Page 11 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 11
>9 © JOI, 3 SEPTEMBRIE 1981 Pag. 3
în spatele uşilor închise Urmaşele Madiei sufragerii „Narcisa“ şi „Ta-
tineret
(mate),
camere
Teliucu Inferior, comu de... spaţiu. Dar Ioan Bîr- în spatele uşilor închise a mina“, dormitoare de „Felicia“
şi
camere
„Sandina“
com
nă suburbană cu o impor na, preşedintele comitetu rămas pentru noi o enig se afirmă binate, produse aie între
tantă pondere în economia lui sindicatului de la mă. După cuni enigmati prinderilor şi combinatelor
uzi cal a Lucrătorilor de Ia Au de prelucrare a lemnului
judeţului. Ce manifestări I.M.H., ne asigură că s-au ce ne-au apărut în tăce tobaza II călători a I.T.A. din Timişoara, Braşov, Pi
mi el lor eultural-educative şi artis propus nişte măsuri, prin rea lor şi căminele cultu le-a fost prezentată ieri o teşti şi Deva. o 1—7 sep
tice sînt oferite locuitori tre care şi schimbarea bi rale j din Lunca Cernii dc interesantă expunere pc te tembrie a fost declarată
an: „Vîn- ma „Omul şi viaţa raţiona „Săptămîna muncii patrioti
i*i“ — re- lor satului de centru ? A- bliotecarei Saveta Bobora, Jos şi Lunca Cernii de lă“, iar membrilor cercuri
[1 ului 1 proape nimic sau foarte menite să învioreze acti Sus. Cu deosebirea că cel lor tehnico-aplieative ale ca ce în şcoli“, prilej cu care
[zicală puţin. De ce ? Căminul vitatea culturală din în din Lunca Cernii de Jos sei de cultură informarea elevii se îndeletnicesc eu
gospodărirea sălilor de cla
.ilin: Fi- cultural a cărui construc treprindere. Sperăm să se părea mai îngrijit (cel pu politică „Din evenimentele să, laboratoarelor şi a inter
interne şi internaţionale ale
ui inter- ţie a început cu cîţiva ani găsească soluţii şi pentru ţin pe dinafară), în timp lumii“, e Milne, o brigadă natelor, cu îngrijirea zonelor
la Galaţi, în urmă, deocamdată n-a mai buna gospodărire a ce in curtea Căminului ştiinţifică a casei de cultu verzi şi a parcurilor din in
directă depăşit fundaţia. Clădirea spaţiului existent. cultural din Lunca Cernii ră se va intilni cu lucrătorii cinte, cu întreţinerea grădi
tulnic — meşteşugari de la coopera nilor în vederea începerii
doric din faţa viitorului cămin La Topliţa, zugrăvirea de Sus te împiedici dc recoltării legumelor şi con
late cultural servea . altădată stilpi de beton sau scaieţi. tiva „Progresul“, o Prinde servării lor. o Cadrele me
drept cinematograf. Acum, Impresia de părăsire pe contur un nou cartier de lo
economică cuinţe — „Liliacului“. Mîine dicale ale policlinicii şi spi
acest
desfăşoară
toare în datorită' deteriorării nu AŞEZĂMÎNTUL care ţi-o lasă acest cămin se predă al 300-lea aparta talului acţiuni de în educaţie
sezon
hnologie mai poate servi la nimic. DE CULTURĂ — cultural ne-a surprins pen ment din cele 450 cile va
ilui Nici măcar (sau mai ales) tru că în cea de-a Ill-a avea in final. Se mai află sanitară, privind respectarea
nigmelor CARTEA DE VIZITĂ în 'construcţie în acelaşi condiţiilor igienice ia con
inţific. E- esteticii localităţii. Cu spa A LOCALITĂŢII ediţie a „Cîntării Româ cartier un liotei cu 250 de sumul fructelor şi legume
Giganţii — ţiul destinat manifestări niei“ comuna a avut o lor proaspete.
