Page 22 - Drumul_socialismului_1981_09

UKUMUL SOCIALISMULUI N

Formaţii distinse în festivaiui muncii si creoli©! rgu

Elevii artişti din Petrii a I
t» ;
Copiii minerilor din Pe- erau preluate, ca înlr-o gural îndrăzneţ în docu­ ţionarea formaţiei, Ia suc­ Toate utilajele trebuie 9,«0 To­
trilu, acei copii frumoşi, curgere de apă limpede mentele devenirii noastre, cesul ei, ci şi înţelegerea ii,35 FII
pii
talentaţi, care, prin mijlo­ de colegii ci, pentru a ni ci îşi modelau propriile la care au ajuns copiii. boi
cirea micului ecran s-au le strecura în suflet în sentimente faţă de mun­ Profesorul Gheorghe Mus­ să funcţioneze ireproşabil! T 'pj
VW
10.00
făcut cunoscuti, împreună toată măreţia lor : „M-am că, faţă de ţară, de parti­ c ă a r e 'merite deosebite. 11.50 X*re
cu colegii lor din Aninoa- gîndit la un cântec despre dul conducător. „Prin tex­ Un profesor, un educator (Urmare din pag. 1) văzut cum se... stă. Partea 13.05 Alt:
sa, în toată ţara, sînt cu­ cărbune/ Despre pline, tele montajelor muzical-Ji- deosebit, un entuziast la electrică, in special cea toa
ceritorii laurilor ce încu­ despre trandafiri/ Despre lerare şi a celorlalte for­ cei 62 de ani ai dumnea­ zător. Nu se puteau face referitoare la semnalizări­ 15.45 Şal
).b,00 Tel
nună şcoala generală nr. aripi, despre drapel/, în- maţii înscrise în festiva- lui ! Niciodată nu a fosl manevre. Şi din această le şl sincronizările dintre 17,10 Ecr
6 în fiecare ediţie a Fes­ obosit pentru şcoală, pen­ cauză se stătea. Abia in maşina de şarjare şi ma­ * tlir:
sur
tivalului naţional „Cinta­ tru prestigiul ei. Esle şi dimineaţa zilei de ieri s-a şina de scos uşi „cere" să 18,40 Mii
rca României“. Laurii din iniţiatorul grupului lolk dat mai multă importanţă I se acorde mai multă a- cei
acest an, pentru locul I — deţinător al locului doi reglajelor la Instalaţia hi­ tenţie. Sînt necesare şi aici 19.00 Toi
pe ţară, încununează o în leslival — şi al orches­ draulică. Toată ziua (aşa reglaje... Reglaje peste tot. 19.25 pat Oii!
muncă dăruită, încărcată trei populare a elevilor, şi scurtă cum a fost), s-a lu­ Aşa cum solicită viitorul 19.45 Cin
de frumuseţea lucrului bi­ ceput din strămoşi şi pur­ lul muncii şi creaţiei, s-a al celor două formaţii co­ crat la ele. Din partea be­ proces tehnologic, aşa cum 21,20 Fib
ne făcut, pe care cei 35 tat către nuine! Cu întreg înţeles mai profund proce­ rale ale şcolii. Iar împreu­ neficiarului, maistrul coor­ sînt prevăzute încă de pro­ rnv
dc elevi-artişti l-au onorat aurul clin el/ Acest clnlec sul propriei deveniri spi­ nă cu prof. Dan Ilcrcdea donator al lucrărilor, Le­ iectant. Toate utilajele tre­ crfl
a
cu răspundere dc maturi. Ceauşescu se va numii A- rituale. Şi cred că, din­ , a urcat lornîaţia de . mon­ vente Adorian, a apreciat buie să funcţioneze irepro­ cai
