Page 18 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Rezerve importante pentru continua SUVÎNT DE ORDINE II A6RICULTURA
5*11
r Ei
îmbunătăţire a calităţi sfiiţii (Urmare din pag. 1) nică stabilită. Edificator te forţele la executarea
este şi faptul că în tar
ga suprafaţă stabilită — laua unde l-am găsit, cei lucrărilor. Alături de Lu 9,15Maţii
9,40Litcr
dovic Bustea, Graţian Bis-
Colectivul schimbului A, pasivă faţă de unele ne stituie, tovarăşe secretar, 42 de hectare. patru mecanizatori — Cos trian, Aurel Cătălina şi şi. «
10,10 Teloc
ca şi clin celelalte schim ajunsuri proprii colectivu într-o rezervă de sporire! La lumina farurilor tul Crişan, Marcel Petres- Petru Matei — prezenţi la 12,00 Conc
buri ale oţelăriei nr. 2 a lui nostru. Avem încă a producţiei de metal. cu, Ion Creţu şi Tibi Cos arături, au lucrat Ionel Urs
Combinatului siderurgic multe abateri de la teh — Aşa am şi prezentat-o Pînă tîrziu în noapte, la ta — aveau arate 22 de şi Tibi Bisţrian — la dis simfi
Hunedoara, a obţinut şi în nologiile de lucru, adică în adunare, cu adăugirea lumina farurilor, mecani hectare, ceea ce înseamnă cuit, lărgind astfel frontul i:i,oo Moza
tic-si
lunile trecute di.n acest an prea multe şarje se rea că aici am discutat-o la zatorii de la C.A.P. Băcia, o depăşire a normei zilni necesar în vederea însă- 15,00Fotbj
rezultate bune in sporirea lizează prin topiri moi, cu modul concret şi nu ca o Tîmpa şi Sîntandrei au a- ce cu peste 50 la sută. Te mînţărilor de toamnă. te ~
producţiei de metal. Slnt temperaturi de evacuare chestiune singulară. rat suprafeţe însemnate renul pe care s-a efectuat zia ,
divei-
date peste plan pînă în necorespunzătoare, au loc — Adică ? destinate însămînţărilor de arătura este destinat cul Deoarece există încă vişte
prezent mai bine de 9 000 desfundări sau încheieri — După cum se ştie, se toamnă sau care urmează tivării cu plante furajere. restanţe apreciabile la e- 18,35Săpti
tone de oţel. Totuşi, co incorecte de oale, sînt să iie cultivate în primă fectuarea arăturilor, la dis 18,501001
19,00Tclcj
muniştii de aici nu sînt multe lingouri turnate di cretarul general al parti vara viitoare. în aceste u- Inţelegînd că arăturile şi cuit şi semănatul plante 13,30Oam
dului,
tovarăşul
Nicolae
mulţumiţi de ceea ce au rect. Ceauşescu, a încredinţat nităţi s-a lucrat cu 15 pregătirea terenului pentru lor furajere, este imperios pace;
dobîndit. Ei cunosc cel mai tractoare, în schimburi î-nsămînţările de toamnă necesar ca asemenea ac ticip:
zk>m
bine stările de lucruri din Ce a rezultat siderurgiştilor sarcina de â prelungite. Pentru modul reprezintă una din urgen ţiuni să fie organizate în 19,50C’àla:
secţie, ei ştiu şi ce rezer spori procentul de scoate în care au înţeles să-şi fa ţele acestei perioade, me toate unităţile agricole ca mea.
re la tona de metal. Acest
prim
ve există şi de aceea... Dar dîntr-o adunare procent este, de asemenea, că datoria merită laude, canizatorii care deservesc re mai au suprafeţe elibe 20,20 Telei
ca să ne edificăm îl între generală o importantă rezervă, a- între alţii, mecanizatorii Cooperativa agricolă din rate de plante premergă 21,05Film
băm pe tovarăşul Mircea supra căreia ne-am oprit Onişor Pasca, fon Oprea, Leşnic au acţionat cu toa toare. Ultin
tfngureanu, secretarul or a organizaţiei Emilian Dara, Ion Arun- 21.50 9fí¡
ganizaţiei da bază din a- de partid cu insistenţă. în prezent, cuteanu, Ion Herţa, Alexan 22.50Tele,
Spor
noi realizăm cu 1,5 la su
cest schimb : De ce în a- dru Detesan, Furdui Pe Radiografie de campanie
dunarea generală din au din schimbul A tă. sub nivelul sarcinii da tru jr. şi alţii.
