Page 2 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 2

Paq. 2
                                                                                                                                                      DRUMUL SOCIALISMULU

                Pătrunşi de sentimentul răspunderii
                                                                           Indicaţiile..seeretaroful general al partidului, tovarăşul Nicolas Ceauşescu,

                  Ioan  Matei  este  lăcătuş,   ţinutul  noţiunii  do  patrio­
                şei'  de  echipă  la  secţia  I   tism   decît   exprimat   în
                a  U.U.M.R.  Crişcior,  om   fapte de zi cu zi.      CU VÎNT DE OIDINE ÎN AGilCULTURĂ
                cu  rădăcini  adinei  pe  ma­  —  Mai  întîi  şi-ntîi  e  pa­
                lurile Crişului Alb.       triot  bun  acela’  care-şi  fa­
                 ,—  După  părerea  mea,   ce  datoria  la  locul  lui  de
                spune  el,  patriotismul  nu   muncă.  Fără  asta  nu  se   Program amplu şi concret  Insămînţarea culturilor furajere
                se  împacă  eu  răspunsuri   poate  vorbi  de  patriotism.
                firave  la  chemările  pa­  Iată,  nouă,  preparatorilor,                    acţiune                                 grabnic încheiată!
                triei  socialiste,  ale  partidu­  partidul,  tovarăşul  Nicolae
                lui  comunist,  al  căror  scop   Ceauşescu  ne  cere  să  îm-
                final  este  fericirea  între­  Ijogăţim  conţinutul  în  sub­  {Urmare din pag. 1}  toare  de  legume,  ampla-   în cu vin tarea la Consfă­  pînă  acum  s-au  însămîn-
                gului  popor.  Pentru  ca  să   stanţă  activă  a  minereului                   sînd  grădinile  numai  pe   tuirea  de  lucru  de  la  C.C.   ţat  doar  suprafeţe  simbo­
                dai  un  răspuns  viguros  la   preparat.  Ne  mai  cere  tu­  pînă  acum,  se  semnalează   terenuri  ce  pot  fi  irigate.   al  P.C.R.  din  27—28  au­  lico.  Spre  exemplu,  din
                aceste  chemări  trebuie  să   turor  să  facem  tot  ce  e   restanţe  apreciabile,  îndeo­  Realizarea   lucrărilor   de   gust  ai,,  secretarul  gene­  cele  380  şi,  respectiv,  486
                fii  legat  cu  dragoste  de  lo­  posibil  pentru  a  elibera  e-   sebi  la  specia  bovine.  De   îmbunătăţiri   funciare   şi   ral  al  partidului,  tovarăşul   hectare  planificate  a  fi  în-
                cul  tău  de  muncă,  de  uzi­  conomia  de  povara  impor­  stringentă  actualitate  pen­  cultivarea  fiecărui  metru   Nicolae  Ceauşescu,  a  sub­  sămînţate  în  unităţile  con­
                na  în  care  lucrezi,  de  oa­  turilor.  Ce  patrioţi  am  fi   tru  îmbunătăţirea  rezulta­  pătrat  de  teren  reprezintă   liniat   necesitatea   ca   în   siliilor   unice   agroindus­
                menii  de  lingă  tine,  să-i   dacă  n-am  înţelege  aceste   telor  în  sectorul  zootehnic   sarcini  de  mare  răspunde­  toate  unităţile  agricole  şi   triale  Toteşti  şi  Haţeg,  nu
                ajuţi,  să  insişti  ca  şi  ei   cerinţe  şi  n-am  lupta  pen­  este  rezolvarea  unor  pro­  re  pentru  toţi  lucrătorii   consiliile  unice  agroindus­  s-au  realizat  nici  10  la
                ttă  fie  pătrunşi  de  senti­  tru înfăptuirea lor ?  bleme  ca  modernizarea  a-   ogoarelor.  Deoarece  gospo­  triale  să  se  acorde  o  aten­  sută  (!).  Asemănător  se