Pentru că cine a văzui şa cum se numeşte o odăt colo de laurii care ne taj literar pe cea mai din nou că felul şi ritmul şabil. De aceea, este ne­ 22.25 Tel
montajul lilerar-muzical- Sau o baladă/ Sau ca sol­ bucură şi ne ridică chiar înaltă treaptă“. in care se munceşte este voie să se acorde atenţia LUNI,
coregraiic „60 de roşii datul de veghe c-are-n in ochii noşlri, acesta Dascăli şi copii — Cris- necorespunzător. Lucrările cuvenită fiecăruia. în­ 15,35 Bri
trandafiri" a fost uimit de noctple şi zi/ Priveşte e- este cîşligul nostru tina, Carmen, Nicoleta, sînt mai avansate la cea cheiem aici cronica noas­ 18,<M) Ern
ni a
ţinuta artistică ridicată a poca dc sus, de pe bari­ mai de preţ — consideră Daniela, Liliana, Olivia şi de-a doua maşină (de re­ tră şl aşteptăm, ca toată 18.50 100
spectacolului. „La cotele cadă/. Venlfi şi cîntaţi, prof. Lucia Daniel, o.rec­ alţi 30 — păşesc în aceste zervă) şl nu la prima, cum lumea, evenimentul de la 19.00 Tel
perfecţiunii“ — se auzeau cîntaţi iubitori de eroi şi torul şcolii. Vă mari uci­ zile în şcoala pregătită ar fi fost firesc. Din punct Călan — ziua în care se 19.25 Aci
aprecieri din public şi ju­ de ţară P‘ îndemnau co- sese că timp de un un, pentru nou! an, sub ghir­ de vedere mecanic am va produce cocs. 19.45 PO'< Do.
rii. Un spectacol înălţător piii-artişli. Şi fiecare vers, scară dc scară, între ore­ lande de lauri. Lauri îm­ 20,30 Roi
prin mesaj, prin arta in­ iiecare cuvînl era un în­ le 18—79, în afară dc pletiţi prin munca, pasiu­ „Vi
terpretativă. demn şi pentru ei! Culti- sîmbăla şi duminica, ele­ nea, zbaterea si dragostea Puternică angajare în muncă 21.25 pis Ca<
Versurile recitate de vlnd aieclivitalca pentru vii au tăcut repetiţii. Văd lor. 21.50 Ge<
Cristina Gavriş, fetiţa cu istoria trecută şi prezen­ în aceasta nu numai cau­ (Urmare din pag. 1) al amenajării îl constituie 22.05 Tel
acel timbru fără egal — tă, pentru viitorul preii- za caic u dus la pcriec- L. IARA excavaţiile mecanice, reali­
colae F.urdui, Dumitru Cob­ zate cu maşina dc forat la
zarii, Axente Schiau, Gheor- secţiune plină, utilaj de
ghe Bulgaru, cu care fac mare complexitate tehnică
zi de zi treabă foarte bu­ şi înaltă productivitate. „în BUCU
„Viata no-e croim cu mîinile noastre“) nă. „Au fost zile cînd in­ acest nn maşina a mers bi­ letin dc
tul dini
ne, reuşind să excavăm de
tr-un schimb am turnat şi
taica iu
peste 100 mc de betoane — la începutul anului şi pînă Radio pr
{Urmate din pag. 1) ingineri din Hunedoara, ne spune Jenică Creţu. Dar la zi 1 500 m, iar in an.«< magazin
şi-a întemeiat in acesl an nu cantitatea este primul trecut 329 m, in continua­ De toal
au urcat pe scara cea un cămin luminos, iar nostru gînd, ci calitatea lu­ rea- celor 557 m excavaţi Radio ju
dansate
mai de sus a demnităţii băiatul bale chiar în a- crului făcut. Noi durăm aici clasic, sublinia ing. Alexan­ muzică
umane. Aşa sini maiştrii ceste zile la poarta admi­ o operă — centrala subte­ dru Duduca, şeful lotului da veso
