interesul  comuniştilor,  al   care ne-au spus în amănunt   Situaţia   producţiei   se   20,15
               peni   cumulează   o   producţie   urmare,  am  reuşit  să  reducem   şi   sporirea   interesului   pentru   celorlalţi  oameni  ai  mun­  redresase  dar  nu  pe  măsu­  21,05
               suplimentară  de  peste  60  000   absenţele   nemotivate,   să   în­  repararea  şi  montarea  cores­  cii  şi  a-i  mobiliza  în  re­  de  ce  anume  au  nevoie   ra  necesară.  întîrzia  să  so­
               tone   de   cărbune   cocsificabil.   treţinem   mai   bine   utilajele,   punzătoare   a   secţiilor,   a   zolvarea  unor  situaţii  mai   pentru  a  realiza  sarcinile   sească  o  comandă  de  roţi
               Realizînd   şl   depăşind   princi­  să  prevenim  şi  să  diminuăm   celorlalte   echipamente   din   dificile  pentru  uzină.  Una   de plan ale lunii august.  de  vagoneţi  de  la  Baia  Ma­  21,30
               palii  indicatori  de  plan,  co­  defecţiunile electromecanice.  cadrul  complexelor.  în  aceas­  dintre  aceste  situaţii  s-a     re.  Cînd,  în  sfirsit,  a  sosit,
               lectivul  se  menţine  în  frun­  După   cum   se   ştie,   la   tă  situaţie  se  află  acum  bri­  creat  în  luna  august.  O      mai  erau  doar  două  zile
               tea   întrecerii   socialiste   din­  conducerea  sectorului  VI  pro­  găzile   conduse   de   Nicolae   seamă  de  întârzieri  în  fur­  U.U.M.R. Crişcior  lucrătoare  din  lună.  încă   22,20
               tre   întreprinderile   de   profil   ducţie  am  venit  de  la  sec­  Ruşan  şi  Ion  Scutaru  (în  lip­  nizarea'  unor  repere  de  că­  un  apel  la  oameni  şi  zile­
               din ţară.                 torul   de   investiţii,   unde   se   sa   căruia   sarcina   conducerii   tre  unităţi  colaboratoare,    le  de  sîmbătă  29  şi  luni   ES*
                 -   După   felul   cum   s-a   pune  un  accent  deosebit  pe   brigăzii   revine   lui   Gabriel   ca  şi  o  multitudine  de  alte   Cadrele  tehnice  şi  servi­
               muncit,  mai  ales  în  ultimele   disciplină,   pe   executarea   co­  Burticală).  Am  ţinut  să  evi­  activităţi  ce  se  cereau  efec­  ciul  de  aprovizionare  au   31  august  au  fost  zile  cu
               trei,   patru   luni   —   arăta   respunzătoare  a  lucrărilor.  De   denţiez   aceşti   oameni,   întru-   tuate  în  această  lună  pu­  schimburi  prelungite,  cu
                                                                                                                                                                                BU
               Gheorghe   Modoi,   inginerul   aici am pornit, cerîndu-le  cît,  alături  de  Pa  vei  Bujor              fost  puse  în  alertă.  Au  pri­  productivitate sporită.  diopi
               şef  al  minei  —  merită  sub­                      şi  Marin  lonespu,  cei  doi  şefi   neau  în  pericol  îndeplini­  mit  fiecare  sarcini  concre­  Luna august a fost trecu­  Radi
               liniate   eforturile   şi   experien­                de  brigadă  de  la  complexele   rea  planului  de  producţie.   te  unde  să  meargă  şi  ce  să         pres<
               ţa  sectorului  VI.  Mai  ales  că   Sectorul  Vi    in   lucru   constituie   nucleul   Comitetul  de  partid  pe  u-   aducă.       tă  cu  bine.  S-a  realizat  o   diiloj
                                                                                                                                                                               0,05
               luase  un  start  destul  de  slab   I. M. Lupeni    sectorului.                zină  a  sesizat  la  timp  a-                        producţie  marfă  in  valoare   rilor
               la   începutul   anului,   reviri­                     —  în  cazul  abatajelor  me­                         Echipele  de  întreţinere  a   de  18  milioane  lei,  con-   10,05
               mentul  producîndu-se  abia  în                      canizate   deseori   apar   pro­  cest  fapt  şi  a  venit  cu  mă­  utilajelor  au  fost  şi  ele   fecţionîndu-se  700  tone  de   popii
               trimestrul   al   doilea,   reuşind   oamenilor   rigurozitate   în   tot   bleme   privind   responsabilită­  suri.  Ne  relatează  despre   mobilizate.  Au  lucrat  şi  în   muzi