                mentul răspunderii.         La  Conferinţa  Naţională   dăposturilor  de  animale,   dăriile  populaţiei  dispun   ţie  deosebită  însămînţări-   prezintă  situaţia  şi  în  u-
                                                                     în  special  prin  introduce­
                 —  La  dumneavoastră  în   a  partidului  din  1977  s-a   rea  alimentărilor  cu  apă,   de  însemnate  rezerve  de  a   lor  de  toamnă.  Concentrînd   nităţile  aparţinătoare  con­
                                                                                                       producţia
                                                                                                                 agricolă,
                                                                                                spori
                uzină  există  un  asemenea   pus  problema  valorificării   organizarea   creşterii   în   îndeosebi  cea  animalieră,   eforturile   la   materializa­  siliilor   unice   agroindus­
                climat  de  răspundere  co­  tuturor  minereurilor  săra­  sectoare  separate  a  tine­  se  impune  să  fie  valorifi­  rea  acestui  obiectiv,  me­  triale  Brad,  Orăştie  şi  Hu­
                lectivă, tovarăşe Matei ?  ce.  Noi  am  rezolvat  în  doi   retului  femei  destinat  re­  cate  eficient  toate  posibi­  canizatorii   din   secţiile   nedoara.  Deşi  cunosc  difi­
                 —    Există.  La  noi  ni­  ani  această  problemă.  Am   producţiei,  constituirea  u-   lităţile  existente  în  fieca­  S.M.A.  care  deservesc  coo­  cultăţile  eu  care  se  con­
                meni  nu  va  spune  vreoda­  experimentat  în  producţie   nor  formaţii  speciale  pen­  re  localitate  a  judeţului,   perativele   agricole   din   fruntă  în  asigurarea  bazei
                tă  „asta  nu  se  poate  face"   reactivi  româneşti.  în  cu-   tru  strîngerea  şi  pregăti­  inclusiv  în  Valea  Jiului,   Cristur,  Hărău,  asociaţiile   furajere,  birourile  perma­
                fără  să  fi  încercat  tot  ce   rînd  vom  renunţa  la  toţi   rea  furajelor.  Sub  acest   ceea  ce  va  asigura  obţi­  economice   intercooperatis-   nente  ale  consiliilor  unice
                trebuie  încercat.  Aşa  am   reactivii  de  import.  Ştim  ce   aspect  se  constată  că  în   nerea  unor  însemnate  ve­  te  Bobîlna,  Orăştie,  Chi-   agroindustriale  şi  conduce­
                realizat  noi  o  lucrare  de   efort  valutar  face  ţara  im-   unităţile aparţinătoare con­  nituri  suplimentare  fiecă­  mindia  şi  alto  unităţi,  au   rile  unităţilor  agricole  nu
                mare  complexitate  care  nu   portînd unele substanţe.  siliilor   unice   agroindus­  rui producător.    acţionat  cu  răspundere  şi   s-au  preocupat  de  pregăti­
                s-a  mai  executat  în  uzină   ...Patriotism   —   senti­  triale  Toteşti,  Haţeg,  Hu­  Organizarea   exemplară   bolărîre  pentru  a  realiza   rea  din  vreme  a  terenului
                —  extractoi-ul  de  metale   ment  de  dragoste  şi  devo­  nedoara,  Brad  şi  altele  e-   a  muncii  în  fiecare  uni­  în  cele  mai  bune  condiţii   şi  de  asigurarea  cantităţi­
                feroase  de  pe  benzile  de   tament  faţă  de  patrie  şi   xistă  serioase  rămîneri  în   tate  agricolă.  întărirea  or­  sarcinile  la  insămînţarea   lor  necesare  de  sămînţă  de
                minereu.  Sînt  mindru  de   popor,  statornicit  în  de­  urmă   la   transportul   şi   dinii  şi  disciplinei,  dezba­  culturilor  furajere.  La  fie­  lolium şi rapiţă.