principali dc schimb Ni- terii în Institutul dc mine rană — pentru zeci şi zeci excavaţii mecanice din ca­ portativ
ţolae Blcjan, Constantin din Petroşani“. de uni. Nu vrem să ne con­ dru] şantierului l.l adueţiu- trări le
Cioacă;
Duţă, fosil Crăciun, maiş­ damne urmaşii". Aceleaşi ne principală. Realizările lor; IC,
Stăm de vorbă cu coc­
trii Constantin Bîidea, suri hunedoreni pe plat­ exigenţe ale calităţii te sini fluctuante, medio luna­ 16,05 Al
Vichenle Şerban, loan Fi- subiinia/ă s- şeful forn-aţb-i ră fiind de 188, dar am ex­ Teatru
lăţi foit
lip, mecanicii principali forma fierbinte a baterii­ de dulgheri loan Ignat, un cavat şi 342,55 ni in luna de ştiri
Ştefan Zăpuc, Gheorghe lor dc cocsificare. Sînt specialist de mare clasă în aprilie, ca urmare a tecto­ 18,20
deschişi,
calzi,
oameni
Onose, Anton Pascu, mulţi fi inu-n'u! centralelor subte- nicii rocii pe care o exca­ nesc :
alţii din colectivul etalon voibesc cu plăcere şi rane. „Am predat la mon­ văm. Lucrăm in subteran Porumb
teca pe
mulţumire despre munca
al uzinei — cei ai secţiei lor, despre viaţa lor. „Via­ taj c-^sd vanelor sferice si cu 25 de oameni pe trei diojurn:
de cocsilicarc. ţa ne-o croim cu mîinilc conducta de legătură între schimburi, meseriaşi do nă­ rina Dr
ţc şi c
Despre aceşti „mulţi al­ sala maşinilor şi casa va­ dejde, cum sînt şefii de Turneul
noastre, spune loan Nimu.
ţii“ ne vorbeşte maistrul împlinirile mele în cei 26 nelor, iar pînă la sfîrşilul schimb Radu Topai, Nico­ Jtadioju
principal al schimbului ii de ani de muncă la coc- lunii septembrie predăm la lás Medişan şi Andronic mic spi
— fruntaş în întrecerea serie se cheamă căldura montaj (în dovans) grinda Mihăilă, mecanicii Ion Vi­ dans;
muzical
socialistă pe secţie —, căminului meu, Hui meu podului rulant din sala ma­ zitiu, Nicolae Ceauşel, Mi-
Gheorghe Blcjan. „Cei care In acesl an a absol­ şinilor necesară montării hai Tudosie, Gheorghe Bă­
mai mulţi lucrăm la coc- altor echipamente. împreu­ lan, Dorin Samson, electri­
serie de la punerea ei in vii lacuitatea de construc­ nă cu oamenii din brigadă cienii Andrei Dăneasă şi
funcţiune, în anul 1055. ţii din Timişoara şi a în­ — Vasile Butnarii, Ştefan Zamfir Megheş, minerii Ni-
fonti Renţa, loan Nimu, ceput activitatea profesio­ Cadar, losif Că ta 11 ă. Ştefan colae tliescu şi Mihai Pă­
Gheorghe Călugării, Mi- nală aici, în Hunedoara, Simon, Ion Şandru, cu toţi durarii. Mai avem de ex­
hai Beregată, Alexandru .la I.C.S.1L, casa pa care ceilalţi — ne străduim să cavat aici 1 860 in, după
Parc aş, Nicolae Tobă au mi-ani construit-o în şa­ Centrul de preindustrializare a lemnului Baia de Criş. facem lucru de cea mai care, ia anul, vom intra în
pus deopotrivă umărul la hii natal din judeţul Alba. Fasonaiorul mecanic Bizo Mi lenţi şi ajutorul său Marin bună calitate". fereastra Valea Jurii pe o
lYaidu, doi muncitori fruntaşi.