                                                                                                                                                                               maţi
               să   recupereze   restanţa   acu­  ce   fac.   De   asemenea,   am   ţile  fiecărui  membru  al  bri­  ele  tovarăşul  Victor  Almă-   zilele  de  23  şi  24  august.   utilaj  minier.  Şi  aceasta,   letin
               mulată  în  primele  luni  şi  să   căutat   întotdeauna   ca   lucră­  găzii.  Cum  procedaţi  in  ase­  şan,  secretarul  comitetului   pentru  că  organizaţia  de   că  ii
               raporteze  în  prezent  o  pro­  rile  de  pregătire  să  fie  cu   menea situaţii ?                       La  mobilizarea  oamenilor   partid  a  dovedit  mobilita­  gării;
                                                                                                                                                                               Radi
               ducţie   suplimentară   de   un   pas   înainte.   în   prezent   —   Noi  am  considerat  că   de partid, preşedintele con­  a  fost  hotărîtoare  contri­  te,  putere  de  adaptare  ra­  te;
               11461 tone de cărbune.     lucrăm  doar  cu  două  com­  grija  faţă  de  utilaj  revine  în   siliului oamenilor muncii.  buţia  unor  comunişti  ca           12,05-
                 -   Tovarăşe  ing.  Cornel  Hu-   plexe,  în  două  abataje  fron­  primul   rînd   combainerului,   „Am  început  prin  cu­  lăcătuşii  Nicolae  Lupea  şi   pidă la situaţie.  ru\  1
               meniuc,  ca  şef  de  sector,  pu­  tale,   însă   am   lucrat   şi   cu   lăcătuşului   şi   electricianului   noaşterea exactă a situa­
               teţi   explica   desigur   foarte   tre'i   sau   patru.   Cele   două   de  pe  fiecare  schimb.  Ei  fac   Ioan Martin, a maiştrilor             ION CIOCLEI  -*» 1
               bine acest succes.         complexe   scoase   momentan   reviziile   curente   la   începutul                                                                  vers
                 -   Un  lucru  este  cert  :  mi­  din  funcţiune  vor  fi  reintro­  schimbului,   minerii   ocupin-                                                         16,15
                                                                                                                                                                               Nelu
               nuni  nu  s-au  făcut.  De  un   duse  în  cursul  lunii  septem­  du-se  de  problemele  de  or­                                                               că ş:
               timp  încoace  avem  o  poziţie   brie.  Pregătirile  sînt  făcute  şi   ganizare,   aprovizionare,   pre­  I.U.M.  Petroşani,  hala  de   Griul cere respectarea   tură
               bună   în   sector,   adică   linia   deja   se   lucrează   la   recicla­  gătirea   exploatării.   în   timpul   montaj   a   combinelor   de                 lare
                                                                                                                                                                               16,55
               de  front  permite  funcţionarea   rea   primului   complex.   Pentru   lucrului  cei  trei  sînt  răspun­  aoataj.   Şeful   de   atelier,                     Bule
               în  din  a  celor  două  abata­  perioada   cînd   complexele   nu   zători   de   funcţionarea   utila­  :ig.   Viorel   Livadaru   (in   normelor agrotehnice ea   limb
               je  de  mare  capacitate  dota­  au   funcţionat   nu   am   des­  jelor   din   abataj.   Săptămînal   v.ceapta),   îi   ajută   efectiv                       apăr
                                                                                                    lăcătuşii
                                                                                                            Avram
                                                                                                                  Hoca
                                                                                                pe
                                                                                                                                                                               18,00
               te  cu  complexe  de  susţinere   completat   brigăzile,   ci   le-am   organizăm  revizii  de  amploa­  si  ştefan  Buie  la  operaţia                         neu.