gust a fost pusă in dez a! oţelăriei nr. 2 te, ceea ce înseamnă anual Din zori şi pînă
batere problema calităţii o mare pierdere de oţel. (Uimate dm pag. 1) bllna, dar transportul şi
metalului ? din C.S. Hunedoara — Ce a conchis adunarea în noapfe depozitarea recoltei se
BUCUR
— Pentru că este eu a- în legătură cu toate aces Ora 22 i-a prins în braz grădina din Rapolt. Aici dcsiăşoară anevoios. Re dlo pro gr a
devărat o problemă. în — Toate acestea le fac tea ? dă şi pe mecanizatorii din insă se simte nevoia Li câmp se mai allă circa 70 Radiojurr.
cincinalul calităţii şi "efi unii oameni. — Că trebuie să ridicăm formaţia condusă de Gheor- nei mobilizări mai inten tone iibroase. presei; 8
cienţei nu putem lucra — Evident. De pildă, la un nivel superior în ghe Ştef, care deservesc se. Consiliul dc conduce O Mecanizatorii Ioan diilor; 9,<
9,05 Aud
oricum, nu trebuie să ne' maistrul Aurel Pasconi şi treaga muncă politico-or- ferma nr. 5 a I.A.S. Min re, consiliul popular sini Ciordea, Tilus Şcrban şi Buletin i
scape din atenţie unele fe prim-topitorul Victor Se- ganizatorică, să lucrăm tia. începând lucrul dimi chemate să dea sprijinul Ioan Mcrţ lucrează la re vista li
nomene care altădată pu reş au realizat o şarjă su mai bine cu oamenii şi să-i neaţa la ora 6 şi închein- necesar. coltarea şi transportul po Melodii p
teau trece neobservate. praîncălzită, din care cau determinăm să-şi sporeas du-1 noaptea tîrziu, ei de O S-a terminat coasa a rumbului siloz la C.A.P. letin de
cultural;
— La ce concluzii a a- ză s-au pierdut 200 tone că răspunderea pentru fie păşesc simţitor norma zil il-a pe iînetele C.A.P. Bo- Rapolt. ră Radii
juns adunarea comunişti de metal. O astfel de şarjă care şarjă elaborată. De tin de ş
lor ? au elaborat şi maistrul altfel, adunarea a adoptat tale; i
iolelorulu
— Mai intîi am dezbă Qsvaldt Klusch cu prim-to- unele măsuri care, sînt Neanlrenoii — în foto startului şcolar Melodiile
tut exigent, spunind lucru pitorul Toma Bulgaru. convins, vor duce la îm la 1 la
club;
rilor pe nume, de ce a Biroul organizaţiei de bunătăţirea calităţii oţelu A început numărătoarea so face curăţenie". Intr-a nevoios .şi din pricina ne- 16,15 Mic
crescut rebutul în schim bază a prezentat în aduna lui ce-1 elaborăm şi aceas inversă. Pînă la deschide devăr, la etajul doi a în menadă;
bul nostru. Pe lingă fap re un material care con ta printr-un efort susţinut rea anului şcolar au mai ceput curăţenia. Olimpia asigurării ritmice cu ma nul cu n
W \i şi
tul că avem unele ne ţine, statistic, principalele al întregii organizaţii de rămas 10 zile. Cum s-au Moldovan şi Ruxandra teriale. „Azi nu primim be .¿»anul
ajunsuri in îndeplinirea defecte ale unor şarje. Pe pregătit unităţile de învă- Jurj, femeile de serviciu toane, n-au maşini. Numai Azi, in 1
pianului sortimental, pro baza unui studiu, am a- bază, printr-o mobilizare ţărnînt din Orăştie pentru zoresc cu hărnicie, dar e mîine !“. Şi „mîine" aces diorecord
centul de rebut a crescut juns la concluzia că de mai conştientă a întregu startul şcolar ? puţin faţă de volumul ma ta se repetă de prin 10 jurnal; 2
0,05—fi,00
faţă de acum 3—4 ani. Unii fectele care apar la su lui colectiv al schimbului. re de muncă ce aşteaptă august şi la alte lucrări nocturn
ale E.G.C.L.