Foto: VTRGIL. ONOIU
consolidarea colectivului, Acestea sînt roadele mun­ Un punct de lucru cheie distanţă de 5 100 m".
la realizarea sarcinilor de cii mele şi ale soţiei me­
plan, la bunăstarea gene­ le, care lucrează toi în
rală şi a fiecăruia, îl pun cadrul secţiei cocsilicarc,
la întreţinere, ale unei
cu nădejde şi acum, deşi vieţi cinstite, echilibrate, CUVÎNT DE ORDINE ÎN AGRICULTURĂ
anii s-au adunat la Umple,
iar munca nu-i nici sim­ în acest cult al muncii
plă, nici uşoară. Insă cînd l-am crescut şi educai pe (Urmare din pag. 1) că in săplămîna următoa­ 'oazei furajere la această' pentru creşterea producţi­
o Iaci cu plăcere ca îţi fiul nostru. La anul ies la re se va trece din plin la unitate nu trebuie să fie ei la hectar, s-a întîrziat în
oferă numai bucurii, te pensie. Sini mulţumii. Şliu sint de transportat şi de­ recoltatul cartofilor de pe considerată, ca o problemă mod nejustificat aplicarea
lipseşte dc griji, lată, pe că am urmai iii viaţă dru­ pozitat pentru a s.e ajunge cele 250. ha, stabilindu-se minoră nici de către co­ , îngrăşămintelor organice,
Ungă împlinirile profesio­ mul drept, că umblu pe la cantitatea planificată,, , să. se realizeze o viteză zil­ mandamentul local pentru la adăposturile do animale
nale şi sociale, Gheorghe el cu demnitate“. mai mult de. 4 500 tone de nică de 16 ha, Importante agricultură, care are dato­ aflîndu-se peste 300 tone
Şoplică, Gheorghe Cazan Iată argumente cu pu­ fin. Este o . situaţie care forţe sînt repartizate la ria să intervină cu măsuri gunoi de grajd. Există con­
şi Nicolae Biriş şi-au cum­ ternică ' iorţă de convin­ trebuie să mobilizeze for­ strinsul furajelor, unitatea energice în vederea impul­ diţii ca întreaga cantitate
de îngrăşăminte organice
ţe mult mai importante la
sionării acţiunii dc depo­
avînd însilozate, pînă a-
părat nu de mult autotu­ gere asupra relaţiei mun­ executarea acestei lucrări. cum, 1 900 tone nutreţuri, zitare a nutreţurilor şi rea­ să fie aplicată pe terenu­
risme, loan Groza, tTudor că—bunăstare, argumente Nesatisfăcător se prezin­ Pentru azi s-a organizat o lizării integrale a planului rile care vor ii însămîn-
Mitroi şi Aron Bobora aduse de oameni din ex­ tă situaţia .şi la semănatul acţiune la transportul fi­ la însămînţarea plantelor ţate în această toamnă, ac­
şl-au construit case pro­ perienţa lor de oameni plantelor furajere. Din 380 nului cu 12 remorci şi ma- furajere. ţiune care va fi realizată
prii, alţii şi-au aranjat co­ pentru care munca înseam­ ha' planificate ' s-au însă- . sini. Un aport însemnat la Deşi se ştie bine că fer­ — cum ni s-a spus la con­
piii la casele lor. Chiar nă criteriul unic al exis­ mînţat mai puţin de 50 de asigurarea bazei furajere tilizarea terenului repre­ siliul unic agroindustrial
¡¡¡ca mea, studentă în a- tenţei, înseamnă, de lupt. hectare. l-au avut tractoriştii Liviu zintă un factor holurilor — în săptămâna viitoare.
L nul 11 la Institutul de sub- totul în viaţă. Tot satul la recoltatul Strucal, Miron Fluieraş,
Octavian Cohuţ şi Valen­
cartofilor
tin Simina.
Centrul de greutate al Radiografie de campanie
văţămînt. şi elevii Şeolii Fertilizarea
generale din Păuliş participă activităţii cooperatorilor (Urmare din pag. 1) © Sînt căzui 1 de în­
la acţiunea „Prietena noas­ clin brigada Reia a C.A.P. sub semnul întrebării suşiri din avutul obştesc.
tră — cartea“ ce vizează re- Toteşti a fost mutat în la cîîni, prieteni dc ne­ Se tură mai ales furaje.