               şi  tăiere  mecanizată.  Dar  a-   păstrat   compacte   la   evacua­  re,   cu   participarea   tuturor   <ie  montaj  a  unei  combi­  sa dea producţii mari   20,30
               ceste  condiţii  tot  noi  ni  le-am   rea,  repararea  şi  reintroduce­  forţelor mecanice din sector.  ne CA 1.                                               şoar
               creat. As zice că am acumu­  rea utiîaielor pe care aoo ;        C. IOVĂNESCU                                in   legătură   cu   rezultatele   ducţiile  cele  mai  ridicate  s-a   21,05
                                                                                                                                                                               jute:
                                                                                                                          înregistrate   in   acest   an   la   asigurat  o  densitate  de  peste   îiitr-
                                                                                                                          cultura   cerealelor   păroase,   550  plante  recoltabiie  la  mp.   stop
                                                                                                                          tehnicianul   Aurel   Cişmaş,   de   De  remarcat  că  cele  mai  bu­
                                                                                                                          la   C.A.P,   Geoagiu,   ne   spu­  ne  rezultate  au  avut  la  bază
                                                                                                                          nea   că   potenţialul   de   pro­  şi   încadrarea   semănatului   în   E25
                                                                                                                          ducţie  al  unităţii  n-a  fost  nici   limitele   epocii   optime.   La
                                                                                                                          pe   departe   valorificat.   Argu­  cultura  orzului  pe  unele  tar­  Dl
                                                                                                                          mentele   ?   Dacă   producţia   lale   producţia   a   depăşit   câlă
                                                                                                                          medie   la   hectar   înregistrată   4100 kg la hectar.  bani
                                                                                                                                                                               ta);
                                                                                                                          pe  cooperativă  a  depăşit  cu   Aceste   exemple   reliefează   (Gn
                                                                                                                          puţin  2  700  kg  la  hectar  (o   posibilităţile   largi   ce   există   DO/
                                                                                                                                                                               teloi
                                                                                                                          parte  din  recoltă  a  fost  a-   la   C.A.P.   Geoagiu   pentru   a   tore
                                                                                                                          rectată   de   inundaţii)   au   e-   spori   simţitor   producţia   de   ' ; in.
                                                                                                                          xistat  tarlale  de  pe  care  s-au   cereale   păloase,   de   a   face
                                                                                                                          ooţinut  peste  4  300  kg  boabe   ca  recolta  medie  de  pe  în­
                                                                                                                                                                               da
                                                                                                                          io   hectar.   Spre   exemplu,   in   treaga  suprafaţă  să  se  ridi­  seri;
                                                                                                                          tarlaua „La cruce" In supra-  ce la nivelul rezultatelor ob-  Ane
                                                                                                                                                                               PEN
                                                                                                                                                                               VU1
                                                                                                                                                                               men
                                                                                                                                           C. A. P. Geoagiu                    lacr
                                                                                                                                                                               ml)
