Page 19 - Drumul_socialismului_1981_09

SÍMBATÁ, 5 SEPTEMBRIE 1981 hag. 3

m Consemnări Despre peisaj
#£* <2
nţă
ift — M/ se pare ciudată şi nu însemnează ca peisa­ de sullet, dar că poate Ii
puţin puerilă înverşuna­ jul în sine, independent un iei de catalizator In
rea pe care unii scriitori de starea vremii, n-ar declanşarea lor. E aici o
inteligenţi şi cu reputaţie putea naşlc stări de su­ chestiune de viziune şi
de mimaţi o manile stă net. Priveliştea industria­ totodată dc artă literară
artis- împotriva peisajului vă­ lă luninginoasă, în nuan­ — de nedespărţit dealliel
goviş- zui ca stare de sullet. Ei ţe de negru funerar, de — care lasă cale deschi­
(divi- se referă aici exclusiv Iu la Copşa, bunăoară, mă să celor mai neaşteptate
.isiune situaţia cinci, la apariţia deprimă indiferent de şi subtile dec le artistice.
rîrgo-
unui personaj necăjit, au­ condiţiile meteo. Pot a- Să recunoaştem că, pci Viaţa iiferară
torul plasează neapărat în părca cel mult deosebiri cei mai midii dintre noi, 1
pagină şi descrierea unei de nuanţă: intr-un noiem­ iorma sau culoarea stra­ hunedoreană „Privind prin flacără“
Hă şi zile mohorîte. Procedeul brie pluvios, mă deprimă nie a unei pietre, piscul
; par- e intr-adevăr naiv şi de­ in registru bacovian, su- unui munte, o pădure în­
limpo- păşit, dar funcţia peisa­ gerînclu-mi disoiufia prin tomnată ori eterna scăpă­ © Recent Comitetul de „Privind prin flacără“, ru, Cornelia David, O-
mreştî cultură şi educaţie so­ constituie pentru membrii limpia Popa, Mihaela
ţara jului nu poate ii redusă umezeală; intr-un iulie rare a stelelor continuă cialistă â tipărit o va­ cenaclului literar „Flacă­ Slaina şi Tiberiu Voica.
ediţii doar la alîl. Căci peisajul secetos mi se parc depri- încă, din ie r ici re, să ne loroasă plachetă din crea­
triaj ca declanşator al unor mant-arid, sugerîndu-mi tulbure. Vom recunoaşte ţia literară a cenaclurilor ra“ din Hunedoara o car­ Creaţiile abordează o te­
stări de sullet e un dat pustiirea prin neagră us­ astlcl puterea lor lainică judeţene. Sugestiv intitula­ te de inimă — o retro­ matică largă ce defineşte
i alias“. tă „Pămint străbun“, volu­ spectivă a trudei poetice
.
obiectiv, nu o invenţie a căciune. După cum şi con­ de a ne determina stări mul este structurat pe fas­ de-a lungul timpului.
unor scriitori debili, iar diţiile meteo pol naşte sau numai nuanţe ale u- cicole cuprinzând creaţii pe Constituind o antologie li­ HAC'RA'
meleoroscnsibilitatea a de­ stări de sullet indepen­ nor stări de suitei. Azi, cenacluri : cenaclul „Panait rică, editat cu prilejul ill &$<$»>.* ■■ <■
Jiului
Istrati"
Valea
din
venit demult o preocupa­ dent de peisaj, chiar dacă cinci natura e din ce în („Din atlîncuri de lumină"), împlinirii a 25 de ani de
re pentru şliinfă. stai închis între patru ce mai primejduită, una cenaclul „Sarmis“ din Ha­ activitate neîntreruptă
ce­
(,.Memoria
vetrei"),
ţeg
Ori de cile ori me re- pereţi. dintre datoriile scriitoru­ naclul „Liviu Rebreanu" din (1955—1980) a cenaclului
lui e şi aceea de a o păs­
ierim la peisaj, implicăm Un scriitor artisticeşte tra intactă, in toată inge­ Orâştie (,,La porţile cetă­ hunedorean, volumul re­
00 Ha­ în noţiune şi condiţiile matur nu va pune nici­ nuitatea şi complexitatea ţii"), cenaclul „George Ceş- prezintă un profund o-
(,,Crez")
Brad
din
buc”
şi
lii ; 7,00 meteo. Şi e firesc, de vre­ odată problema In terme­ cunoscuta revistă eu public magiu adus glorioasei a-
Kcvista me ce ele determină In nii naivi de care amin­ ei, In paginile cărţilor. ..Agora“ din acelaşi oraş. © niversări a celor şase de­
melo- team ia început. El nu va Lucru pe care nu-i poale De asemenea, Asociaţia fol­
î ştiri; bună parte valoarea alec- iade altiel decît prin ştiin­ cloriştilor' hunedoreni ,,Ovld cenii de la crearea Parti­
; 10,00 tivă a acelui peisaj. De aduce in pagină o zi mo- dului Comunist Român,
15 Re- ele depinde astfel în pri­ ţa de a converti peisajul Densuşinnu“, cu sprijinul paginile cărţii aducînd în
; 10,40 horîtă pentru că persona­ intr-un mijloc ari ist ic de Centrului judeţean de îndru­
00 15 u- mul rînd lumina, element jul a deprimat. El va şti persuasiune. mare a creaţiei populare şi conştiinţa cititorilor sen­
Allas hotărllor în naşterea stă­ că peisajul nu c un de­ \ a mişcării artistice de ma­ sul major al marilor
remie- RADU CIOBANU \ să a scos zilele trecute de
Bule- rilor de sullet. Ceea ce cor pentru stările noastre sub tipar o culegere de co­ transformări prin care au
ublici- linzi întocmită şi îngrijită trecut meleagurile hune-
•moara de cunoscutul folclorist —
12,45 dorene.
