Page 101 - Drumul_socialismului_1981_09

Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NI

COMFSîîMT.â.111 UTICB mCOHFEÜNTAEI ETICS

16,05 Tcleşcc
17,03 Träger
Faptele definesc probitatea „Oryanizînd şl condu.cind măreaţa operă istorică de făurire a 17,15 Fapte
cii şi
socialismului şi comunismului pe pămînîul României, Partidul Co­ 17,35 Träger
17,45 Gala *
specialistului şi omului politic munist Român acordă atenţie primordială făuririi unui om nou, cu 18,10 Omul
18,25 Mult <
o conştiinţă înaintată şi înalte trăsături morale, promovării unor
La secţia b.c.a. (beton mai devreme sau mar tir- tat. Şi se mar adaugă cer­ raporturi noi intre oameni, afirmării depline în toate sferele vieţii moaşă
bim...
celular autoclavizat) a I.M.C. ziu, a problemei pieselor titudinea existenţei lor, sociale a principiilor eticii şi echităţii socialiste“. 18,50 1001 d
19.00 Telejui
Blrcea lucrează un colec­ de schimb, care se obţin prepum şi cea a calităţii 19,30 Actual.
tiv care s-a format din pe valută. Faptul s-a şi ireproşabile. Şr se mai (Din „CODUL PRINCIPIILOR ŞI NORMELOR MUNCII ŞI VIE­ 20.00 Univcr
mers, din mersul îndepli­ făcui simţit Numai că oa­ adaugă faptul că pompa pro­ ŢII COMUNIŞTILOR, ALE ETICII ŞI ECHITĂŢII SOCIALISTE"). înaltă
nirii mai multor planuri menii de aici n-au stat cu dusă aici poate fi utilizată reaseă
Momer
anuale şi la căldura orga­ miinite In sin, cum se zice. şi 'de alte unităţi produc­ di ţ ii p
nizaţiei de partid. Acesta Pînă să se exprime uzura tive din judeţ şi din ţară, Doi oameni, comwnistui Ion populaţie şi pentru coope­ pe bază de compresie, am ra Oa.‘
era nucleul in jurul căruia in forme acute, in frunte in special de către flotaţii. Mureşan şi colegul său Şte­ rativă ? repune în circuit cel puţin 20,40 Melodi
20,55 Fotbal
au gravitat o mulţime de cu inginerii Motorga şi Şi se mai adaugă o va­ fan Chiţu au realizat pentru — Eu socotesc că omul o parte dintre aceste agre­ Pireu
oameni, căci întocmai unui Bălăci, oamenii au luat mă­ loare, pentru care nu exis­ secţia de depanare a obiec­ e dator să gîndească mereu gate abandonate prin gos­ Craiov.
„Cupa
bulgăre de zăpadă ce se surile care să-i scutească tă unitate de măsură, e telor de uz casnic a coope­ la perfecţionarea muncii podăriile populaţiei şl am Europe
măreşte pe măsura rosto­ de regrete tardive. Simţind drept, dar care ţine de rativei meşteşugăreşti „Drum sale, să caute să-şi demon­ avea şi posibilitatea redu­ ne dii
golirii şi de care nu se marea actualitate a indica­ structura politică, morală şi nou" din Hunedoara o serie streze lui că poate mai mult. cerii consumului casnic de tena.
