Page 16 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 16
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 110 O VINERI, 4 SEPTEMBRIE 1081
(Urmare din pag. 1) începută cu câţiva ani bun, dar cere să se per lucrează in întreprindere, combinatului a fost felici agriculturii, printr-o mai
în urmă, la indicaţia secre severeze în această direc fac tovarăşului Nicolae tat călduros pentru rezul strînsă legătură cu produc
âucţia în actualul cinci tarului general al parti ţie, pentru obţinerea de Ceauşescu, tovarăşei Elena tatele obţinute până în pre ţia, să urmărească aplica
nal. dului, producţia dc ma- rezultate tot mai bune, pe Ceauşescu o primire emo zent şi i s-a urat să ob rea în practică a rezulta
T o v a r ă ş u l Nicolae şini-unelte speciale — linia introducerii tehnicii ţionantă, o f e r i n d u - l e ţină succese şi mai mari telor cercetării. Totodată,
Ceausescu, apreciind re strunguri cu afişaje de moderne. flori. Tovarăşul Nicolae în viitor, pe măsura do institutul si staţiunile sub
zultatele obţinute, nivelul cote, maşini agregat, de T o v a r a s u l Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa tării tehnice de care dis-' ordonate trebuie să asi
tehnic de care dispune u- danturat şi găurit — a cu Ceauşescu vizitează apoi Elena Ceauşescu răspund pune. gure materialul săditor atit
nitatea, a cerul ministe noscut şi ea o permanentă cea mai mare şi mai im cu dragoste acestor mani Secretarul general al pentru unităţile agricole
rului de resort, centralei dezvoltare şi diversificare. portantă secţie a uzinei : festări, îi îmbrăţişează şi p a r t i d u l u i , tovarăşul de stat şi cooperatiste, cit
industriale, colectivului în între preocupările cele cazangeria grea. Se vizi îi sărută pe copii, fotogra- Nicolae Ceauşescu, tovară şi pentru gospodăriile In
treprinderii să suplimen mai recente ale harnicului tează în continuare cazan fiindu-se in mijlocul lor. şa Elena Ceausescu, răs dividuale.
teze prevederile iniţiale, şi talentatului colectiv geria uşoară. Secretarul Secretarul general al pund cu prietenie gestu în încheierea vizitei, to
să găsească soluţii pentru ploieştean se înscriu uti general al partidului se partidului a felicitat în rilor de aleasă preţuire ale varăşul Nicolae Ceauşescu
a se atinge în cursul a- lajele destinate industriei opreşte şi discută cu mun mod călduros colectivul oamenilor de aici, care îşi a cerut specialiştilor dim
cestui cincinal, pe aceleaşi miniere. citorii, se interesează de i întreprinderii pentru fru exprimă marea bucurie de minister şi din unităţile a-
suprafeţe, o producţie mai Prezentîncl toate aceste condiţiile de lucru, cum moasele succese obţinute. a-1 fi avut ca oaspete pe gricole care deţin supra
mare. realizări, gazdele au sub muncesc, cum cîştigă. A- Următorul obiectiv al conducătorul partidului şi feţe cu vie pe rod să facă
în continuare, se pre liniat că si în cincinalul vem tot ce ne trebuie, to vizitei îi constituie Coin- statului, tovarăşul Nicolae totul pentru recoltarea în
zintă cîteva tipuri repre actual se acţionează, potri varăşe Ceauşescu, să lu biiiutui petrochimic Teleu- Ceauşescu, pe ceilalţi to tregii producţii de struguri
zentative de rulmenţi, ca vit indicaţiilor secretaru crăm bine şi să câştigăm jen. varăşi care l-au însoţit în în maximum zece zile,
re se produc acum în uni lui general al partidului, bine, a fost răspunsul ce La sosire, tovarăşul această vizită. astfel ca întreaga produc
tate, utilizaţi în fabricarea pentru creşterea şi diversi lor întrebaţi. Nicolae Ceauşescu, tova Vizita secretarului gene ţie de struguri să fie va
unor utilaje grele pentru ficarea producţiei de in Cerind explicaţii privi răşa Elena Ceauşescu, cei ral al partidului în unită lorificată.
