Page 23 - Drumul_socialismului_1981_09

Pag. 3
DUMINICA, 6 SEPTEMBRIE 1981

v,
RIE
...în pădurea Bejan, declarată rezervaţie fără vină — Depozit de furaje ; 8. Răcit la cap cărţi în limba slavonă, cea a Orăşliei a
Din istoria presei hunedorene (Iii) — în miez de noapte ! — A scris poezia „Cîn-
intru co­ forestieră încă din 1936, se înlîlnesc toate tecul toamnei“ ; 9. A pregăti terenul pentru în- tipărit în limba română.
si« (Rit­ speciile-de stejar care cresc în ţara noas­ sâininţările de toamnă -- „Glasul toamnei“ de ,,Palia de la Orăştie" are multiple sem­
iera tv. Grieg — Toamnei-nr. 16 ! ; 10. „E toamnă iar...“ nificaţii penlru oraşul in care a apărui,
Sfîrşitul veacului trecui şi primii ani ai tră V Datorită microclimatului specific, dis­ de Ştefan Kardoş — Poet clujean, autorul poe­
secolului nostru consemnează în istoria poziţia altitudinală a stejarilor este inversă ziei „Vine toamna“ (1886—1954) ; 11. Toamna pentru cultura naţională în general şi cea
cală tv.: presei hunedorene publicaţii ale reuniuni­ decît în restul ţării. (Biolog Marcela Ba- cea bogată ¡n roade şi culori — Din toamnă in a Transilvaniei, în special. Cele două - căiţi
fereastra toamnă (pl.). ale Paliei sînt dăruite „fraţilor români ca
lor economice, precum şi periodice puter­ Jasz)
DICŢIONAR : MDA, MBA, IUM, TOAL, OIU,
nic ancorate In viaţa socială şi culturală BOL. să le cetiţi", consemnîndu-se in ele penlru
a Transilvaniei. CONSTANTIN NICHIFOR prima oară, prin cuvînlul tipărit, denumi­
i litera- e „Activitatea" (1901—1905) foaie politi­ rea oraşului ; „in cetate în Orăştie". Este
ă: „Trei Medicamentele de Alexandria Cercul rebusist „Dacia" o lucrare colectivă ca traducere şi ca tipă­
că, economică, socială şi culturală. Progra­ Hunedoara
pen tru mul „Activităţii" a fost, în politică, prin Alexandria — oraşul egiptean de pe li­ ritură. Pentru tălmăcirea ei s-uu strîns aici
excelenţă activist, rar în orientarea sa ge­ toralul Medileranei, vestii pentru farul său REZOLVAREA CAREULUI unii dintre cei mai luminaţi cărturari din
nerală a avut o viziune critică. A apărut împrejurimi: Ştefan Herce, din Caranse­
liinţă şi antic (una dintre cele şapte minuni ale DIN NUMĂRUL 7406 : beş, Efren Zăcan, din Sebeş, Moise Pesti-
la Orăştie. Poezia a aparţinut poeţilor G.