,00 De profesorul Conslandin Cle­ în volum sint prezenţi
•ridian mente. Sub titlul „Pe cîmpul
urnal ; cu florile“, volumul înmă­ scriitori dc prestigiu ai
‘ pro- nunchează 60 de texte de judeţului care au activat personalitatea cărui
.1 mi- scriitor.
\clua- Cîntecai meu Sütb Evo - ..PEGAS“ colinzi laice din Ţara Haţe­ neobosit în cadrul ce­
oo La gului, Ţinutul Pădurenilor. naclului : Neculai Chiri- Volumul omagial „Pri­
20,30 Valea Mureşului sau Valea vind prin flacără" consti­
10 Ra­ (linogrovuró} ca, Dan Constantinescu, tuie o reuşită literară ca­
ft adio- (.'interul meu c o nouă sărbătoare, Jiului. Vaieriu Bârgău, Eugen re evidenţiază prolificul
dans; Cînteeul meu este cit t ara
luzi cai O nesfir.'jire ile cer, o horă mare, Evu, Ioan Evu, Mariana teren de creaţie a scrii­
O deschidere din care se revarsă vara. Pindaru, Martin Segliedi, torilor hunedoreni, fru­
mosul in slujba oameni­
Cînteeul meu este şi va rămîne, dar şi debutanţi care pro­ lor muncii din cetatea
Cit rămin eroii şi lumina, mit o evoluţie literară hunedoreană a focului ne­
E literă din litera limbii române, valorică : Maria Bucăta- stins.
Aici işi are de-a pururi rădăcina.
mea
ontra-
(Ar- Cînteeul meu se-aude izvorînd,
avinsă Din sufletul ce n-are vindecare,
IUNE- Progresul in literatura
şrana- Decît slăvind şi arzînd,
mânui în patria de grîu şi izvoare.
isiul): MIRON TIC Progresul se prezint A drept Excmple con o olc vor fi mai
Aria) ; una din cele mai dificile pro­ edificatoare, decit orice argu­
casă bleme ce stă în faţa cercetă­ mentare, pentru aceste noi cri­
; PE- rii ştiinţifice şi a gîndirii fi­ terii. Astfel, dacă se vor lua
Isol- losofice;, din cauza aspectelor drept, teme viaţa iui Emincscu
ma — contradictorii pe care le pre­ sau răscoala dir- 13.07, în ba­
brie) ; zintă dezvoltarea istorică a za unor noi doeuni&uâ şi in­
LU- societăţii. Astfel, alături de ce­ tr-o formă nouă proprie de
tural): le mai uimitoare şi chiar ne­ exprimare, se mai pot reali­
nou Hăzuinţa s-up^emă închipuite cuceriri ştiinţifice, za opere de valoare clasică,
CAN : stau retrograde şi detestabile alături de cele cunoscute, fă­
mcea- manifestări umane, calificate ră să se realizeze un progres
ak la De necuprins, de neatins, dar vie pe bună dreptate ca absurde în literatură. Luînd însă ca te­
• ; A- idee-trup şi pururea făclie, şi antiumane. Dar, tocmai da­ mă noua revoluţie in agricul­
/Ul — torită faptului că sfera vieţii tură, propusă de tovarăşul
resc) ; străbaţi prin noaptea mea ingiiulurată, umane, respectiv domeniul de Nicolae Ceauşescu la ultimul
rgana mereu te am şi totuşi niciodată. inspiraţie al literaturii, este Congres al oamenilor muncii
RAD : Tînjesc după adînca armonie, sectorul cel mai deficitar din din agricultură, sau noua con­
Steaua punctul de vedere al progre­ ştiinţă umană, recunoscută u-
Piraţii aş arde în lumina ta de vie, sului, se impune tratarea a- nanim ca necesară omului
tria) ; m-aş face orgă, pasăre sau vînt, ccstuia în literatură. nou şi asigurării oiW'.ii în lu­
JEOA- m-aş aduna cuvin! lingă cuvînt, într-o cultură socialistă ca a me, şi vor fi liniate în lim­
•lo - noastră, avînd ca bază filo­ bajul estetic cel mai cores­
! CUl- m-aş face drum să fiu cutreierată, sofía marxistă, opere închi- punzător angajării si mobili-
eptate de-ai avea tălpi şi mers mlădiu de fată
.ilar) ;
gra- şj iarăşi m-aş preface în cuvînt
I-II ; clipă să le am şi să te cînt
1 ma- şi sîngele din trup mi I-aş vărsa Punde de vedere
2 cul- şi aş hrăni cu el minunea ta.