                ceea  ce  reuşim  noi  să  fa­  cursul istoriei. Este una din   depozitarea   nutreţurilor,   terea  problemelor  cu  toţi   care  dintre  aceste  unităţi   Iată  de  ce,  comandamen­
                cem  in  uzină  şi  nu  înţe­  definiţiile  pe  care  le  dă   impunîndu-se  măsuri  e-   oamenii   muncii   chemaţi   s-au  cultivat  cu  lolium   tele  locale  pnmpTfv'Sgricul-
                leg  nici  eu,  nici  alţii  să  nu   dicţionarul  explicativ’  pa­  nergice  în  scopul  încheie­  să  asigure  materializarea   cîte 20—60 de hectare.  tură  trebuie  să  ia  măsuri
                ne  asumăm  partea  de  răs­  triotismului.  Nici  un  dic­  rii  grabnice  a  acţiunilor   obiectivelor   stabilite   de   Era  posibil  ca  la  această   energice  pentru  a  se  înde­
                pundere din ceea ce e greu.  ţionar  însă  nu  redă  acea   respective.         Congresul  al  XH-lea  in   dată   prevederile   progra­  plini  în  totalitate  progra­
                  Iile  Faur  este  operator   trăire  lăuntrică  pc  care   Critieînd  neajunsurile  e-   domeniul  agriculturii,  re­  mului  de  însămînţare  a
                preparator   la   Uzina   de   ţi-o  dă  sentimentul  de  a  fi   xistente  în  domeniul  hor­  prezintă  pîrghii  esenţiale   culturilor  furajere,  cu  ex­  mul  stabilit  la  însămînţa-
                                                                                                                                                      rea  culturilor  furajere,  pu-
               preparare  a  minereurilor   reuşit  să  pui  seninul  echi­  ticulturii,  secretarul  gene­  pentru  îmbunătăţirea  ac­  cepţia  masei  verzi,  să  fie   nînd  accentul  pe  calitatea
                de  la  Gurabarza.  Din  tată   valenţei  între  cerinţele  pa­  ral  al  partidului  a  cerut   tivităţii  în  agricultura  ju­
                în  fiu  familiei  Faur  a  prac­  triotismului   şi   propriile   ca   legumicultorii   să-şi   deţului  nostru,  pentru  în­  îndeplinite   în   totalitate.   lucrărilor  de  pregătire  a
               ticat  această  meserie.  Nici   fapte.               concentreze   eforturile   la   făptuirea  programului  de   Rezultatele  înregistrate  în   terenului  şi  pe  respectarea
               el nu înţelege altfel con­            ION CIOCLE1     strîngerea  fără  pierderi  a   creştere  a  producţiei  agri­  unele  consilii  unice  agro­  densităţilor prevăzute.
                                                                     întregii  recolte  de  legume   cole  şi  îmbunătăţirea  con­  industriale  sînt  însă  total
                                                                     şi  fructe.  De  asemenea,   tinuă   a   aprovizionării   nesatisfăcătoare, deoarece            N. TiRCOB
                                                                     este  necesar  să  fie  pregă­  populaţiei   cu   produse
                                                                     tită temeinic producţia vii­  agroali menta re.
                                                                     r        La Ţesătoria de mătase din Lupeni       1


                                                                          Ritm intens la montarea maşinilor
                                                                          Curînd,  în  Valea  Jiu­  lor  tehnologice  este  ne­
                                                                        lui  va  intra  în  funcţiu­  voie  de  atingerea  para­
                                                                        ne  o  nouă  unitate  eco­  metrilor  de  temperatură   Moteriol®          de        coiisirycţii
                                                                        nomică.  Este  vorba  de   şi  umiditate  prevăzuţi
                                                                        Ţesătoria  de  mătase  de   în  balele  în  care  sînt
                                                                        Ia  Lupeni.  Pentru  intra­  instalate   maşinile.   în   moi multe* d© calitate
                                                                        rea  în  producţie  a  aces­  momentul  cînd  vor  fi
                                                                        tei  noi  unităţi  în  cel   îndeplinite.  aceste  con­  (Urmare din pag. 1)  lelalte  intervenţii  operate
                                                                        mai  scurt  timp,  în  pa­  diţii  va  începe  efectua­                       in  instalaţii  au  dus  la
                                                                        ralel  cu  lucrările  de   rea  probelor  tehnologice   nul  de  intervenţie,  reuşind   creşterea  debitului  dc  ali­
                                                                        construcţie  la  unele  ac­  şi  bineînţeles  punerea   punerea  Iui  în  funcţiune   mentare  a  morilor,  de  la
                                                                        cesorii,  a  început  mon­  în  funcţiune  a  întregii   cu  cinci  zile  mai  devre­  52  tone  pe  oră  cît  se  rea­
                                                                        tajul  maşinilor  de  ţesut   instalaţii.  Constructorii   me.  Sigur,  n-a  fost  uşor   liza  anul  trecut,  la  72  de
                                                                        în  cea  de  a  doua  bală,   şi mon’torii promit înca­  dar,  cum  spuneam  altăda­  tone în prezent“.