âniei Coşbuc, P. Dulfu, O. Carp, C. Moldovan, lumii) şi poate şi mai vestit pentru biblio­ 1. Stoia, Botez ; 2. Cost, Tineri ; 3. Omagii, şel, din Lugoj, Archirie, din Hunedoara,
„Efectul Eminescu a apărut cu o „Poezie" inedită teca la fel de antică, dar dispărută în ur­ Ilea ; 4. Lan, Sst, Amr ; o. I, Imatur, Ie ; iar în fruntea acestui colectiv a stat epis­
asupra giile vremii — este astăzi o metropola mo­ 6. Mnin, Popa ; 7. Si, Copila, S. ; 8. Ohu. Sal, copul calvin al românilor din Transilvania,
‘rod vvc ţie de 7 strofe. Proza — semnată de l.S. Or- dernă, cu o populaţie de peste trei mili­ Luo ; 9. Cata, Paladi ; 10. OLariu, A dam ;
amcri- deanu, N. Herlea, V.A. Ureche, Eleonora oane de locuitori. Viaţa la Alexandria 11. Renan, Vieţi. Miliail Tordoşi, care provenea din părţile
Slavici ş.a. contemporană este complexă şi se desfă­ Orăştiei (Turdnşj. Valoarea lucrării rezidă
« „Szâszvâros" ¡1896—1912), publicaţie şi în faptul că limba in care este scrisă
/1BRIE in limba maghiară, („Orăştie"). Din 1911 a şoară între faleza lungă de peste 30 de are o frază clară, este limpede şi accesi­
'taj devenit săptăminal social, economic, cul­ kilometri, presărată cu hoteluri şi restauran­ bilă românilor dm toate ţinuturile. De ase­
limba te pe care europenii le umplu pînă la refuz menea, în „Palia..de ia Orăştie" se folo­
tural. in anotimpul plajei — şi întreprinderile seşte pentru prima dată cuvîntul „român“
o „Spicuiri literare" (1001—1905) un adaos care se înmulţesc în partea opusă, dinspre
la „Bunul econom", prima publicaţie lite­ şi „românesc", nu rumân sau valah. Car­
ou o mic fi continentul african. Una dintre aceste în­ tea a fost utilizată ca manual didactic pen­
itnţific: rară a oraşului Orăştie. Şi-a propus să di­ treprinderi este aceea de fabricare a me- tru învăţăceii limbii române,
stele fuzeze mai intens literatura româna. Se
i: remarcă strădania de a face cunoscută poe­ LIVIU BRAICA
ţei** (e- zia care începea' să aibă tentă modernă, Note de reporter
în paginile ei — poezii de I. Minulescu, dieamentelor, cea mai mare dintre- cele 10
Şt.O. iosif (prezent şi cu traduceri), I. Bră- asemenea unităţi din R.A. Egipt. Violenţa pe ecrane şi în viaţă
teseu Voineşti. Proza era din i. Creangă, întreprinderea de medicamente din Ale­
B. Delavrancea, Tr. Demetrescu. Folclorul xandria este renumită nu numai în Egipt, Nu cinematografii] şi televiziunea au născo­
— prin culegători remarcabili: E. Hodoş, dar şi în multe alte ţări din Africa, Asia cit violenţa, şi cu toate acestea, asasinatele î»
G.D. Teodorescu, Kirileahu. plinii stradă au loc in zilele noastre, cînd cine­
şi Europa. Este alcăluit.ă din mai multe matografele proiectează filme care propagă vio­
0 „Libertatea“ (1902—1940), publicaţie secţii: farmaceutică, de produse din cau- Desen «te MORIA CKIŞAN lenţa şi cruzimea, cînd pe ecran se dau lecţii
,00 Bu- populară ca tematică şi stil, care a avut CiOc pentru sectorul sanitar etc, în secţia amănunţite cum să comiţi un act cie vanda­
Concer- cea mei lungă traiectorie. In programul pu­ lism, un furt sau chiar iui omor. .John Hinckley,
Acluali- farmaceutică se fabrică 23 de sorturi de cel care a încercat să-l omoare pe preşedintele
te; 8,00 blicat în primul număr — 1 ianuarie 1902 medicamente, intre care aspirină, diverse Bătnmiil Corso ne salută Keagan, a recunoscut că „s-a inspirat" din
lor; »,30 . se sublinia că va milita pentru „îmbu- vitamine, antibiotice. Patru tancuri de pre­ filmul „Taxi Driver", cu «iulie Poster.