răs-
urtuni Poemele alunece-mi prin vine n ate acestei probleme s-au zării cititorilor epocii, in sen­
tecurs slăvindu-te pe tine, uitîndu-mă pe mine. realizat din plin, avînd ca sul celor două teme, atunci
Ml preopinenţi filosofi,* sociologi operele vor reprezenta dovezi
şi culturologi prestigioşi, ca şi elemente ale progresii lui in
NASTASIA MANIU Al. Táñase, D. Ghişe, P. A- literatură.
postol, C. Borgeanu, V. Ro­ Un al doilea exemplu. în
man, I. Acliim, C. I. Gulian, trecui ca şi astăzi, s-a reali­
V. Vetişanu şi alţii. în toate zat şi se cultivă o literatură
aceste valoroase contribuţii, fantastico-ştiinţifică, inspirată
spre responsabilitatea bărba­ progresul în literatură nu este
Mircea Eliade tului fală de familie. îndeosebi din ştiinţele fizice.
din l onorat corespunzător, drept Oricît s-ar schimba tematica
„Aventura" lui Romeo lo- dovadă stînd o ultimă contri­ aceleiaşi sfere de inspiraţie,
nescu, alături de nărăvaşa buţie, sinteză a celor ante­
to, 53. „IN CURTE Miki, mai tînără decît el cu rioare, „Ideea de progres cul­ implinindu-se cerinţele stilis­
tice, nu se va putea realiza
LA DIONIS“ 20 de... anişori, este plină tural în lumea contempora­ efectiv im progres în literatu­
5. 58.
de învăţăminte. Romeo al nă“, realizată de George Radu. ră. Acesta va fi posibil nu­
nostru va învăţa — nu fă­
183 «SO Despre Mircea Eliade se indiscutabil o nouă etapă fată de ce aceste „nuvele ră apoftul stratagemei inge­ Din seria motivelor ce ex­ mai sehimbînd orientarea, ia
vorbeşte in critica literară grupată in plan tematic de ciudate" ale lui Mircea Elia- nioase a străbunicii — să plică dificultatea şi insuficien­ concordanţă cu sensul nou «al
ea despre un scriitor de ex­ nuvele, ca „La ţigănci", „Pe de reprezintă în înţelegerea preţuiască ceea ce este sta­ ţa tratării progresului în lite­ cercetării ştiinţifice, axată
cepţie, obsedat de o „poli­ strada Mintuleasa", „In curte literară actuală un context tornic, şi nu ce este efemer. ratură, desprind următoarele spre cosmosul societăţii uma­
grafie neobosită", concreti­ la Dionis" prezentate ca ci­ deosebit, o literatură pe ca­ Romeo trebuie să digere două criterii de valorizare cri­ ne. Aşa cum în trecut, lite­
zată în abordarea conştientă cluri reprezentative pentru re cititorul o va savura cu cîteva adevăruri incomode tică : 1. Consacrarea categoriei ratura a înregistrat un progres
a unor teme inedite, dubla­ fantasticul narativ. Scriitorul satisfacţie.' pentru el. Dar, înţelepciunea de literatură clasică. 2. Cali­ prin efortul şi sporul de in­
te de modalităţi de expri­ creează prin personajele sale se plăteşte şi dacă nu-ţi e tăţile estetice ale limbajului spiraţie gen Jules Verne, lot
mu 5 mare epice impresionante. un timp şi spaţiu propriu, dată dinainte acea prover­ literar. Date fiind aceste cri­ aşa, un progres contemporan
,e ră­ Recenta carte apărută in un univers saturat de mis­ Prof. MARCEL LAPTEŞ bială minte din urmă, tragi terii, este normal ca un scrii­ va fi înregistrat numai prin
ni uit editura „Cartea Româneas- tere, prezentat metafizic şi s-a cîştigi. sporul de inspiraţie spre
>i lo- că", îngrijită de un exeget simbol istic. Caracteristica es­ Cvartetul Sebeş tian Pa- tor consacrat şi cu atît mai multiplele şi noile procese şi
;i ca- pătrunzător al operei elia- tetică a prozei cuprinse in mult un începător in meşte­ manifestări umane, specifice
/întul diene, Eugen Simion, intro­ volum o constituie experien­ „ALO, ATERIZEAZĂ paiani, Adela Mărculeseu, şugul literar, să nu aspire la societăţii contemporane şi de
líten­ duce cititorul intr-o proză ţa timpului şi spaţiului In Adina Popesou, Mimi Enă- mai mult decît a realiza ope­ perspectivă, viitorului mai a-
ceanu face posibil ca Ni­
la 50 mai puţin obişnuită în lite­ universurile paralele ale lu­ STRĂBUNICĂ !“ colae Corjos să-şi ducă la re la nivel clasic, reuşind ca­ propiat sau mai îndepărtat.