construcţii. stalaţii petroliere si mi tor la funcţionarea în ex lalţi tovarăşi din condu ţile agricole prahovene, a- Vizita în judeţul Praho
Se vizitează sectoarele niere. ploatare a utilajelor fa cerea partidului şi statu xată pe modul cum se va, discuţia cu specialiştii
de fabricaţie de-a lungul T o v a r ă ş u l Nicolae bricate aici, tovarăşul lui care îl însoţesc pe se înfăptuiesc orientările sta din agricultura judeţului,
fluxului tehnologic — uzi- Ceauşescu a apreciat suc Nicolae Ceauşescu a indi cretarul general al parti bilite la recenta consfătui cu lucrătorii ogoarelor pra
naj, tratament termic, rec cesele obţinute de colecti cat ca în întreprindere să dului în vizita de lucru re de lucru de la C.C. al hovene a continuat la
tificări', control final şi vul ploieştean, subliniind se facă probe cit mai com în judeţul Prahova, sînt P.C.R., a început la Insti C.A.P. Bucov.
montaj. că intre sarcinile principa plexe, cât mai aproape de inlimpinaţi de ministrul tutul de cercetări pentru Au fost prezentate pre
La diferite puncte de lu le care stau în faţa aces condiţiile de exploatare a industriei chimice, minis viticultură şi vinificaţie ocupările actuale, succese
cru, tovarăşului Nicolae tuia trebuie să se afle ac utilajelor. trul construcţiilor indus Valea Călugărească. le obţinute de agricultorii
Ceausescu i se prezintă celerarea asimilării în fa în încheierea vizitei, se triale, de reprezentanţi ai Dialogul de lucru a a- Prahovei.
procedeele moderne de lu bricaţie a instalaţiilor pe cretarul generai al parti conducerii centralei si a vut in centru probleme T o v a r ă şui Nit « '¿ne
1
cru. troliere speciale. dului a adresat colectivu combinatului. legate de dezvoltarea viti Ceauşescu este informat' eu
Secretarul general al O temă importantă a a- lui de muncă felicitări Directorul unităţii pre culturii în actualul cinci privire la realizările obţi
partidului ii felicită pe nalizei activităţii viitoare pentru rezultatele bune zintă date care demon nal, valorificarea terenuri nute de Cooperativa agri
constructorii de rulmenţi a întreprinderii a consti obţinute, urîndu-le noi strează rapida dezvoltare lor cu pante accentuate colă dc producţie Bucov.
pentru succesele obţinute, tuit-o scurtarea perioadei realizări, de cit mai mare a combinatului, iniţiată in prin terasare si plantarea In continuare, se vizi
cerîndu-le totodată, să ac dc asimilare a instalaţiilor prestigiu. anul 1977 cu prilejul pre lor cu viţă de vie din so tează o expoziţie ce cu
ţioneze în continuare cu pentru industria minieră. în continuare s-a vizitat cedentei vizite de lucru a iuri de mare productivita prinde ' produsele agricole.
pasiune şi hotărîre pentru Au fost vizitate unele întreprinderea textilă „Do secretarului general al te, producerea materialu Vizita se încheie la sec
încheierea punerilor în secţii ale întreprinderii. robanţul“, situată în zona partidului. lui săditor viticol pentru torul zootehnic.
