Page 14 - Drumul_socialismului_1981_09

fag- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Acţiuni organizate de consiliile
Discuţiile individuale cu comunişti — moment de sotoanaliză,
7 9 '
de puternică angajare In activitatea de vifor locale aie F.D.U.S.
•• „Gel mai frumos şi mai obştesc. In aceste acţiuni 11,45
Organizaţia de bază de mai ales după ce ies pe discuţii schimbul liber de mult, că, de fapt, în rea­ bine gospodărit cartier"; în s-au evidenţiat organizaţiile In ju
la secţia sculărie a între­ porţile uzinei, că este ne­ păreri aduce mai mult fo­ lizarea producţiei cu o e- cadrul „Sfatului gospodarilor" democraţiei şi unităţii socia­
prinderii mecanice Orăştie voie să ştim mai multe şi los decit închistarea lor in­ ficienţă eît mai mare de­ organizat de Consiliul muni­ liste de la E.M; Deva, l.M.C.
încheie în aceste zile dis­ despre viaţa lor în familie tr-o formulă organizatori­ pindem unii de alţii şi cipal Deva al F.D.U.S. se în- Bîrcea, I.E.C. Mintia, S.U.T.,
cuţiile individuale — mo­ şi societate, nu numai de­ că unică. Oamenii, munca că nu putem spune că ne tîlnesc periodic conducătorii I.P.I.C.C.F., Şantierul I al
ment care, pentru munca spre munca lor. au particularităţi care nu e indiferent cum munceş­ organizaţiilor de masă şi T.C.H. şi altele, cele din
şi viaţa fiecărui comunist Oamenii sînt receptivi la ies in evidenţă deeît în te colegul şi nici cum. tră­ obşteşti, preşedinţi şi împu­ cartierele Bejan, Dacia, Goj-
înseamnă o exigentă auto­ tot ceea ce ridică produc­ acest fel. ieşte el. terniciţi ai asociaţiilor de du, Viile Noi şi zona cen­
analiză şi, în acelaşi timp, tivitatea muncii, eficienţa — Dacă momentul diseu- Nicolae Optoi% lăcătuş : locatari, responsabili de scări trală. 16,00
o puternică angajare în Socotesc discuţiile indivi­ din blocuri, conducători de. o Colectarea de materiale 16,05
activitatea de viitor. Ce duale un bun prilej de cu­ întreprinderi şi instituţii, re­ refolosibile. Membrii O.D.U.S. 16,25
învăţăminte rezultă pentru DE BAlk A PASUPytOt noaştere a oamenilor. Cinci prezentanţi ai consiliului de la secţia I.P.E.G. din Te-
munca de partid, pentru am ajuns la. rînd la dis­ popular. Aici dezbat' şi ana­ liuc sînt' angajaţi cu răspun­ 16,30
biroul care o conduce şi rôsfjundariOfunclionQjitaie^sprijin «eficienţă cuţii mi-am dat seama că lizează activitatea de gos­ dere în acţiunea de recupe­ 18,20
pentru fiecare comunist din biroul cunoştea mult de­ podărire şi înfrumuseţare, de rare a diverse materiale în ve­
acest important moment ? spre munca şi viaţa mea, recuperare a materialelor re- derea revalorificării lor. Astfel, 18,35
Dezbatem aspectul cu mai economică. Vin cu multe ţiilor individuale are a- atît ca membru de partid folosibile. intr-un astfel de ei au, reuşit sd siringă şi să
mulţi comunişti ai acestei propuneri ia. acest sens. ceste valenţe pentru biroul cit şi ca cetăţean. Am pu­ „sfat" consiliul şi-a asumat predea 2 500 kg fier vechi
organizaţii. Maistrul Emil Popovici, organizaţiei de bază, ce a tut astfel să-mi spun şi organizarea concursului „Cel şi 300 kg hîrtie. In această
Traían Mihuţ, secreta­ strungarul Olivia Vida, însemnat el pentru comu- eu mai cu curaj părerile, mai frumos şi mai bine gos­ acţiune s-au evidenţiat Ele­
rul organizaţiei de partid : frezorul Szucs Ştefan ca şi n işti ? dacă am văzut că mi se podărit cartier" — întrecere na Armeanca, preşedintele
Din discuţiile individuale alţi comunişti se dovedesc Ion Gruían, rectificator : cunosc calităţile, am avut ce a dus la obţinerea unor organizaţiei, Otilia Rezmereş,
am desprins multe aspecte preocupaţi, de economisi­ Pentru mine discuţiile in­ siguranţa că părerile mele rezultate bune în activitatea Ana Cioancă, Victor Ciorola-
deosebit de semnificative rea în mai mare măsură dividuale au constituit un vor fi luate în considera­ edllitar-gospodărească. Au nu, Cornel Rodos, Aron le- 18,50
pentru munca de conduce­ a oţelurilor rapide, foarte sprijin real. Am fost sfă­ re. fost prestate peste 200 000 şan, fraţii Aurel şl Gheorghe 10,00
10,25
re. Am înţeles, de pildă, scumpe şi greu de procu­ tuit, între altele, să mă Concluzii la această suc­ ore de muncă patriotică la Trifa. De asemenea, el au e- 10,45
din conţinutul lor că tre­ rat. în discuţii, ei ne-au antrenez mai cu curaj în cintă anchetă ? Una sin­ amenajarea terenurilor din fectuat voluntar lucrările de
buie să punem un accent cerut să facem totul pen­ lucrări de mare complexir gură: Dacă au girul lucru­ jurul blocurilor, întreţinerea: întreţinere' şi reparaţii la 20,05
mai mare pe activitatea tru realizarea unei maşini tate. Am urmat această lui făcut cu convingere, zonelor verzi, amenajarea de drumurile Alun-Bunila şi Po­
colectivă în cadrul birou­ de sudat cap la cap, care recomandare şi am văzut discuţiile individuale sint terenuri de joacă pentru co­ iana Răchiţelei — Runcu 21,40
lui. De asemenea, comu­ ar uşura acţiunea de eco­ că pot mai mult deeît cre­ adevărate momente de pii şi alte lucrări de Interes Mare.