tcivarăşi au încercat să prafaţa laminatelor ocupă Oţelarii, care au ştiut în Şcoala generală nr, 2. forţe. Conducerea şcolii
motiveze faptul prin slaba o pondere de 96 la sută totdeauna să-şi respecte „Ne-aţi găsit rău“. „Cum trebuie să acţioneze urgent Liceul industrial nr. 1.
calitate a unor utilaje de din rebuturi, iar acestea cuvintul dat, vor şti şi a- se poate „V-aş ruga să in acest sens ! Oare cum „Am vrut să încheiem lu
turnare, a cărămizilor re se localizează la oţelurile cum să determine o îmbu adresaţi întrebarea tovară trebuie să a c ţ i o n a z e crările la 15 august, dar
fractare, a plăcilor termo- calmate ; aşchierile apar la nătăţire a calităţii meta şilor de la E.G.C.L. Eu, azi E.G.C.L. cînd zugrăvitul e cooperativa „Viaţa nouă“,
DEVA
izoiante sau a prafurilor cele necalmate. lului dat patriei. dimineaţă la orele şapte realizat doar în proporţie care le efectuează, n-a ter călătoare
de turnare. Adunarea insă — Cu alte cuvinte, re am fost din nou la ei pen de. 30 la sută şi mai sînt minat. Vom reuşi pînă la bandiştii
n-a putut sta şi n-a stat ducerea rebutului se con CORNEL ARMEANU tru a-i urgenta“. Şi direc 5 septembrie — ne asigu ta); Pol
torul şcolii, prof. Avram de efectuat şi alte lucrări? ră prof, Doina Dunu, di (Grădina
Loleanu, ne pune in faţă Şcoala generală nr. 1. rectorul liceului. Mai greu DO AR A
telor (FI
memoriul-comandâ, adre Şase clădiri vechi, disper va fi cu investiţiile. Că toreadori
sat E.G.C.L, Orăştie la 24... sate pe tot atîtea străzi, minul' internat, cu 300 Vi na to ar.
ianuarie a.c. Mai devreme strălucesc de prospeţime. locuri, promis pentru re Fericirea
nici că se putea ! în deviz Peste tot — zugrăvit, vop cepţie la 31 august nu a- veche ((
TROŞAN
E.G.C.L. se obligă să res sit, igienizat, curat. Doar vem nădejde să-l primim, da (Uni
pecte normele do tehnica în localul de pe strada nici la sfârşitul lunii sep seriile I
securităţii, P.S.l. (toarte bi „Octombrie Roşu“ mai lu Ancheta
PENI: C
ne !), dar nu şi... terme crează sobarii. „Chiar tembrie, iar blocul de- a- Sacrifici
nul. Aşa se face că în vreau să adresez o scri teliere şi laboratoare — (Muncite
şcoală, zugrăvelile abia au soare de mulţumire pentru cu termen tot pentru sep O 1 aer in
ffirul);
început. E adevărat că au calitatea lucrărilor efec tembrie — poate la sfârşi Buciapes
fost confecţionate şi mon tuate de echipa lui Ioan tul lui decembrie ! NJNOAS
tate 27 de uşi, s-au execu Bugnariu — mărturiseşte E.G.C.L. Cam incomodă seriile ]
tat tencuieli interioare (in directorul şcolii generale- ora vizitei noastre pentru URICAN
(? Noie
jurul uşilor), dar igieniza nr. 1, prof. Aurel Ursu, tovarăşul Valentin Davi- Problem
rea, zugrăvitul au început Grădiniţa cu program descu, şeful secţiei con roşie);
doar săptămîna trecută. O prelungit a I.C'.O, „Totul strucţii. Ne-a privit de sus secolulu
Amatori
echipă formată clin trei am amenajat cu personalul (statura i-a permis), ne-a GIU-BA
persoane (familia Sauea) nostru, un vopsitor şi un ţinut la uşă (obiceiul de a seriile