                                                                        in  prima  executîndu-se   drarea  în  termenul  de   tă,  măsura  tuturor  lucruri­  „Preocuparea  bhpă  care
                    De  la  pupitrul  d<:  comanda  a  modernului  culbutor  de  la                                        lor  o  dau  oamenii.  Ei  sînt,   a existat pentru Juectuarea
                 Preparaţi»  Cnroeşti,  se  urmăreşte  şi  se  coordonează  Întrea­  deja  rodajul  mecanic.  în   punere  în  funcţiune  a   de  fapt,  autorii  producţii­
                 ga  activitate  dc  descărcare  a  vagoanelor  eu  cărbunele  brut   vederea efectuării probe­  acestei noi unităţi.                 la  timp  şi  de  calitate  a  re­
                 sosit de la Vulcan şi Paroşeni. Foto: ŞT. NEMECSEK                                                        lor   sporite   despre   care   paraţiilor   —   a   precizat
                                                                                                                           vorbim.                    maistrul  principal  Ioan  Va­
                                                                                                                             Ca urmare a acestor plu­  na,  de  la  atelierul  cuptoa­
                                                                                                                           suri  de  producţie  şi  redu­
                             Proiecţia mediului înconjurător —- parte                                                      cerii  cheltuielilor  materia­  re  —  a  reprezentat  un  alt
                                                                                                                                                      element  care  trage  greu  în
                                                                                                                           le  cu  268  lei  la  1  000  lei   balanţa  producţiei  de  ci­
                                      integrantă a activităţii noastre                                                     producţie  marfă,  valoarea   ment.  La  cuptoare,  de  pil­
                                                                                                                           nou  creată  pe  cele  opt  luni   dă,  prin  reparaţiile  făcute,
                  La  solicitările  cetăţenilor   ca  70  tone  cenuşă  —  la  24   nuşă   datorită   neglijenţei,   —  Sperăm  să  obţinem  cît   trecute  din  an,  faţă  de  în­  prin  schimbarea  celor  două
                privind  poluarea  atmosfe­  ore.  în  prezent  se  elimină   personalului  de  exploatare   mai  curînd  aprobarea  pen­  tregul an 1980, este cu 60,9   răcitoare-grătar  cu  un  alt
                rei  municipiului  Deva  l-am   însă  peste  140  tone.  Prin­  pentru  buna  funcţionare  a   tru  repararea  eşalonată  a   milioane  lei  mai  mare;  Um   sistem de descărcare a par­
                abordat  pe  ing.  Florea  Be-   cipala  cauză  o  constituie   agregatelor.  Faţă  de  ase­  electrofiltrelor.   In   cazul   aport  hotărîtor  la  '  obţine­  ticulelor  fine  s-au  descon­
                reş,  director  adjunct  tehnic   faptul  că  unele  cîmpuri  de   menea  abateri  manifestăm   acesta,  atît  consiliul  oame­  rea  realizărilor  amintite  —   gestionat punctele de lucru,
                şi de producţie al l.E.C. De­  la  reţeaua  de  electrofiltre   intransigenţă,   luăm   cele   nilor  muncii  cît  şi  comi­  "pe  baza  cărora  s-a  trecut   recuperîndu-se  o  parte  din
                va,  rugîndu-1  să  ne  răs­  nu  funcţionează  normal.   mai aspre măsuri.     tetul  de  partid  vor  ac­  la  săptămîna  de  lucru  re­  forţa  de  muncă,  îmbunătă-
                pundă  la  cîteva  întrebări   Redresoarele  electrofiltrelor   — Se vehiculează o idee,   ţiona  astfel  incit  să  se  exe­  dusă  —  l-au  avut,  desigur,   ţindu-se  radical  situaţia  în
                privind  preocupările  aces­  1 şi 3 de la grupul I, 1 şi  potrivit căreia, pentru rea­  cute  reparaţiile  în  timp  re­  toţi  oamenii  muncii.  Din  .toate privinţele“.