niştii au sesizat necesita­ nomisire. deam eu şi asta-mi dă în­ autoanaliză, de cunoaştere 22,10
tea de a interveni mai ho- — Tovarăşe Mihuţ, so­ credere în forţele proprii. şi de stabilire a direcţiilor
tărit pentru o repartizare cotiţi că discuţiile indivi­ Dumitru Iiogdănescu, lă­ de acţiune pentru viitor, (25
mai echilibrată a lucrului duale trebuie să se desfă­ cătuş : Discuţiile individuar­ ceea ce înseamnă un real
pe oameni. Tot discuţiile şoare după un anumit ti­ le au însemnat pentru mi­ folos- pentru munca de
individuale ne-au întărit pic, după o ordine dinain­ ne prilej de autoanaliză, partid. E5
convingerea că nu cunoaş­ te stabilită ? un moment din care am El
tem încă suficient oamenii, — Socotesc că în aceste început să gîndesc mai ION CIOCLEI dh)ţ
Rad
prci
Ulii«
9,05
INVESTIŢIILE — In termen«, economice* de calitate 10,o:
rilo
Ştii:
pul
ştir:
Realizarea locuinţelor tice
Rad
9 PreamâuE fa un viitor inventar fisiaf te;
planificate (Urmate din pag. avem de montat aparatura 12,0
arii
de măsură şi contrai şi fi­ la
ciut
(Urmare din pag. 1) torii de la T.C.I., lucru­ pornim secţia chimică. În nalizat unele. Instalaţii de 16,2
rile nu se prezintă la fel. momentul de faţă la toci­ automatizare. La un inter­ ce :
ria<
şi
finale,
se realizează sau nu. Dacă Şi aceasta, pentru că exis­ toarele primare electrofiltre, val de o săptămînă va Iui;
exhaustoare,
la sfîrşitul acestei luni tă dificultăţi in aprovizio­ gospodăria de apă şi de funcţiona şi subsecţia de 17.0
planul de apartamente nu narea ritmică cu materia­ gudron şi la staţiile de benzen. ric
Şla
este realizat conform pre­ le. în Valea Jiului nefiind pompe s-au făcut probe şi Intr-adevăr, aşa cum sint Va.*-
vederilor, este greu de balastiere, sorturile nece­ verificări sau se află in prezentate aici lucrurile, rii
presupus că restanţa va sare preparării betonului acest moment sub presiu­ bateria de cocsificare poa­ 20.0
Ser
fi recuperată în trimestrul se aduc de la mari distan­ ne ori se execută simu­ te funcţiona din plin. Dar Cac
IV, atunci cind timpul ne­ ţe, prefabricatele se pri­ lări de funcţionare. Acesta este nevoie să se urgen­ în ti
favorabil va diminua mult mesc uneori cu întîrziere, este- deocamdată necesa­ teze ritmul execuţiei şi la Fabrica tic mobilă Hntrila. Maşinistele Marin Gurliii şi mu
Ioana Dovocu lucrează ia subansamhle de garnituri pentru
din ritmul lucrărilor. iar în privinţa organizării rul la pornire. Cărbunele răcltorul primar nr. 3 şi la mobilier. Foto: Ş'II. XEMECSEIt sto;
Cu toată situaţia nesatis­ există intr-adevăr mari a trecut din gospodăria de al doilea tocitor final. Oda­
făcătoare a lucrărilor de neajunsuri. în acest sens, materii prime pe benzile tă secţia intrată in flux, „EU CONDUC, EU CONTROLEZ, EU RĂSPUNS*“
construcţii din Lupeni, punctele de lucru de la transportoare; prin conca- lucrul constructorilor în a-
două din şantierele de aici, fiecare bloc demonstrează soare- şi dozatoare şi a a- ceastă zonă devine mai a- Această iniţiativă caro creşte durata ue uneţio-
nr. 3 Lupeni şi 2 Deva ale exact cum nu trebuie juns în maşinile de şarja- nevoios. E^ectrofiltrul se a- se aplică cu mult succes nare a oalelor .şi „t- tiodu-
to‘
T.C.H., înregistrează la zi să se muncească. Una re. Aici mai sînt unele flă acum în probe de- pre­ la întreprinderea „Refrac­ rilor de turnare ;. " nu­
rezultate bune. „Pentru a- din principalele explicaţii probleme, dar nu sînt de siune, dar trebuie executa­ tara" Baru a fost însuşi­ la oţelăriile C.S. Hunedoa­ cal.