intră greu in ritmul im trata cu oamenii — aşişde tură);
pentru
pus do apropierea anului tîmplar de la întreprinde rea !) şi no-a „lămurit" BRAZI :
şcolar. „Noi simbătă, 12 rea Chimica“ — ne infor cum devine cu antrenarea dul ti
septembrie, la orele 12 mează directoarea unităţii forţelor şi respectarea con •CALAN
rilor fui
sintem gata !“. „Şi cînd se — Lucia Pavel. Laudă tractelor cu beneficiarii, tură); :
C.S. Hunedoara, O.S..V1. 2. Maistrul oţejar Mircea Ungurean«, secretarul organiza mai pregăteşte şcoala ?“. vredniciei si ingeniozităţii chiar dacă acestea sînt da crucea
ţiei ,te partid a schimbului A, disefliînd cu echipa de harnici oţelari condusă de Gheor- „Păi nu începe luni, numai personalului de aici ! Dar tate... 24 ianuarie 1981. Nu (Mureşu
ghe Builureanu, de la cuptorul G. Poto: VIKGIL ONOIU marţi (!). Un etaj e gata, cu toate acestea, grădiniţa ne-am mai mirat de ce e- la metr
(Lumina
nu-şi poate deschide por xistă atîta superficialitate
ţile din pricina lucrărilor in munca unor lucrători de
INVESTIŢIILE — în termen, economice, âe calitate de consolidare a zidurilor la amintita unitate. Ui
fisurate la două dormitoa
re, lucrări ce înaintează a- LUCIA LICIU
Rezult
Ritmuri oferte d@ lucru se p temb
Oespre maşinile de şarjare comitetului municipal al Extv.
eal-instrumental „Acustic“ al
la bulevardul „Deceba!“ ! U.T.C., in colaborare cu Ca 40. 50.
Extr.
(Urmare din pag 1) lectro. în legătură cu uti sa de cultură a sindicatelor 74, 90.
lizarea forţei de muncă. din Petroşani şi cunoscuţii Fond «
o colaborare strînsă intre Este obligat să ţină pe (Urmare din pag. 1) că proiectul lucrării a fost interpreţi Mihai Consum ti lei.
O La Lupeni, în noul car
constructor şi beneficiar. maşini vreo patru electri primit cu mare întîrziere ; îşi tier Kărbăteni a fost preda ñesen, Olimpia Panciu, Mir-
cea Baniciu şl Gioni Dimi-
Timpul presează. Cărbune cieni pentru manevre, de ei, acum, să spargă asfaltul manifesta nemulţumirea că tă înainte de termen şcoala triu, a organizat un turneu
le aşteaptă în buncărul oarece beneficiarul nu-şi şi să monteze cablurile pen cei de la Şantierul nr. 1 ai generală cu Zi săli de clasă, cu spectacolul „Tinereţe,
turnului de şarjare porni asumă acest risc. Oamenii tru iluminatul bulevardului. T.C. Deva nu termină mai destinată cuprinderii in în- timp de aur“ în cîteva loca
ale
nostru.
judeţului
rea maşinilor. Să vedem respectivi ar putea fi an Probabil pentru a nu dez repede lucrarea de canali văţămint a copiilor din noul lităţi in Valea Jiului, Timpi
centru civic al oraşului. O- Revenind
insă ce se întimplă cu a- trenaţi la lucrările de la minţi o tradiţie mai veche, zare pentru a ie lăsa front biectivul a fost executat de astăzi şi mîine va susţine septeml
cestea. La maşina numărul subsecţia de benzen. în- în discuţia dintre Nicolae liber de acţiune, că se ter constructorii de la Şantierul spectacole la Uricani, Lonea, coroasă
unu trebuie reglată Iadei tr-o zi de muncă ei pot Gruici şi şeful de echipă Ni nr. 2 Deva al T.C.H. Pînă Lupeni şi Petroşani. Ultimul noros.