condiţionarea cărţilor din tarlau ocupată cu cartofi La Cooperativa agricolă
cadrul bibliotecii şcolare. 3 despărţit fiind şi cu pa­ Ana Mocacl, Beniamin
• Astăzi, la orele 18,:i0, la Secţia de marocliinărie din din soiul Ostara. Peste 40 din Unirea o parte din for­ harul. Cine-i ia de mâne­ Danciu şi Petru Măruţ
casa municipală tle cultură Viile noi, aparţinind Coope­ de familii au strîns pro- ţe au fost mobilizate la că să-l aducă la lucru ? sînt cîţiva dinlrc cei
va avea loc tradiţionala sea­ rativei meşteşugăreşti „Mure­ ddeţia de pe cele 7 hec­ strîngerea fructelor. Con­
ră pentru tineret. în cadrul şul“, a fost extinsă pentru tare, iacînd sortatul re­ comitent se acţiona şi la .0 fa phnă. campanie prinşi in ultima vreme a-
acestei manifestări se vor a face faţă solicitărilor ce­ de toamnă, gazelele de supra faptului.
prezenta filme documentare tăţenilor din această parte coltei direct în cîmp. Bri­ semănatul plantelor fura­ perele ale C.A.P. Ilapolt 0 llie Coslor. îngriji­
pe teme dc etică, urmate, a municipiului, q „Inimi vo­ gadierul Ion Bălu a ţinut jere, precum şi la trans­ şi C.A.P. Bobîlna hiber­ tor dc animale la C.A.P.
bineînţeles, dc dans. © Un ioase — fapte frumoase“ —
grup de 53 tineri de la Şan­ sub această însufleţitoare să remarce contribuţia portul nutreţurilor. Unita­ nează. Nu cheamă, nu în­ Bobîlna, ne spunea: „în
tierul energomontaj Mintia chemare elevii şcolilor nr. cooperatorilor Otvos losif, tea mai are însă peste 100 deamnă la lucru, nu cri­ fiecare zl sînt prezenţi Ia
pleacă astăzi intr-o excursie 1 şi G participă la amena­ Ion Plugaru, Ungur Feri, tone fin în cîmp, deşi fu­ tică pe cei rămaşi in ur­ programul din zootehnie
de o zi, organizată de Bi­ jarea, in vederea începerii Ion Merian şi Ileana Mo­ rajele nu-i prisosesc. Pre­
roul de turism pentru tine­ anului şcolar, a sălilor de mă. Care o fi rostul lor ? şi dimineaţa şi scara, ori
ret, pe ruta Alba lulia — clasă, terenurilor de sport rar la strîngerea operativă şedintele cooperativei agri­ 0 Transportul finului şeful de ier mă (medicul
Cheile Turzii — Cluj-Napo- şi a împrejurimilor şcolilor. a recoltei. Scosul mecani­ cole, Constantin Babeş, ne se desfăşoară lent la veterinar Teodor Demian),
c.a. ij, „Hărnicie pioniereas­ O în săptămina aceasta, de zat al cartofilor a fost în­ relata că s-a planificat ca
că“ — se intitulează \ acţiu­ la ferma legumicolă nr. 3 a C.A.P. Bobîlna — cum a- ori preşedintele (loan Bo-
nea ce se desfăşoară in a- Asociaţiei horticole Deva credinţat mecanizatorului pe o suprafaţă de 5 hecta­ rălam înlr-o cronică tre­ can). Eu cred că dacă a-
ccaslă perioadă la şcolile s-au livrat Ia fondul de stat Viorel Tămăşloni, iar la re să se însămânţeze rapi- cută. Dar vineri şl sîm- veni animale frumoase şi
nr. 2, 3, 1 şi 7, şi are ea 53 tone legume, din care 40 transportat a fost prezent ţă, dar nu s-a interesat în­
obieci reeoudiţionarea ma­ tone varză, 5 tone castraveţi, bălă ritmul s-a înviorat, obţinem lapte toi mal
nualelor şcolare ce vor fi 5 tone ardei si 3 tone roşii. Petru Moraru. că dacă există sămânţă la aşa că sînt şanse să se mult, în asia şi dînşii au
folosite in viitorul an de in- TRAIAN BONDOR Preşedintele C.A.P., Ti- Agrosem (,?)• Situaţia în încheie curlnd. un merii“.
beriu Nieulescu, ne spunea care se găseşte asigurarea