12,00 ^ „tăţirea morală şi materială a poporului parare a soluţiilor, fiecare de cîte 1 500 1 Există, la Hollywood, oameni oare se gîrulcsc
i; 18,00 Yiostru pe tonte terenele". Ziarul a marcat şi pleacă serios că ar fi cazul să se pună capăt acestui
Şlagăre capacitate, maşini automate de umplut fio­ rîu de sînge ce se prelinge de pe ecrane. Dacă
îert de o nouă clapa in lupta politică, cu răsunet le, maşini de capsulat în gelatină a medi­ Nu cred că un.om, indiferent de unde se dovedeşte că asasinii se inspiră de pe ecra­
,00 Un- în sprijinirea deputaţilor români in Dieta camentelor şi un compartiment de produ­ ar ii venit el, trecător prin Petroşani, să ne, oare nu este o infracţiune să mai produci
trct pe de la Budapesta, în alegerile de la Dobra cere a ambalajelor şi altul de ambalare şi asemenea filme Dar magnaţii filmului au pre­
Inregis- nu fi păşit, măcar odată, pe eea mai lungă gătit penlru această întrebare acelaşi răspuns :
Florea şi Orăştie, in problemele economice ale control produc zilnic un sfert de milion de stradă a oraşului, strada „Republicii“, cu­ nu sîntem stăpînii, ci slugile publicului ; noi
1 arte- Transilvaniei. în perioada primului război aspirine şi alte sute de mii de tablete, fiole noscută ca un adevărat Corso, Strada are dăm publicului lot ceea ce doreşte el să vadă
2 ştiri; mondial se transferă de la Orăştie la Bucu­ sm medicamente capsulate în gelatină. pentru biletul pe care îl plăteşte. în această
17.00 vechimea oraşului, a fost coloana sa ver­ dispută, cuvîntul îl a.re, în ultimă instanţă, eîş-
Varie- reşti, unde apare cu titlul „Libertatea din Producţia anuală a întreprinderii se ridică tebrală aproape 100 de ani. Chiar dacă tigul de casă. Iar filmele cu violenţă aduc bani.
Buletin Ardeal". în primăvara lui 1917 a fost tipă­ la 7 milioane iire egiptene. în acest secol ea şi-a schimbat cîte ceva .Şi cliiar foarte mulţi î
citate ; rită în America (Cleveland). La întoarce­ Secţia de produse, din cauciuc pentru sec­ în S.U.A., scenele de violenţă simt permise
româ* rea sa din America, publicaţia a găsit îa în fizionomie, a rămas pe acelaşi Nord- doar pe ecran, în vreme ce ia televiziune ele
Ciprian torul sanitar fabrică îndeosebi mănuşi şi Sud, destul de îngustă, mărginită de o sînt, parţial, îngrădite. Producătorul unui ast­
luzico- Orăştie o a doua gazetă „Libertatea". Re- leucoplast. Este unică în Orientul Mijlociu parte şi de alta de şiruri de magazine şi fel de film declara recent : „De ce televiziunea
00 Ra- tuîndu-şi locul, gazeta anilor de după 1920 şi de aceea produsele sale au mare Irocerc consideră că este dăunător să prezinţi radio­
ă Do- nu mai este cea din 1902, alunecă în poli­ la exporl. Producţia actuală de mănuşi din instituţii de toate telurile. Acum 30—40 grafia răului Sub acest pretext se duce şi
loman- ticianism burghez. De remarcat — literatu­ de ani era o arteră impozantă, cea mai lupta Intre producătorii de filme şi părinţi,
21,15 cauciuc se ridică la 300 000 perechi pe an, mare din toată Valea Jiului, fie şi numai psihiatri, medici, educatori care au cerut ea
22.00 ra bogata in poezie, proză, folclor. dar în curînd va creşte la un milion, prin cei mici să fie scutiţi de filmele de groază.