?“ lor culturale, in special u- prezenţă meritorie. locuri. a Spaţiile depozitu
i istoria căminului cultural în ex lui de mobilă al I.C.S.M.I.
aânesc. nor festivităţi sau seri de Consiliile populare a'le adăpostesc noi garnituri dc E. ŞINA
ei drame: dans, I.M.H. stă ceva mai terior şi a sălilor biblio comunelor Topliţa şi Lun
Ipisodul 16 tecii, clubului si celei pen ea Cernii de Jos au asi LAVTN1A AG'ACHE
bine. în fosta cantină s-a
amenajat o sală de club, tru repetiţii se încheiase gurat la toate căminele Ieri au sosit !d Deva ti
pe care n-am putut-o ve de curînd. O dovedeau culturale lemnele necesa nerele gimnaste teu rea te
dea pentru că nu s-a gă urmele de humă de pe re încălzirii pe timp de ale turneului de la Tokio.
sit cheia. Din sala fostu geamuri. Sala mare, des iarnă. La Teliucu Inferior Concursul rezervat junioa
lui club — singura după tinată spectacolelor şi fil este încălzire centrală. In relor, desfăşurat in capi
MO Ra- cîte ni s-a spus, care ar melor — singurul interior ceea ce priveşte întreţi
ineţii ; 7,00 pe care am reuşit să-l ve nerea acestor aşezăminte tala niponă, a fost do
DO Revista putea servi proiecţiei de minat, după cum Se ştie,
îrul melo- filme in acest sat — ser dem pe tot parcursul rai am constatat că acolo un de sportivele Lavinia A-
n de ştiri; viciul administrativ al dului — n-a trebuit să fie de era nevoie s-au zugră Cocsul de Colan este „garat“
ascultăto- vit. în exterior. Cum ara gache şi Ecaterina Szabo,
n de ştiri; I.M.Il. a făcut magazie. zugrăvită. în schimb ar reprezentante ale C.S.
- consiliul Iar oamenii sînt nevoiţi mai trebui măturată din tă ele în interior — cu „Cetate" Deva. La-vinta a încă pe linia... constructorului
Autori de cînd în cinci. excepţia menţionată, cele ciştigat atît concursul in
10,35 For- să se deplaseze la Cincis lalte n-au putut fi des
11.00 Bu- sau Hunedoara dacă vor Aceleaşi urme de zugră dividual, cu 38,55 puncte,
L,05 Muzi- să vadă un film. Şi n-au veală proaspătă se puteau chise, factorii cu atribuţii cit şl cel pe aparate - (Urmare din pag. 1) de pe hîrtie în teren. Rină
R.P. Bul- culturale din satele res acum s-a mers pe princi
,n premieră altă alternativă, întrucît vedea şi la aşezămîntul de pective fiind plecaţi — la sărituri (19,25), -birnă Aşadar, în ciuda faptu piul... proiectul e sfînt. Do
Publicita- cei ce locuiesc la cămine cultură din satul Hăşdău. (19,55) şi sol '(19,25). E- lui că uzina a fost proiec vadă că nu s-a gîndit la
de ştiri ; le de nefamilişti nici la Nu se vedea în schimb vom afla la o vizită ulte- caterina Szabo s-a ciasat
ra folclo- persoana care să le înlă rioară. a 3-a la individual com tată să funcţioneze unitar, timpul potrivit aşa cum
D Magazin televizor nu pot viziona ea va porni pe... porţiuni. trebuie, sînt multele dispo
o Cîn- emisiunile, tot din pricină ture. Iar ce se ascundea VIORICA ROMAN pus (37,90 p.), la 5 su Aceasta a fost opinia in ziţii de şantier care vin să
00 De timi de acupanto locului
Civ.J uni- 2, sovietico Regina Staro- ginerilor Alexandru Goga completeze sau să refacă
idiojurnal; - I.P.R.O.M.E.T. Bucureşti unele lucrări.
dub. In concursul p’e apa
muncă de CUVÎNT DE ORDINE ÎN AGRICULTURĂ
,25 Tehni- rate Ecaterina Szabo a o- şi Valer Ştreza - şeful' sec Ce spune constructorul ?
in agricul- cupat locul 2 la sărituri ţiei chimice. De ce ? De Optimist ca întotdeauna.