prinde decit o parte din ţiei secretarului general al profesională a unui colec­ de agregate şi instalaţii cu Vedeam că oamenii veneau curent. La început am rea­ 22,45 Tciejm
zăpada ce o calcă, şi aici partidului, tovarăşul Nicolae tiv şi de capacitatea lui de care au reuşit să pună la la noi şi plecau nemulţumiţi lizat adaptarea cu piese
au rămas numai oamenii Ceauşescu, comuniştii s-au a răspunde comandamen­ dispoziţia populaţiei servi­ nai. A intervenit insă fabri­
cu dorinţă totală de muncă aliniat operativ şi cu toată telor majore ale partidului. cii de mare căutare şi uti­ ca : „Tovarăşi, dumneavoas­
şi de cinste. Cu acest crez răspunderea acţiunii de asi­ Exemplul cu pompa nu litate ; le-au realizat prin tră v-aţi aipucat să fabri­
a lucrat şi lucrează tot milare şi producere a pie­ este singular, dovadă că gîndirea şi munca lor, din caţi frigidere, dar asta facem BUC Uit Em­
timpul organizaţia de bază selor de schimb şi reperelor ceea ce s-a asimilat aici materiale şi aparatură indi­ noi !". Intr-Un fel aveau ilio pro gram
Radiojurnal
de aici. supuse mai curlnd uzurii. în ultimii doi ani depăşeşte genă, multe provenind din si gîndească dreptate. Piesa cea mai di­ presei; 8,10
Am spus lucrul acesta Totul a început cu studie­ două milioane lei. resurse interne ale coopera­ ficilă pentru o astfel de diilor; 9,
pentru a se înţelege că rea atentă a organelor sus­ llie Motorga şi Constan­ tivei. lată care sînt acestea: adaptare e motorul electric ştiri; 9,05
cultătorilor:
aşa s-a creat mediul in ceptibile să Intre pe banda tin Bălăci sfat numai doi staţie de încărcat agregate mereu la capsulat. Am' zis că dacă ştiri; 10,05
care s-a format o mulţime reanimării. oameni dintr-un colectiv, dar frigorifice cu compresie, reuşim să achiziţionăm de Iară; 10,30
de oameni de certă valoare Vreme destul de înde­ doi care ¡1 exprimă — cum staind de probe electrice perfecţionarea la populaţie asemenea mo­ cialiste ; io,
luţionarc şi
politică şl morală, de inaftă lungată a dat bătaie de spuneam — foarte bine. Ei după încărcarea frigiderelor, toare defecte noi le vom Buletin de
probitate profesională. cap o pompă, numită Fiaber- sînt conducători nu pentru stand de verificare electrică putea recondiţiona. Şi ast­ crof«nul pi
Ne întllnim aici cu ingi­ mman, importată, care costă că aşa slnt situaţi In ierar­ şi mecanică a motocompre- muncii fel a;m creat alte dispozi­ Avan premie
12.00 Buletii
nerii llie Motorga, şeful 140 000 lei. Intii i-au fost hia secţiei, . ci pentru că soarelor, stand de verificare tive cu care recondiţionăm Din como
secţiei, şi Constantin Bă­ asimilate anumite părţi, iar ştiu să lucreze cu oamenii, şi reglare a releelor de motoare capsulate. nostru; 12,2
lăci, adjunctul său, oameni in prezent este asimilată in ştiu să le pretindă ceea ce demaraj şi protecţie. Ce au că nu puteam sâ-i servim. — Tovarăşe Mureşan in că ţific; 12,40
copii; 13,00
care reprezintă intr-un fel întregime. Producţia ei în trebuie să facă, dar ştiu şi rezolvat prin aceasta ? Pres­ Dar eu ştiiam că problema o întrebare : credeţi că ceea 15.00 Club
reuşit, la scara individuală, întreprindere nu va costa să le ofere o mină de taţii pentru care altădată are rezolvare. M-am dus pe ce aţr realizat durnnevoastră 16.00 Fotbal.