funcţiune, atingerea capa Vizita s-a încheiat pe o de sud-est a municipiului Secretarul generai al strugurii de masă şi pen T o v a r ă ş u l Nicolae
cităţii de producţie anua platformă în aer liber, un Ploieşti. Profilată pe pro partidului subliniază nece tru vin, modernizarea Ceauşescu a felicitat pe a-
le stabilite, asimilarea mai de au fost prezentate cîte- ducerea stofelor fine din sitatea finalizării in cel plantaţiilor existente, re gricuitori pentru realiză
rapidă a sortimentelor de va instalaţii, in stare de lină pieptănată şi din lină mai scurt timp a tuturor ducerea consumurilor ma rile lor şi-i îndeamnă ca
rulmenţi solicitaţi de eco funcţionare. în amestec cu fibre sinte investiţiilor care asigu teriale şi energetice, creş în viitor să obţină recol
nomia noastră naţională şi Luîndu-şi rămas bun de tice, Utilizate in confecţio ră adîncirea procesu terea mai accentuată a te mai mari, producţii
la export, să folosească la acest destoinic colectiv narea unei multiple game lui de prelucrare a ţi contribuţiei cercetării ştiin sporite de carne pentru ca
mai eficient maşinile şi a- muncitoresc, t o v a r ă ş u 1 vestimentare. unitatea a ţeiului, valorificarea su ţifice în realizarea aces în felul acesta să contri
gregatele cu care lucrea Nicolae Ceauşescu i-a a- devenit astăzi, datorită perioară şi eficientă a ma tor obiective. buie în mai mare măsură
ză, să se încadreze în dresat calde felicitări şi modernizării şi integrării teriilor prime. Tovarăşa a- T o v a r ă ş u l Nicolae la ridicarea nivelului lor
cheltuieli mai mici de pro i-a urat noi succese in în tehnologice, o întreprinde eademician doctor inginer Ceauşescu a indicat ca, în de trai, la bunăstarea tu
ducţie. făptuirea sarcinilor în ac re prestigioasă. Elena Ceauşescu, preşedin cadrul programului de turor.
Următorul obiectiv în tualul cincinal al eficien La sosire, tovarăşul tele Consiliului Naţional dezvoltare a agriculturii,
scris pe agenda vizitei l-a ţei şi calităţii. Nicolae Ceauşescu şi to modernizarea plantaţiilor Prima zi ti vizitei de
constituit întreprinderea Numeroşi muncitori a- varăşa Elena Ceauşescu, de Ştiinţă si Tehnologie, existente şi crearea altora lucru a tovarăşului Nicolae
posibilităţile
evidenţiază
de utilaj petrolier „1 Mai“. flaţi pe platformă l-au în ceilalţi tovarăşi din con do care dispune acum co noi, caro să se realizeze Ceauşescu în unităţi in
Dialogul purtat de seei'e- conjurat cu dragoste pe ducerea de partid şi de lectivul combinatului de a prin extinderea soiurilor dustriale şi agricole din
tarul general al partidului secretarul general al parti stat sînt salutaţi de mi de mare productivitate. judeţul Prahova s-a în
cu reprezentanţii ministe dului, i-au strîns cu res nistrul industriei uşoare, produce întreaga gamă de în aceeaşi arie de pre scris ca un nou şi impor
rului de 'resort, cu cadre pect mina, urîndu-i sănă de reprezentanţi ai cen aditivi necesari fabricării ocupări s-a înscris şi ana tant moment în viaţa şi
le de conducere ale între tate şi multă putere dc tralei industriale de resort în ţară a tuturor sorti liza unor experimente pri activitatea locuitorilor din
prinderii. cu specialiştii şi muncă în fruntea partidu şi ai întreprinderii care, mentelor de uleiuri mine vind aplicarea în plantaţii această parte a ţării, ea
muncitorii uzinei a cir lui şi statului. urîndu-le bun venit, le rale utilizate în economie. a unor densităţi diferite in reprezentând, ca în atitea