                                                                                                                                                                               Bud
                                                                                                                                                                               TRI
                                                                                                                                                                               riile
                                                                                                                          faţă  de  12  hectare,  unde  s-a   ţinute  pină  acum  doar  pe  u-
                                i. O, Ivi. Peiroşcsni                                   S. F. E. Dobra                    folosit  grîu  din  soiul  Potaisa,   nele   tarlale   unde   s-au   res­  NLN
                                                                                                                                                                               (Mu
                                                                                                                          categoria   elită,   avînd   ca   pectat   cu   stricteţe   normele   Pe
                   Standul de încercare a utilajelor                   Concentrares activităţii în parchete               plantă   premergătoare   trifoiul,   agrotehnice.    ierni
                                                                                                                                                                               pers
                                                                                                                          recolta  a  ajuns  la  4  865  kg   Referitor  la  modul  cum  se   GUI
                    Asimilarea  şi  introducerea  în  fabricaţie  a  unor    Viaţa,  experienţa  muncii  de  fiecare  zi  ne-au   boabe   la   hectar.   Posibilităţi­  acţionează   în   vederea   valo­  (Mii
                 utilaje  şi  echipamente  miniere  de  mare  productivi­  determinat  sa  gtndim  mai  bine,  să  găsim  noi  moda­  le   existente   pentru   a   ridica   rificării   depline   a   rezervelor   raţii
                                                                                                                                                                               Am;
                 tate,  adaptate  la  condiţiile  zăcămintelor  de  cărbune   lităţi  de  organizare  a  activităţii  de  exploatare  în  par­  nivelul   recoltei   sînt   puse   în   existente   pentru   sporirea   re­  GIU
                 din  Valea  Jiului,  a  ridicat  in  faţa  colectivului  I.U.M.   chetele  forestiere  —  ne  spune  inginerul  Siminic   evidenţă  şi  de  producţia  rea­  coltei  de  cereale  păioase  în   sa
                Petroşani  o  altă  sarcină  importantă.  Este  vorba  de   Lăscu.ş, şeful S.F.E. Dobra.                  lizată   la   brigada   din   Gel-   anul  viitor,  interlocutorul  ne-a   Drej
                                                                                                                                                                               Iar)
                 găsirea  modalităţilor  de  verificare  a  acestor  utilaje   —  Şi  ce  modalităţi  aţi  descoperit,  tovarăşe  in­                relatat  că  s-au  stabilit  o  se­  ţării
                 în  atelierele  întreprinderii  —  în  condiţii  similare   giner ?                                      mar.   Ellberînd   cu   operativi­  rie  de  măsuri  tehnice  şl  or­  dom
                 celor  din  subteran  —,  pentru  a  se  putea  remedia   —  Nu  este  o  noutate  absolută.  Nici  a  noastră,   tate  terenul  de  cartofi,  pre­  ganizatorice.   Intre   altele,   s-a   ră);
                                                                                                                                                                               luni
                 la  faţa  locului  eventualele  deficienţe  şi  aduce  ope­  a  celor  de  la  Dobra,  nici  a  noastră,  a  celor  de  la   gătind   în   mod   corespunzător   cruc
                 rativ unele perfecţionări tehnico-calitative.        I.F.E.T.  Deva.  Metoda  este  folosită  şi  în  alte  unităţi   patul   germinativ   şl   făcînd   revăzut   amplasarea   culturilor   (Mu
                    —  în  acest  scop  am  chemat  la  acţiune  creatoare   forestiere,  după  condiţiile  specifice  fiecăreia,  după   semănatul   griului   în   epoca   care   se   insăminţează   în   a-   aur
                toate  forţele  tehnico-inginereşti  ale  întreprinderii  —   înţelegerea şi corecta ei aplicare.         optimă,  recolta  s-a  ridicat  la   ceastă   toamnă,   s-a   asigurat   GHl
                                                                                                                                                                               pent
                ne  spunea  inginerul  şef  Ionel  Botoroagă.  După  cău­  —  Totuşi, care este metoda ?                  4  460  kg  la  hectar.  Prin  apli­  sămînţa  de  grîu  şi  orz  din
                tări  asidue  s-a  venit  cu  soluţii  şi  propuneri.  Le-am   —  S-ar putea numi concentrarea activităţii de                        producţie  proprie,  pentru  ca­