mîine
orele
la deschiderea anului de in- spectacol,
18,00
cale, cl :
de comprimare. Nu este o poza şase sute metri li colae Morar - de la I.R.E. giversează eliberarea ampla văţâmînt, şantierul din Lu- la Casa de cultură din Pe racter
treabă chiar atît de sim niari de cablu sau echipa Deva —, acesta din urmă re samentelor pe alte segmente peni execută aici amenajă troşani. a hi zilele de 7 şi va sufli
plă. Pilotul ştampat nu ca două panouri cu a pa rata j plica nevinovat : „Eu sînt ale bulevardului, ceea ce va rile necesare, precum şi căi 8 septembrie vor avea loc sificări
le de acces, © La Prepara- în Valea Jiului consfătuiri
pătă formă geometrică şi electric. Ar fi putut, dacă executant. Acum ne-au tri mai întîrzia finalizarea o- ţla Coroeşti s-a desfăşurat le cadrelor didactice din în- km/h c
tic. Ter
dimensiunile prevăzute in maşinile funcţionau irepro mis şefii, acum am venit. biecti vului. miercuri faza pe I.P.C.V..T. a văţămîntul preşcolar, pri vor os(
tehnologie. La cea de a şabil. lată cum se realizează o concursului de protecţie a mar, gimnazial, liceal şi pro grade,
fesional. în cadrul acestora
muncii, la care au partici
doua maşină, lista cu pro Aici, ia maşinile de şarja Dacă mă trimiteau anul tre lucrare importantă şi fru pat echipajele celor trei va fi dezbătut modul în ca tre 19
ceaţă d
bleme de rezolvat este pu re mai mult ca oriunde a- cut, veneam atunci". El, secţii de preparare — Co re au fost Îndeplinite sarci Pentn
roeşti,
Lupeni
ţin mai lungă — trebuie fă vem nevoie de certitudini. „executantul' 1 are dreptate. moasă, cînd factorii care Toţi participanţii şi au Pctrila. nile stabilite de Congresul 1981 ; 5
invăţămîntulul
şi
educaţiei
dove
cute unele reglaje la me Beneficiarul e încă pesi Dar unii şefi cum gîndesc concură la execuţia ei, în dit cunoştinţe multiple in pentru anul 1980—1981 şi mă răcoroa
foător.
canismul de comprimare a mist. Şi pe bună dreptate. oare ? loc să-şi dea mîna, îşi fac domeniul protecţiei muncii, surile necesare pentru ridi locale
şarjei şi la dispozitivul de Nu este pentru prima dată La rîndul său, tînărul in greutăţi. Este timpul să se evitării accidentelor, precum carea calităţii procesului in- La n
al
activi
introducere a pilotului în cînd pe platforma Colanu limpezească lucrurile pe bu şi acordarea primului ajutor structiv-educativ, roasă,
tăţii de integrare a invăţă-
din
în
noros.
cazul
accidentelor
baterie. giner Nicolae Simina, şeful instalaţiile de preparare. « A- mîntului eu cercetarea şi locale <
lui sînt aminate termenele punctului de lucru, clin par levardul „Decebal” din De producţia, pentru pregătirea
Ne-a fost dat să aflăm telierul de reparaţii şi în prezent
de punere în funcţiune. treţinere al filialei Petroşani tineretului în vederea inte la 80 1
şi despre cîteva necazuri tea şantierului executant, re va, pentru ca finalizarea o- grării în viata social-econo- (Meteor
ale subinginer-ului Ioan Zilele care au mai rămas leva şi o altă deficienţă de bieclivului să se apropie tot a A.C.R. s-a mutat din stra Liana ’
da Republicii pe strada C. rnică.
Surdu, de !a şantierul e- sînt puţine şi... scurte. Miile, nr. 14. o Grupul vo- C. IOVĂWESCU
conlucrare, şi anume faptul mai mult.