cumscris o largă proble T o v a r ă ş u l u i Nicolae mulţumesc pentru deose Secretarul general al vederea stabilirii celor mai rînduri, prin importantele
matică vizînd diversifica Ceauşescu, tovarăşei Elena bita cinste de a-i avea ca partidului a cerut condu optime modalităţi de cul indicaţii şi orientări date
rea şi îmbunătăţirea pro Ceauşescu, celorlalţi tova oaspeţi. cerilor ministerelor chi tivare a viţei de vie în de secretarul general ai
ducţiei de utilaj petrolier răşi din conducerea parti T o v a r ă ş u l u i Nicolae miei şi construcţiilor In funcţie de soiuri şi con partidului, un îndemn
şi minier. perfecţionarea dului şi statului le sînt Ceauşescu ii sînt înfăţişa dustriale să ia toate mă diţii de teren. muncă avîntată, pare
tehnologiilor de fabricaţie, prezentate sintetic realiză te date privind dezvolta surile necesare pentru res dezvoltarea şi mai rapicu^
realizarea de instalaţii spe rile din ultimii ani ale rea întreprinderii. pectarea termenului dc Analizînd activitatea in a economiei judeţului, pen
ciale de mare complexita întreprinderii de utilaj Sînt vizitate, Filatura de punere in funcţiune a in stitutului de la Valea Că tru îmbunătăţirea conti
te solicitate pe piaţa inter chimic din Ploieşti, dez lină pieptănată, secţia ţe stalaţiei de piroliză. De a- lugărească, t o v a r ă ş u l nuă a nivelului de trai
material şi spiritual al tu
nă şi la export, sporirea voltarea şi modernizarea sător ie şi în continuare, o semenea, tovarăşul Nicolae Nicolae Ceauşescu a cerut turor celor ce muncesc şi
productivităţii muncii, re secţiilor şi atelierelor, ca expoziţie, unde sînt înfă Ceauşescu a indicai acce specialiştilor să răspundă trăiesc in această parte de
prin întreaga lui activita
ducerea cheltuielilor mate urmare a indicaţiilor pe ţişate cîieva dintre cele lerarea ritmului de exe
riale. care secretarul general ai mai frumoase realizări ah? cuţie la Midia-Năvodari, te cerinţelor concrete ale ţară.
Au fost prezentate reali partidului le-a dat cu pri secţiilor de producţie, ca un alt mare şantier al
zări de prestigiu ale .uzi lejul vizitelor de lucru şi ale colectivelor ele crea industriei noastre chimi ternaţionale au subliniat,
nei. printre care gama va precedente. ţie. Aici, într-o veritabilă ce, unde se află în con în cuvîntul lor, cerinţa im
riată a instalaţiilor de fo Secretarul general apre şi spontană efuziune su strucţie o instalaţie simi perioasă pentru ţările cele
raj de mică. medie şi ma ciază că unitatea merge fletească, zeci de şoimi ai lară de piroliză. mai sărace ale lumii, în care
re adinei me. intr-adevăr pe un drum patriei, ale căror mame La plecare, colectivul trăiesc circa 270 milioane
m TRIPOLI. - Abdul Ati
Obeidi, secretar al Birou de oameni, de a fi ajuta
A te de ţările bogate, accen-
La Universitatea din Bucu în continuare, preşedin lui de legături externe al
roşii a avut Ioc, joi, festivi tele U.I.I.F.S. a dat citire Comitetului Popular Gene tuînd totodată asupra ne
tatea do închidere a lucră Mesajului participanţilor la ral al Jamahiriei Arabe Li cesităţii abordării acţiunii
rilor celui de-al XVI-lea cel de-al XVI-lea Congres biene Populare Socialiste, de ajutorare a celor mai
Congres internaţional do is internaţional de istoria ştiin a avut ia Tripoli o între săraci in cadrul mai com
toria ştiinţei. ţei. ale cărui idei. reflec- vedere cu Aurel Duma, mi plex al ajutorului ce tre
Desfăşurat sub înaltul pa tînd preocuparea oamenilor nistru secretar de stat la buie acordat tuturor ţărilor