bai
cest an — arată Otto Cor- ale întîrzierilor la blocu­ nerezolvat. La începutul te şi probele electrice,, iar tă: şi de către echipa con­ ra, pentru inrzidirea căro­ ta)
<Teani — şeful Şantierului rile realizate de Ministe­ la gospodăria de gudron dusă de presatoarea Ana ra se utilizează materiale <Gj
,. Lupeni — avem de pre­ rul Construcţiilor Indus­ săptămînii viitoare se pre­ trebuie finalizată conducta Neamţu. Asumîndu-şi a- refractare produse de har­ DO
lat 128 de apartamente, triale este- aceea că fie­ conizează încărcarea bate­ pe care circulă acest 1 pro­ ceastă responsabilitate, în­ nicul şi priceputul colectiv tel<
tor
$pr vom preda cu 39 mai care bloc are mai muiţi riei cu piloţii de cărbune. dus spre depozit şi ram­ treaga echipă şi-a sporit al acestei unităţi: în afa­ Vir
vuit. Am luat', avans încă executanţii Un şantier face Peste 20 de zile de la da­ pa de expediţie... Aşa că ră de faptul că echipa Fei
jmv. semestrul I. Sarcina săpăturile, altul toarnă ta producerii cocsului por­ inventarul despre care vor­ exigenţa faţă de propria realizează produse de cea vec
TR
noastră este însă şi de a fundaţiile, lăsind montarea neşte şi subsecţia de amo­ beam este preambulul ce­ muncă şi reuşeşte să: rea­ mai bună, calitate, ca îşi da
asigura în totalitate dru­ structurii de rezistenţă şi niac, subsecţie la care mai lui următor, poate final. lizeze produse de foarte depăşeşte lună de lună ser
An
murile, căile de acces, a- finisarea în seama altor bună calitate. Ca urmare. planul cu 10—12 la sută. PE
leile, reţelele aferente- pen­ două şantiere, pentru ca Sa.
tru blocurile construite de amenajările şi sistematiza­ <M
celelalte şantiere. Şi aici rea să o facă şantierul lo­ O
far
cal. Şi, cum se întîmplă
avem rezultate bune, ceea de obicei cînd unul pleacă CUVIN? Di ORDINE ÎN AGRICULTURA Bu
ce ne permite să afirmăm TK
că fiecare bloc, atunci şi altul, vine, pe şantiere­ ri il
NI
cînd va fi pi'edat, va avea le M.C.I. din Lupeni e un (Urmare din pag. 1)- întîlnit: pe Jeldujer Fran­ nu sau Gheorghe Ionescu mare a fost surpriza cînd <M
şi. partea noastră de con­ permanent du-te-vino, ge­ cise, Maria Pădureanu, au lucrat' cu familiile, in­ i-am găsit pe mecanizatori Fa
tribuţie: Numai că se a- nerator de mari întîrzieri. lítate. Culmea însă, că în Olimpia Bodea, Simion clusiv cu copiii, la recol­ la alte lucrări deeît cele ien
pe;
vansează greu“. O situaţie Ca să nu mai vorbim de urma analizei probelor din Poporesc, Lolică Cocoresc, tat. Bine ar fi fost însă indicate de- interlocutoare. Gl
asemănătoare am întîlnit risipă de materiale, de acelaşi lot de seminţe, Mirozoliu Petrescu şi al­ dacă şi contabila ajutoare Mecanizatorul Uie Oiogu <M
şi la blocurile la care lu­ timp şi bani în cheltuieli peste o lună de zile, ia ţii; Exemplul lor trebuie ar fi oferit un exemplu nu era la semănat ci re­ ral
crează constructori de la inutile. La şedinţele săp- C.A.P. se primeşte buletin urmat de către toţi coo­ concret în muncă, putînd para’ un disc la secţia Av.