:e popu- De optimismul lui ne-am
erbănescu; u tr, pcg. 1) activitatea fermei nu este Analiză concretă, şi birnă. In continuarea sele nerespectări „de ter
:ului; 17,00 de mirare că şi rezultatele turneului, sportivele româ mene din parteó I.C.S.H., convins în celelalte „Cronici
17,05 Odă concediu medical. De ase forţele judicios ne au participat la con o imprăştiere a efectivului de şantier", cînd afirmam
17,25 Te menea, ne spuneau că da privind livrările la fondul că in multe rînduri a fost
atria mea; de stat sînt cu totul ne repartizate cursul 'demonstrativ de la intr-un perimetru mare. Să subapreciat volumul lucră
20.00 Ate- că li s-ar aduce motorina satisfăcătoare. Sapporo. (Urmaşele Na -nu mai punem ta socotea
României; în clmp ar putea evita dei se 'afirmă, confirmă. rilor. Totuşi, inginerul A-
muzicii u- consumul pentru deplasă Operativa de seară la lă că el, constructorul, a ddlbert Leonhardt ne-a a-
in de ştiri; Fermierul are C.A.P. Geoagiu s-a desfă Felicitări 'sportivelor deve- făcut o aprovizionare ñe sigurat că există mai mul
; 21,25 Bi- rile în gol, ceea ce ar fi şurat în prezenţa preşedin ne, antrenorilor Aianasia co respimzatoare cu mate
22.00 O zi foarte bine şi necesar în program redus ? Albu şi Octavian Belu ! tă disciplină pe şantier, că
—5,00 Noii acelaşi timp. telui consiliului unic agro riale pentru secţia chimică. fiecare echipă răspunde de
turn. industrial, Aurel Doboş, .Este adevărat, nici pro modul în care îşi îndepli
Cea mai mare surpriză care răspunde de această iectanta! nu .poate fi scu
sarcinile
neşte
Ü¡2¿í2b2Sí23 După inspiraţia pentru îngrijitorii de ani unitate, şi a primarului tit 'de nişte inadvertenţe .in calitatea execuţiilor. şi respectă
male de la C.A.P. din sa comunei, loan Necşa. S-a
legumicultorilor proiectare. Dar tot atît de
ESBSEBSEB tul Aurel Vlaicu ar fi să-1 făcut un scurt bilanţ al Vt’.iU’ro ’{tin «orii ş'i 'moder Rutea să se schimbe mai
vadă măcar într-o dimi rezultatelor din .ziua res adevărat este că şi con demult starea aceasta de
La ferma din Geoagiu nul contru civic al oraşului
¡tea m o a neaţă pe şeful fermei, Ion pectivă si s-a programat structorul ar putea să gîn- fapte. Şi cocsul de Călan
>; Contra- a Asociaţiei horticole acti Rusu, participînd la pro Urau. deas-că mai mult la func ar fi primit mai repede
¡grad (Ar vitatea se desfăşoară, cum lucrul pentr-u ziua urmă
te învinsă gramul de lucru în zoo toare, repartizîndu-se ju Foto: VERGII. 0X01U ţionalitatea luoor instalaţii cale liberă de pe linia...
i) ; HUNE- am avut prilejul să con tehnie. De regulă, ei so dicios forţele şi mijloace atunci cînd le transpune constructorului.