evoluţia colectivului. Secţia mai mult de 60 000 lei. La ajutor atunci cind este ne­ populaţia aştepta săptămini ia alţii care mai făcuseră aici pot realiza şi alţii în F.C. Argeş
b.c.a. prezintă o particula­ aceasta se mai adaugă di­ voie. Şi, intr-un colectiv, ş( luni de zile sau era ne­ cîte ceva. Am mai învăţat alte oraşe ale judeţului ? Sia; 17,45 S
pertoriul gri
ritate în întreprindere, anume ferenţa costului setului întotdeauna este nevoie de voită să meargă cu frigide­ şi d-e la ei, am mai gîndit 18.00 Orele
că este concepută şi dotată pieselor de schimb : fabri­ ajutor şi întrajutorare. rele la reparat prin alte şi eu şi aşa am a-jun-s să — Pot. Dacă se preocupă. tera şi spii
după licenţe străine. Ce cate aici, costă de 11 ori oraşe ale ţării. Au rezolvat ne dotăm secţia cu ceea ce Unii chior au început. Eu Jocuri popi»
bal. Cupa <
înseamnă aceasta 7 Ivirea, mai puţin decit cel impor- A. CQRNESCU problema doi oameni ani­ ne era necesar, să nu mai sînt dispus să-i ajut dacă ropeni: Olirr
maţi de focul permanentelor punem oamenii pe drumuri. cineva vine şr mă întreabă Universitate;
căutări. Pe unul dintre el, Nu ne-am oprit insă aici. cum am rezolvat noi o Radiojurnal;
cel care a avut contribuţia Există o cerinţă pusă de problemă tehnică sau alta. rii muzicale
stop muzica
Şicana în pastori de exigentă meseriei pe miini ştafetei hotărîtoare, şeful secţiei Ion partid în faţa noastră — L-a>m lăsat pe Ion Mureşan TIMIŞOARA
încredinţarea
bune
ţiile zilei ; 16
este o grijă permanentă şi Mureşan l-am avut ca inter­ să recondiţionăm şi repunem la glodurile şi preocupările în industrj
in brigada condusă de locutor mai zilele trecute. în circuit piese şi suban- Iul, care n-au alt scop decit producţiei fi
în vecinătatea dispensa­ sum. Şi mal arc una — Gheorghe Oprean, de Ia — Tovarăşe Mureşan, aţi samble din agregate şi in­ să pună în slujba oameni­ prioritar : /
rului rural din Birsău (co­ amendarea îngrijitorilor de sectorul III al I.M. Dilja. putea să spuneţi ce v-a stalaţii folosite. Ne-am spus lor servicii cit moi bune. Ce le, intre gr,
Dan Oprean, Tonta Şopî-
muna Hărâu) există o su­ animale de la fermele zoo­ toe şi Varga Ludovic sînt îndemnat să căutaţi rezolva­ că, dacă am reuşi să adap­ valori etice încorporează a- re : Timişoai
prafaţă apreciabilă de te­ tehnice ale C.A.P.-urilor trei tineri ce vor duce mai re la o problemă altă dată tăm frigiderele cu absorbţie semenea existenţe umane ! re de ieri î
Ascultătorii
ren cultivabil, precum si din comună. Cum lc-a tri­ departe ştafeta vredniciei La ei, conceperea rosturilor cialiştii răsp
minereşti. atit de dificilă şi pentru tip „Fra-m" la funcţionarea
nişte anexe gospodăreşti mis vorbă să' se prezinte propriei meserii exclude cor­ ale gîndirii
care, o vreme, au stat ne­ Ia dispensar pentru con­ setul rutinei şi comoditatea neşti ; 19,'
cintecul şi j
folosite, Obligată prin le­ trol periodic şi nu s-au în gîndiire şi foloseşte ca de muzică ]
ge să-şi creeze gospodărie prezentat ia data specifi­ solid punct de sprijin o nească la si
anexă pentru producerea caţii, cum apare si proce­ mare doză de generozitate torilor ; 19,3
ne literară.
de carne, ca maternitate sul verbal de amendare. umană.
pentru material de repro­ — în fond ce muncă de
ducţie, cooperativa zonală prevenire, cu oamenii, face TH. MĂRCUS
de consum Deva a cerut ■ medicul ? — f-am întrebat Ii] IN
sprijinul Consiliului popu­ pe tovarăşul Trtus Marf-
lar Hărău. no-iu, primarul comunei.