Gf
Şantierul nr. 2 Deva. Pe­ t'ămînale ale comandamen­ negru (?). Eăcînd abstrac­ peratorii, pentru a se a- astfel să consemneze în S.M.A., iar mecanizatorul sei
tru Panaite, şeful lotului, tului de investiţii pot: fi ţie de această „glumă" a sigura condiţii ca recolta­ evidenţă rezultate ceva care ni s-a spus că este la tui
ne prezintă situaţia reali­ întîlnite adevărate mostre lucrătorilor de la labora­ tul cartofilor să se reali­ mai bune. siloz se afla tot la secţia pe
BF
zărilor, însă pentru a se de pasare a răspunderii torul judeţean pentru- con­ zeze în timpul cel mai întrebînd-o cînd se va de mecanizare. Aşadar, du
încadra în prevederi soli­ de la un şantier la altul. trolul calităţii seminţelor, scurt şi fără pierderi. încheia recoltatul, interlo­ aici una se planifică, alta C/
cită do la l.M.C. Bîrcea Dar cu pasările nu se pot nu poate fi omis faptul că cutoarea ne-a răspuns : se face. ril
tui
prefabricatele P.C. 1 pre­ construi blocuri. De aceea, la C.A.P. Bretea Română Fasolea — strînsă „cît' se poate de repede". (13
văzute pentru blocul 31. forurile tutelare ale aces­ există sămînţă doar pen­ Acest răspuns incert de­ Locul seminţei ra
(1YÎ
Pe celelalte şantiere, tor şantiere trebuie să in­ tru jumătate din suprafa­ „cît se poate de monstrează unele neajun­ nu mai este la
unde acţionează construc­ tervină urgent şi energic. ţa planificată a fi însă- repede"...
mînţată cu lolium. De a- suri de ordin organizatoric, în magazie pe
fapt constatat dealtfel şi
semenea, în timp ce situa­ în tarlaua „Pădurice", în cîmp, unde cooperatorii La C.A.P. Bretea Stre-
Dezbateri pe Israa ameliorării ţia balanţei furajere este lan au cultivat 10 hectare nu prea se înghesuiau la iului, pînu ieri nu înce­
cooperatorii din Strei-Că-
destul de precară, în cîmp
1
sămînţa
deşi
loliumului,
P«U*Ş ¡maturate se mai găsesc peste 100 cu fasole. Prea multe de­ recoltat. puse semănatul rapiţei şi
tone de fin (!).
talii în legătură cu data Una se planifică — necesară era adusă de la
Ieri, au avut loc la De­ lului păşunilor şi fîneţelor încheierii acţiunii de re­ Agrosem. N-o fi fost oare 4
va, în cadrul unei consfă­ naturale, punînd accentul Răspuns prin fapte coltat n-am putut afla, alta se face suficient timp pentru pre­ ră
nc
tuiri de lucru, dezbateri pe extinderea loturilor se- deoarece Mariana Flores- gătirea mai din vreme a ta
pe tema ameliorării pajiş­ mincere şi a pajiştilor se­ La chemarea consiliului cu, contabilă ajutoare, nu Dacă am fi dat crezare terenului, pentru ca ime­ Pl
tilor naturale din judeţul mănate, pe fertilizări, creş­ de conducere al C.A.P. prea era în temă cu ase­ afirmaţiilor preşedintei diat ce soseşte sămînţa în V:
di
nostru. Referatele şi dia- terea volumului' acţiunilor Bretea Română, numeroşi menea probleme, ocupîn- C.A.P. Ruşi, Rodicâ' Man- unitate să fie încorporată pc
filmele prezentate, precum agro-ameliorative şi ridica­ cooperatori au trecut, ope­ du-se doar çu ţinerea evi­ ciu, trebuia să scriem că în sol ? Consideră oare ci
şi participanţii la discuţii rativ la recoltarea vegeta­ denţei participanţilor la la această unitate, în ziua conducerea C.A.P. că să- dc
au reliefat măsurile ce se rea gradului de- mecaniza­ ţiei de pe cultura cartofi­ cules. Cooperatorii Eugenia de 2 septembrie continua mînţa trebuie să-şi mai 20
lo
impun pentru valorifica­ re a tuturor n>r- ce lor. La efectuarea acestei Chişoi, Eva Sinoi. Ecate- semănatul loliumului şi în- facă un stagiu şi în ma­ 0'
rea. superioară, a. potenţia­ se realizează, pe pajişti. lucrări, printre cosaşi i-am rina Blejuţă, Ion Muntea- silozatul furajelor. Dar gazia unităţii ? V