tronaj al tovarăşei academi de ştiinţă şi cultură pentru Ministerul Afacerilor Exter în curs de dezvoltare, care
cian doctor inginer Elena viitorul omenirii, au întru ne al României. reprezintă două treimi din
Ceauşescu, prim viceprim- noi ale acestora. Nobila te planetei, idealurilor păcii şi nit deplina adeziune a par Cu acest prilej s-a fă omenire
minlslru al Guvernului Re mă, încărcată de profunde cooperării. ticipanţilor, exprimată prin cut un schimb de păreri in H LONDRA. - Liderul
publicii Socialiste România, sensuri umaniste, "pe care In deschiderea şedinţei puternice şi îndelungi aplau legătură cu problemele Partidului Laburist din Ma
rea Britanie, Michael Foot,
preşedintele Consiliului Na şi-a propus-o ediţia bucu- finale a luat cuvînlul acad. ze. dezvoltării relaţiilor politi a reafirmai că gruparea sa
tional pentru Ştiinţă şl Teh reşteană a forumului mon Gheorghe Mihoc, preşedin în închiderea şedinţei, a ce, economice şi social-cul-
nologie, Congresul a con dial al istoricilor ştiinţei — tele Academiei Republicii luat cuvîntu] preşedintele turale bilaterale, constalîn- politică s-a angajat în mod
stituit un eveniment ştiin „Ştiinţă, tehnologie, uma Socialiste România, preşe Academiei R.S.R. du-se că acestea se dez hotărît pe cotea dezarmării
ţific de primă mărime, alit nism şi progres" — a invi dintele Comitetului român în numele Comitetului ro voltă continuu, în spiritul nucleare. Declaraţia lui
Michael Foot a fost făcu
prin amploarea participării tat, în acelaşi timp, la o de organizare a congresului. mân de organizare, acad. înţelegerilor realizate cu tă în cadrul unei reuniuni
Au luat apoi cuvîntu]
— al 200 de savanţi din reflexie adîncă, angajanlă prof. Jose Jaz, reprezentant Gheorghe Mihoc a mulţumit prilejul intllnirilor la nivel publice organizate de că
peste 50 de ţări. cit şi prin şi responsabilă asupra rela al directorului general al tuturor participanţilor la lu înalt. tre Partidul Laburist împreu
inalia ţinută a comunicări ţiilor dintre evoluţiile ştiin UNESCO, directorul Birou crările celui de-al XVI-lea £1 PARIS. — Conferinţa nă cu mişcarea „E.N.D.A."
lor şi dezbaterilor pe care ţelor şi progresul şocat, a- lui de cooperare ştiinţifică Congres - internaţional de O.N.U. privind ţările cel (European Nuclear Disar
îe-a prilejuit, prin analiza supra a ceea ce au de fă pentru Europa şl America istoria ştiinţei, pentru con mai puţin dezvoltate, de la mament Mo’.ivementb
aprofundată a celor mai di cut savanţii lumii pentru de Nord, prof. A. T. Gri tribuţia adusă la reuşita de Paris, îşi continuă lucrările
verse aspecte legate în e- ca minimalele cuceriri ale gorian, preşedintele în e- plină a acestei importante în cacfru) dezbaterilor ge
gaîă măsură de momentele geniului uman să servească xercifiu al Uniunii Interna reuniuni ştiinţifice interna nerale, şefi de stat, miniş
semnificative din istoria exclusiv progresului şi pros tionale de Istorie şi Filozo ţionale de Ia Bucureşti. tri, ambasadori, conducă
ştiinţelor şi de cuceririle perităţii tuturor popoarelor fie a Ştiinţei. (Agerpres) tori ai unor organisme in-
COLEGIUL DE REDACŢIE ; Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef}, Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicoîae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali .şi difuzoriî voluntari
2 700 Deva: str. Dr. Petru Groza or. 35. Telefoane! 11275. 11585. 12157. 20708 din întreprinderi şî instituţii
TIPARUL i Tipografia Deva str, 23 August nr. 257 Costul unui abonament i 24 iei (pe 3 luni). 48 îei (pe 6 luni). 96 iei (un an)