;d-es- ratura română, aceea a gîn- mii de „toate zilele“, in ca­ capăt intenţiile, printr-o lităţi estetice în forme noi de De recunoscut şi incontesta­
inime dirii şi transfigurării mitice, re individul intră în con­ Casa de filme Unu ne pro­ bil este că sub aspect canti­
şi 13 a literaturii fantastice. pune o savuroasă comedie, muncă regizorală piină de exprimare. Deplin adevărat că tativ editorial, de la sute de
fantezie, gust bun şi mobi­
e în- Preluind a tradiţie spiri­ tact cu situaţii anormale şi regizată de Nicolae Corjos litate. Acţiunea dinamică, un scriitor nu poate să aspi­ cărţi anual în secolele ante­
zolat, tuală existentă în opera e- in faţa tuturor evidenţelor şi scrisă de Rodica Padina. derulată alert, abundă în si­ re la mai mult decît atît şi
minesciană şi mai tîrziu mi- continuă să creadă în nor- Desigur, tema este nouă, că, în »ceste condiţii, el se rioare, s-a realizat saltul pro­
nbric tologica-faniaslică modernă, maiitatea, coerenţa existen­ dar în cazul filmului lui Ni- tuaţii pline de haz, cu aco­ realizează deplin, clar nu-i mai gresiv la sute de mii de ope­
neral Mircea Eliade, savantul, teo­ ţei. celae Corjos „Alo, aterizează perire în ridiculizarea posi­ puţin adevărat că în acest fel re, pentru aceeaşi perioadă
:him- reticianul şl istoricul religii­ Mircea Eliade ne propune străbunica“ are mult tllc, bilului prototip din realita­ nu se realizează un progres de timp. Acest progres rămî­
verse lor, ne propune un nivel prin această carte e nouă accente satirice ; săgeţile ni­ tea cotidiană. „Alo, ateri­ ne însă deficitar şi vulnera­
inedit dc abordare a litera­ optică în percepţia faptului meresc ţinta eu punctaj ma­ zează străbunica !“ este e> în literatură. Care ar putea bil, cit timp el nu este com­
care
comedie
realistă,
în
răco- turii. literar, adică reînnoirea ro­ xim, ceea ce declanşează un sensurile (grave, în fond) fi, în acest caz, criteriile pro­ pletat sub aspect calitativ,
porar Cartea cuprinde o serie do manului în conflictul „trăi­ rîs de atitudine in cel mai converg întru Impunerea u- gresului in literatură ? axiologic, prin propunere, sus­
verse nuvele concepute de scrii­ rii autentice“ şi „spirituali­ Corespunzător celor două ţinere şi cultivare de noi va­
il va tor intre anii 195«—1!)80, eu zării personajului", astfel adevărat sens al cuvîntului. nui adevăr de nenumărate' criterii tradiţionale, amintite, lori culturale, proprii, actuale
pînă preluarea ideatică a unor cititorul are posibilitatea să Dar situaţia de criză în ca­ «rl verificat : e bine să-ţi propun : 1. Concordanţa cu e- şi necesare progresului gene­
păstrezi simţul măsurii.
l-est. proiecte literare din tinereţe. cunoască o nouă faţetă a re nimereşte mariajul lui ral al societăU - ••»nane.
Iclu : Fabulosul onorai lui Eliade prozei fantastico româneşti Romeo şl Julieta Ionescu ne lcnienteie de progres ale epo­
marchează in această carte. şi universale. predispune la meditaţie de­ AL. COVACI cii. 2. Exprimarea estetică cit
mai adecvată temelor expuse. VICTOR ISAC