                tui  colectiv  pentru  apăra­                                                   cord,  să  ajungem  neîntîrziat   rîndurile lor se -cuvin men­  Dar  cum  recunoşteau  şi
                rea mediului ambiant.                                                           la  funcţionarea  la  capaci­  ţionate  totuşi  cîteva  nu­  interlocutorii,  mai  sînt  şi
                 —  Problema  igienei  me­                                                      tate  a  tuturor  electrofiltre­  me  ;  Viorel  Tăuţan,  Petru   unele  neajunsuri.  De  a-
                diului  înconjurător  şi  în                                                    lor,  ceea  ce  va  conduce  la   Birta  —  de  la  mori  făină,   ceea  se  acţionează  în  con­
                special  a  depoluării  indus­                                                  eliminarea  în  aer  a  unor   Doru  Dan,  Gavrilă  Coţa,   tinuare   pentru   întărirea
                                                                                                                           Viorel  I-Ienţ  —  de  la  cup­
                triale  —  ne-a  spun  inter­                                                   cantităţi  mai  mici  de  ce­  toare,  Virgil  Pavel,  Szekcly   disciplinei la locul dc mun­
                                                                                                nuşă,  la  reducerea  gradu­
                locutorul  —  a  devenit  o   li  de  la  grupul  II,  2  şi  3  de   lizarea  unei  economii  pro­                                   că,   reducerea   absenţelor
                preocupare  importantă  a   la  grupul  III,  3  de  la  gru­  prii  de  energie,  pe  timpul   lui  de  poluare  a  munici­  Francisc,  Eugen  Belu  —  de   nemotivate,  a  concediilor
                colectivului  nostru.  Aş  dori   pul  IV,  spre  exemplu,  au   nopţii  unele  electrofiltre  ar   piului  şi  a  localităţilor  din   la   mori   ciment,   Vasile   medicale,  a  reparaţiilor  de
                să  subliniez  că  în  legătură   scurt-cireuit  în  interior,  iar   fi  scoase  din  funcţiune.  Ce   jur.  Deac,  Ion  Barbu,  Ion  Amu-   slabă  calitate,  pentru  apli­
                cu  activitatea  ce  o  desfă­  cele  de  Ia  grupurile  V,   ne  puteţi  spune  în  legătu­  Nu  uităm  nici  un  mo­  zescu  —  de  la  atelierul  de   carea   tuturor   măsurilor
                şurăm,  în  luna  martie  a.c.   VI  B  suferă  de  alte  de­  ră cu aceasta ?  ment  că  protecţia  mediului   expediţie şi alţii.   stabilite  dc  consiliul  oame­
                                                                                                                             Subliniind  atmosfera  bu­
                                                                                                înconjurător — una din ce­
                am  fost  analizaţi  într-o  şe­  fecţiuni  interioare...  Toate   —  Dacă am proceda ast­  le  mai  actuale  preocupări   nă  de  muncă  care  există   nilor  muncii.  Sînt  de  ase­
                dinţă  a  Secretariatului  Co­  acestea  pot  fi  înlăturate   fel  ar  fi  în  detrimentul   —  conform  Legii  9/1973  —   in  cadrul  unităţii,  dorinţa   menea  greutăţi  cu  trans­
                mitetului   judeţean   de   numai  prin  oprirea  caza-   nostru.  Iată  de  ce:  ne-   este  o  parte  integrantă  a   de  autodepăşire  a  munci­  portul  sterilului  şi  al  ma­