I s-au atribuit spre fo­ — Şi eu l-am întrebat. La „balul (Patria) ; Cd
ta); Vis da
losinţă acele anexe amin­ Răspunsul a fost c-ă nu sRuguriî-Of", na de vară
tite, cu condiţia să efec­ prea stă de vorbă cu oa­ RA: Duelul
tueze in interiorul lor re­ menii. tinerii au dansat nele (S ideri
(Ari
de oţel
paraţiile şi amenajările ne­ Neindepiinindu-şi con­ cu rviîndna datoriei aur a incas
cesare şi să vîrrdă popu­ secvent atribuţiile ce-i re­ torul) ; PET
laţiei comunei o parte din vin în activitatea de edu­ împlinite rul (Un ¡rea)
purceii obţinuţi de la caţie sanitară şi do pre­ nă (7 Noie
m a i
rul ştie
scroafe, pentru a fi cres­ venire a îmbolnăvirilor, Na demult, tinerii din blica); LUP
cuţi şi contractaţi. Coope­ medicul suplineşte aceasta Măceu ii invitau pe alţi şi cei 4 0 de
rativa a amenajat spaţiul cu atenţionări, note de tineri Ia tradiţionalul I-il (C ultur
mare ( ¡Vium
respectiv şi l-a populat cu constatare, procese verbale. „bal al strugurilor". CAN : To tu
animale, ajungînd în pre­ Hîrtie de acoperire să fie, S-au distrat bine tinerii te (Luceafăr
făcut-o
Au
zent la 80 de capete — restul nu contează. la acei bal. Cu mîndria la Veni sţia
LONEA: Co:
cu
mîndrie.
scroafe de prăsilă, porci Este sută la sută corect rul) ; P! ETRI
de carne şi purcei — a- . medicul de circumscripţie datoriei că, împlinite. cei Pen­ lotului Pirx
tru
deşi
mai
censtă acţiune înscriindu-se rurală ? Pe terenul din mulţi dintre ei muncesc A N 1N O.VSA :
tuoşi C Hune
pe linia indicaţiilor date jurul dispensarului — cir­ de frică sar gardul şi fug. CÂNI : Nep
de partid. ca un hectar — se cultivă „Bine-ar fi» puîu’ mam? A fost chemat la orga­ în întreprinderi din Ca­ (Retezat ul) ;
Fapt curios, dezvoltarea sfeclă furajeră, porumb, nul de ordine din comu­ lan sau din împrejurimii, nica (7 N o ie
prii
A doua
■ acestei mici gospodării a- legume, pomi- fructiferi. Petru Munteanu din sa­ — Patru al nostru — nă, la primărie, şi i s-a nu şi-au uitat nici da­ roşie) ; GUF
ai sa­
toria
de locuitori
nexe a făcut să crească Cultivă medicul Ciocan, tul Săeămaş, comuna Ilia, ni se destăinuia Luere- atras atenţia să-şi schim­ telor. La recoltatul car­ cul.a Mo — i
pînă la exacerbare şi exi­ fără contract de închiriere, la cei treizeci de ani ai ţia Munteanu, mama pu­ be modul de conduită. A ncruJ) ; OR
nierii (Pairi
genţa medicului Petru Cio­ fără nici o bază legală. O săi, nu se poate lăuda iului de 30 de ani — e promis, s-a angajat ferm tofilor, la depozitarea în ad încui
can faţă de prevederile le­ acoperire „de ochii lumii“ că pînă la această fru­ om să-l ungi pe pîine că aşa va face, dar asta lor, la recoltatul şi de­ geoag: 1U-B.
gale privitoare la protec­ tot este. Produsele obţi­ moasă virstă ar fi făcut cind nu bea. Ascultător, ţinea pînă dădea de al­ pozitatul porumbului, sa de cu!
Vizita d e di
ţia mediului înconjurător. nute — spune el — le pre­ ceva cu care el şi ai lui respectuos, muncitor. Cind cool. tineri cum sînt loan lar) ; HRAZ
Constatarea lui invariabilă: dau Spitalului judeţean, — părinţii şi fraţii — să bea, însă, e foarte rău. Am discutat cu cel în Cocioabă — lăcătuş şi lişti în Sibe
—
neevacuarea la termene iar o parte le reţin pentru se poată mîndri. A în­ Ne ceartă, ne ameninţă, cauză. loan la Bradea Că'an, furna- Femeia t’â r«i
Tra­
list
I.V.