ea grana- statăm şi altă dată, după
ralismanul inspiraţia oamenilor care seşte la grajduri după ora le existente. în bilanţ s-au
irurgistul); 7, uneori chiar după 9, consemnat: 16 tone furaje
pi iArta); lucrează la grădină. In cînd treburile în fermă transportate, 10 hectare
casă ziua raidului fermiera A-
, PE- lexandrina Ciornei trecu sînt cam pe terminate. arate, 20 de hectare dis
... şi Isol- se doar in jurul orei 10 Fireşte, in acest mod nu cuite. In program s-a sta
habana — bilit: patru tractoare la
oiembrie) ; pe la locul de unde se re poate fi condusă activita
ca) ; LU- coltau roşiile, apoi a ple tea unei ferme. Faptul că arat, două ia discuit şi o
(Cultural); cat. Aşa se explică de ce unitatea se prezintă cu combină, la recoltat tri
-•laţia ge- nerealizări mari la efecti foiul de sămînţă. Atela
oresc) ; O oamenii de la grădină
(Luceafă- muncesc şi ei cum se pri ve şi ia producţia de lap jele au fost repartizate la
<ojak la transportul furajelor. Coo
ml); PE- cep şi cum vor, deoarece te marfă îşi găseşte expli peratorii — mobilizaţi la
an — sc- plata .zilnica este fixă, ne caţia şi in pasivitatea şi
oresc) ; A- delăsarea în muncă a şe recoltatul sfeclei furajere
•ma Rae condiţionată de normă (!). pentru sămînţâ şi la slrîn-
URICANI : Şeful de echipă Vasile fului fermei. Faţă de un gerea resturilor vegetale
ui (7 No- asemenea caz de indisci
Probleme Gheorghiu spunea că ni de pe cultura de cartofi,
a roşie) ; meni nu se" interesează de plină Consiliul unic agro în vederea începerii recol
Antichităţi condiţiile de cazare ale industrial Geoagiu trebuie tatului. Şeful secţiei S.M.A.,
>TIE : Pi- să facă propuneri concre brigadierii şi ceilalţi mem
(Patria); oamenilor, care sînt sub
i) ; GEOA- orice critică. Cu un ase te Direcţiei agricole jude bri din consiliul de con
înalt (Ca- menea mod de a conduce ţene. ducere au primit răspun
HAŢEG :
aţi (Popu- deri concrete pe lucrări şi
Pumni în acţiuni.
—
Vizită la — a — © — ® — © — ®— a — a — a ~ « — a> - m ~ «s ţ- — 'îs — o (6 — o ~ s — o a ~ 'e ~ o o “■ ®
de cultu- Radiografie de campanie ®
noasă (11 oooluiui, l-a acostat fără nici un mo găzduiţi de Oh. Z., peste noaple au j
: La răs- i Pentru furt şi tiv pe cetăţeanul V.S., l-o lovit, apoi pătruns in camera unde acesta clor-
furtuni (Urmare din pag. 1) Rapolt două lînare. Lu
Poarta de identitate falsă l-a sustras banii şi -actele de identi rrvea şi, sub ameninţarea cuţitelor,
Lumina) ; C. A. P. Bobîlna însă, tate. Vindecarea leziunilor provocate i-au sustras suma de 1 275 lei şi
;n zăpadă cisc, Ioan Filimon şi Pe l.M.M.R. Simeria încă n-a • Inculpatul Constantin Grădinara, în victimei de către infractor a necesitat ceasul ce-l purta pe mină, după ca- ®
ncitoresc). început lînarul la care
tru Muştereagă sc altă I vîrstă de 35 de ani, recidivist, a fost 20 de zile spitalizate. Fiind recidivist, re i-au cerut să părăsească locuinţa I
pe ci mp Ia arături. Ei s-a angajat. & condamnat la un an şi şase luni în-
S2SE22S9 I chisoare pentru că, prin efracţie, a M.L. a (ost exceptat de la beneficiul dezbrăcat, reţinindu-i şi hainele. **
CPRES sînt fruntaşi în această o Seara, la ora 21. La 3 pătruns în biserica din Săcărîmb, de ■Sentinţa dată de Judecătoria Pe- |
campanie. Numai în ziua locul „Valea Iui Sîmpe-
wtfsszsssa troşani, pe deplin meritată, a fost ©
de 1 septembrie au arat tru“, tractoriştii Petru Bre- | unde a sustras bani şi alte obiecte. confirmată de Tribunalul judeţean. |
jerii din 12 ha de teren. tean, Victor Bolea şi Ion s Pedeapsa inculpatului a fost agravată e
© Plnă scara,' combina Lazăr, de la Complexul I şl de faptul că, folosindu-se de iden- fapte isi instanţă
23, 13, 2, complexului dc animale de animale din Bobîlna # titate falsă (un certificat de naştere îşi vor ispăşi pedeapsa ^
41, 26, 4, de la Bobîlna a recoltat, arau la lumina farurilor. . sustras) a încercat să se încadreze cuvenită ,
pentru sămîn[ă, ultima Plnă către miezul nopţii 1a Ocolul silvic Şoimuş.