                partid,  cu  care  prilej  s-au   nelor  pentru  reparaţii  ca­  funcţionarea   electrofiltre­  activităţii  generale  de  dez­  torilor,  Florea  Tigoianu,  se­  teriilor  prime  din  cariere,
                                                                                                                                                      intrarea  uneori  neritmică  a
                stabilit  măsuri  concrete  pe   pitale,  opriri  care  nu  se   lor  ar  face  ca  rotoarele  de   voltare   economico-socială   cretarul   comitetului   de   vagoanelor  speciale.  Comi­
                care  C.O.M.  şi  comitetul   pot  face  fără  aprobarea   la  gazele  arse  să  se  distru­  planificată,  iar  înfăptuirea   partid   pe   întreprindere,   tetul  de  partid,  consiliul
                de  partid  s-au  străduit  să   ministerului. De aceea, pro­  gă  î-n  mai  puţin  de  şase   politicii  partidului  şi  sta­  ne-a  relatat  cîteva  din  mă­  oamenilor  muncii  se  stră­
                le  înfăptuiască.  Şi  am  reu­  centul  de  reţinere  a  ce­  luni.  Or,  la  noi,  în  zece   tului  în  acest  domeniu   surile  care  au  dus  la  In­  duiesc  zi  de  zi  să  soluţio­
                şit  să  le  dăm  viaţă  în  ma­  nuşii  de  către  electrofiltre   ani  s-a  uzat  doar  un  sin­  constituie  o  îndatorire  de   tensificarea   activităţii   de   neze  aceste  probleme,  con­
                rea lor majoritate.       este  în  prezent  de  numai   gur  rotor.  Distrugerea  pre­  bază  şi  permanentă  a  or­  producţie  :  „S-a  mers  pe   tribuind  astfel  la  înfăptui­
                  —  Totuşi  în  atmosferă   87  la  sută  faţă  de  99  la   matură  a  acestora  ne-ar   ganelor  de  stat,  a  tuturor   ideea  dozării  constante  a   rea  cu  succes  a  dezidera­
                se  elimină  încă  mari  canti­  sută  cît  reprezintă  în  con­  face  mari  greutăţi.  De  a-   organizaţiilor  socialiste.  De   morilor  de  ciment  —  mari   tului  cimentiştilor  —  pro­
                tăţi  de  cenuşă.  Care  sînt   diţii  normale  capacitatea   ceea  nici  nu  ne-am  gîndit   aceea  vom  face  totul  pen­  consumatoare  de  energie   ducerea  unor  cantităţi  spo­
                cauzele ?                  electrofiltrelor noastre.  la un astfel de procedeu.  tru  realizarea  acestui  de­  electrică,  asigurîndu-le  o   rite  de  materiale  de  con­
                  —  într-adevăr,  aşa  este.   —  Sînt şi alte cauze ?  —  Ce  se  preconizează  la   ziderat major.      alimentare corespunzătoare.
                în  condiţii  normale,  cînd   —  Da,  desigur.  Au  exis­  C.T.E.  Mintia  pentru  înlă­                  Pe  de  altă  parte  montarea   strucţii  la  toate  sortimen­
                ar  funcţiona  perfect  toate   tat  şi  situaţii  cînd  în  at­  turarea  neajunsurilor  sem­  Convorbire realizată de   farfuriilor  pentru  dozarea   tele,  realizarea  unei  efi­
                electrofiltrele  de  1«  caza­  mosferă  s-au  eliminat  im­  nalate  pe  linia  protejării   VAS1LE PÂTAN  materialului dc adaos, ce­  ciente   economice   mereu
                ne, s-ar elimina în aer cir­  portante cantităţi de ce-  mediului înconjurător ?                                                      mai ridicate.
   1   2   3   4   5   6   7