scurte a dejecţiilor anima­ întreţinerea calului dispen­ văţat meseria de şofer, ne alungă de acasă. Din — De cind nu lucrezi ? ían Roglea — mecani­ de culi ură)
Pentru
un t
liere este o sursă de po­ sarului. Pentru acelaşi cal branşă în care a lucrat cauza lui am dormit în — De vreo doi ani. zator la ferma Í.A.S. note (M ureş'
luare a mediului înconju­ consiliul popular a mai a- cităva vreme, dar nu cine multe nopţi pe la vecini, — De ce ? Ai doar o Bretea Strei, Nicu Pa­ belul (3 i.u mi
rător. în consecinţă. încep tribuit dispensarului un ştie ce, după care s-a prin grădină... Ce mai, meserie frumoasă. săre! — mecanic de în­
să curgă atenţionările, a- hectar de fineţe şi 22 ari lăsat. Şi încă ceva a mai este foarte rău cind bea... Interlocutorul nostim a treţinere la balastiera
poi amenzile la adresa care să fie cultivate cu făcut P.M. în anii ce-i — De unde are bani să tăcut o vreme, apoi ne-a Bretea Strei şi alţii ca its
cooperativei şi a preşedin­ porumb. O fi acest cal din poartă pe umeri: a stat bea, că alcoolul nu izvo­ spus că o să se încadre­ ei au fost, în orele li­
telui ei. De aici — purtări specia ducipalilor ? cîteva luni acolo unde răşte- pe marginea dru­ ze, de data asta este bere, veritabili agricul­ Timpul pr,
pe drumuri, înfăţişări la întrebat dacă recepţia şi stau cei certaţi cu nor­ mului ? hotărît s-o facă. îşi va tori înţeiegînd bine că ziua tic 30 s
judecătorie, instituţie care livrarea produselor obţi­ mele comportării în so­ — li dăm noi bani. schimba si comportarea a răspunde chemării se­ Vremea va
de fiecare dată anulează nute se face pe bază de cietate, adică la închisoa­ în familie şi societate. Se cretarului generai al se va răci. c
ros. Vîntul v
ca nefondate amenzile a- act- medieu-l a* răspuns re, în urma unui scan­ Altfel nici nu se poate, va face băiat bun, pe partidului adresată tine­ rat cu inte
plicate la cererea exigen­ pi ,ntr-o ridicare de umeri: dal al cărui autor a fost. că ne e frică dc el... părinţi o să-i trateze cu rilor ce locuiesc la sa­ de 50—00 kn
tului medic. în treacăt fie N-am ! Verificînd la Direc­ Altceva ? Nimic, dacă nu Cum ne-au spus şi alţi respect, cu grijă de fiu te de a lucra în agri­ vest. Tem,
mă va ii ci
spus. aceeaşi exigenţă ar ţia sanitară judeţeană şi punem Ia socoteală — oameni din sat, PJM. cind bun. Am ascultat aceste cultură este o îndato­ şi 14 grade,
putea-o manifesta medicul la spitalul judeţean, am de ce nu le-am pune ? — vine acasă cu mintea în­ promisiuni, le-a ascultat rire patriotică. Bar nu mă între 15
Ciocan şi faţă de cei care constatat că nu s-a înre­ faptul că se îmbată din tunecată de alcool spar­ şi Lucreţia Munteanu, numai în agricultură ei de.
La munte,
poluează malurile pinului gistrat nici un produs pro­ cind în eînd — destul de ge tot în casă, îi pu­ după care femeia a oftat şi Ia lucrările de gos­ lă şi în r
ce străbate localitatea, ea venit din locul cu pricina. des dealtfel — şi vine şi a zis : noros. Vor
şi faţă de cei care depozi­ Aşa stînd lucrurile, ce acasă şi-i maltratează pe ne pe părinţii săi să-i — Bine-ar fi, puiu’ ma- podărire şi înfrumuse­ taţii sub for
tează bălegarul în vecină­ se poate crede despre co­ părinţii săi, oameni tre­ cînte, după care îi ame­ mii ! ţare a satului, în Fes­ iar la peste
povlţă cu n
tatea surselor de apă. Dar rectitudine si exigentă ? cuţi binişor în vîrsta pă­ ninţă cu tot ce-i vine la tivalul „Cintarca Româ­ va prezenta
n-o face. are preferinţe CORNEL ARMEANO rului cărunt. gură. Iar bieţii oameni, TRAIAN BONDOR niei" tinerii din Măceu pînă ia ]00
faţă de cooperativa de con­ ION CIOCLEl s-au dovedit inimoşi. rolog de s
Vaier).