                discutat  în  colectiv  pe  cele  mai  interesante  şi  am   exploatare  in  parchete  —  a  forţei  de  muncă  şi  a   carea   cu   rigurozitate   a   lu­  re   s-au   primit   şi   buletinele
                hotărît  trecerea  la  materializarea  lor.  Aşa  se  face   mijloacelor tehnice —,   eliminarea dispersării lor  crărilor   cuprinse   în   tehnolo­  roşii  de  analiză.  O  parte  din   m
                că  în  urmă  cu  puţină  vreme  în  hala  de  montaj  a   concomitente în prea multe puncte do lucru.    gie,   rezultate   superioare   s-au   săminţă   a   fost   deja   tratată
                complexelor  mecanizate  a  fost  finalizat  şi  a  intrat   —  Iar rezultatele concrete ale acestei metode ?  înregistrat   şl   de   pe   terenul   împotriva   boillor   şi   dăunăto­  Itc
                în  funcţiune  standul  de  încercări  a  complexelor  de   —  Noi  o  experimentăm  de  mai  multă  vreme  cu   unde  griul  s-a  cultivat  după   rilor.   Densitatea   minimă   va   2 sc
                                                                                                                                                                                E x
                tip  SMA  1  şi  SMA  2.  Acum  secţiile  de  susţinere,   succes.  Concentrarea  forţelor  in  parchete  determină  o   sfecla   de   zahăr.   Astfel,   in   fi   de   600   plante   la   metru   30, ;
                celelalte  subansamble  ale  complexelor  se  testează  în   mai bună folosire a timpului de lucru de către muncitori   tarlaua   „Folorît"   producţia   a     Ex
                hala  noastră,  la  parametrii  de  exploatare  din  sub­  şi  utilaje,  asigurarea  unei  asistenţe  tehnice  constante,           pătrat.  Semănatul  îl  vor  efec­  7, 1(
                teran,  ceea  ce  ne  dă  certitudinea  bunei  lor  compor­  de  calitate,  diminuarea  consumurilor  de  carburanţi,   fost  de  4  308  kg  la  hectar   tua  cei  mai  buni  mecaniza­  lei. Fo
                tări în abataje.                                      altfel  spus  —  creşterea  productivităţii  muncii,  a  can­  la  soiul  Potaisa,  Iar  în  tar­  tori,   care   au   experienţă   în­
                    —  Această experienţă a complexelor mecanizate   tităţilor  fizice  de  masă  lemnoasă.  Aşa  a  fost  posibil   laua  „Şes"  s-au  obţinut  3  381   delungată  şl  cunosc  bine  ce­
                a  fost  extinsă  şi  la  combinele  de  abataj  CA  1  şi   ca  pe  cele  opt  luni  ale  anului  S.F.E.  Dobra  să-şi   kg  la  hectar.  In  schimb,  pe   rinţele   care   trebuie   respec­
                CA  2  —  releva  subing.  Vioi  1  Livadaru,  şeful  atelie­  depăşească  planul  la  majoritatea  indicatorilor  şi  a   o  suprafaţă  de  30  de  hecta­
                rului  combine  de  abataj.  Au  fost  găsite  şi  aici  soluţii   principalelor  sortimente,  realizînd  suplimentar  pre­  re  unde  griul  din  solul  Rana   tate  la  insăminţărl.  De  amin­
                şi  am  început  construcţia  unor  asemenea  standuri   vederilor  o  producţie  marfă  de  peste  2  milioane  lei,   s-a   cultivat   tot   după   griu,   tit  că  pînă  acum  s-au  efec­  Tú
                de  verificare  aici,  în  atelier.  Am  montat  unele  ma­  3  000  mc  buşteni  de  fag,  850  mc  buşteni  diverse  spe­         tuat   arături   pe   suprafeţele   ziua
                şini  şi  instalaţii,  reuşim  deja  să  verificăm  anumite   cii, 710 mc buşteni ruşinoase, 344 mc lemn de mină.  rşcolta  n-a  dejoăşit  2  720  kg   eliberate  şl  pe  120  ha  s-au   Vrer
                                                                                                                                                                               noro
                subansamble,  însă  la  aceste  standuri  mai  avem  de   Zilele  trecute,  şeful  de  brigadă  Marin  Barboni   Ia hectar.         aplicat   îngrăşăminte   chimice,   taţii
                lucru.  Experienţa  de  zi  cu  zi  ne  arată  că  mai  avem   a  început  exploatarea  unui  nou  parchet  forestier,  la   Un  factor  cu  Influenţă  de­  care   s-au   incorporat   sub   ploa
                cîte  ceva  de  pus  la  punct.  Şi  ne  străduim  să  reali­  Vadu  Dobrii.  Utilizînd  metoda  de  concentrare  a  ac­  cisivă   asupra   producţiei   -   brazdă  pe  terenurile  destina­  Vint
                                                                                                                                                                               din
                zăm  standuri  cît  mai  bune,  îneît  utilajele  miniere   tivităţii,  exploatează  zilnic,  în  medie,  60—70  mc   remarca   interlocutorul   —   a         pera
                construite  la  I.U.M.  Petroşani  şi  testate  în  atelierele   masă lemnoasă, depăsindu-si sensibil sarcinile de plan.  fost   şi   densitatea   plantelor   te   insâminţărll   cerealelor   pă­  cila
                noastre  înaintea  introducerii  în  subteran  să  funcţio­                                                                         ioase în această toamnă.   cele
                neze cît mai bine.                    G. DINU                                        DUMITRU GHEONEA     Io   metru   pătrat.   Pe   supra­                    &?ad
                                                                                                                         feţele unde s-au obţinut pro-        NICOLAE TIRCOB   ceaţ;
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15