i: 1 061 359 supralaţă (circa 2 ha) cul au arat 4 ha. Imprcuiră ® Recursul declarat de inculpat a Decretului de graţiere nr. T89/1981. O
'Fără ocupaţie, loan llie din Iveşti-
tivată cu lolium. cu tractoriştii, cot la col, i fost respins de Tribunalul judeţean Judecătoria din Petroşani l-a con Vaslui, Nicblae Branişte din Beca - *
o Venind vorba despre s-a aliat pe cîmp direc ® Hunedoara. damnat Ia şase ani, iar prin decizia judeţul Neamţ şi loan-Sava,, -din Lei» ®
porumb, anunţăm pe a- torul complexului, ing. I penală a Tribunalului judeţean i s-a pezi — judelui laşi, tineri în'tre 26—29 I
ceastă cale conducerea Lucian Indrei. ® Obişnuit cu viaţa -ani, <cu domiciliul in oraşul Petrila au e
C.A.P. că lanul din dreap © Ieri, 2 septembrie, la respins recursul.
I pentru parazitară fost condamnaţi — primii doi ta cîte |
Orie 1981: ta şoselei la intrarea în C.A.P. Bobîlna, brigada I s .patru ’ani, .iar cel de-ol treilea la ®
cu cer Rapolt dinspre Simeria Foit a început recoltarea Miron Lucaei, din Sînfămăria- Sentinţa a fost confirmată Cinci ‘ani închisoare - pentru viol. |
precipi- este apt pentru recoltat. cartolilor. Primii care au
ormă de Pe cînd începutul cule 8 Orlea, satul Balomir, «este 'cunoscut Sehtinţa pronunţată de Judecătoria e
le ploaie. începui să-şl culeagă por i prin împrejurimi ca unul din cei care Dorel Florin Stancev., din Petro •Petroşani a fost confirmată de Tri- j
moderat sului ? ţiile reparlizale sînt loan ® frecventează bufetele. Nu are nici un şani, a fost condamnat la trei ani bunaltri judeţean.
ic. Tem- o Uzina nr. 5 din Com Pascotă, Luca Crişan, şi şase luni, iar concubina sa, Vo - 0
:
vor os- binatul siderurgic Hune Ioan Covăceanu şi alţii. | fel de Ocupaţie, fiind obişnuit să
¡rade, iar g, ducă o viaţă parazitară. în luna rîiai chiţa D^bre, la trei ani înch'sca’» Rub ied realizată cu sprijinul
17 şi 22 doara a construit la fer a.c. de pildă, fiind Sub influenta ftl- Mo'’ "'.ii ? Titho-'g. Tribunalului judeţean
‘.y.ol nt ma zootehnică a C.A.P. Radiografia continuă.
o - * — »•*- » - s> — ©‘