anora- • „Hunyadvârmegye" (1902—1931). Ziar construcţia unei noi fabrici de acest fel. pentru că era singura asfaltată. De fapt, punctul de vedere de mai sus este
ing de în ce priveşte producţia do leucoplast, deşi Pe această stradă am asistat la eveni­ foarte răspîndit în rîndul producă!orilor de la
n »top politic, economic şi cu conţinut variat, a- mente mari şi mici, la fapte comune şi Hollywood, care nu se simt vinovaţi de pre>Ii-
părut la Deva, în limba maghiară („Jude­ s-a pornit de la zero, acum se fabrică la pagini de istorie. în anii 1944—45 am ferarea criminalităţii în ţară. Edwavd Slein-
ţul Hunedoara"), A. avut o viaţă lunga, anual 4 milioane mp. văzut trecând pe aici demonstraţii mun­ bruck, de la Universitatea din s -.uul Carolina
deşi cu întreruperi in perioada marilor fră- Colectivul întreprinderii de medicamente citoreşti masive şi energice împotriva gu­ de Sud, este de altă părere : „A susţine că
cinematograful reflectă doar pas : v violenţa e-
mîhtări sociale. din Alexandria este compus din- 600 mun­ vernelor reacţionare Săiiălescu şi Rădes- xislentă în societate înseamnă să fugi de răs­
citori. LTn colectiv foarte reslrîns faţă de cu. Tot aici s-au organizat marile de­ pundere. S-a dovedit că, dacă le prezinţi co­
LUCIA UCIU populaţia marelui oraş, dar care contribuie piilor filme cu criine, ci devin tot mai agresivi.
mea j din plin la creşterea faimei Alexandriei monstraţii pentru instaurarea primului Pentru a pune capăt violenţei şi crir/’mii în ţara
lonlra- guvern democratic, condus de Dr. Petru noastră trebuie, in primul rinrt. ea ea sa ne
l (Ar- contemporane in ţară şi peste hotare, Un Groza. Vocile minerilor au fost înregis­ asanată de ne ecrane“.
nvinaă Rlateliştii din Brad colectiv pe care 1-am văzul ]a lucru in „Standardele hollywoodieue de viaţă sint pri­
IUNE- numeroasele compartimente ale întreprin­ trate de vreme, s-au alăturat raţiunii vre­ vite de public ca nişte norme de viaţă" — spune
grana- Se emit în ţara şi in lume o mulţime de mii. ¡Ylichael Mann, producătorul filmului „Hoţul".
manul derii de medicamente, tenace şi hotărît Uneori spectatorul nu-şi mai aduce aminte
istul); mărci poştale avînd ca tematică minoritul, să-şi dăruiască toate eforturile edificării Pe aici au venit in acei ani minerii de dintr-un film nici o scenă ; cămine doar cu
Arta); această meserie a bărbăţiei şi curajului, Egiptului modern. la Petrila şi Jieţ la demonstraţiile de 1 imaginea unui apartament luxos sau a unor
casa adevărată şcoală a nobleţii caracterelor. Fi- Mai, care se ţineau la Livezeni. La Li- bogăţii obţinute prin violenţă. Problema Ame*
; PE- lateliştii brădeni, sensibili la valorile edu­ PAUL SIRLĂDEANU ricii — declară el — constă în faptul că a sosit
i rsoi- vezeni se adună nu numai cete două timpul să fie luate măsuri hotărît oare pentru
ina — cative /Şi de cunoaştere ale colecţiilor le- Jiuri, se adunau şi minerii de pe cele. a opri catastrofala creştere a criminalităţii".
brie) ; rnaţice/ au realizai, cu posibilităţile lor re- două Jiuri. Pe aici s-au desfăşurat lupte­ „Uitaţi-vă ce au făcut filmul si literatura a-
LU- strrnse, dar eu multă tragere de mimă ex­ mericană din mafie — spunea, recent, un p*e-
mral): le electorale din noiembrie 1946, pe aici fesor. în filme sau în cărţi mafiotul este un
lunci- poziţia filatelică tematică intitulată sugestiv ORIZONTAL : 1. Toamna a pictat-o ţn paste­ au trecut fanfare muncitoreşti pentru vio- erou romantic. Amintlţi-vă de scena cint * y-'
lacri- „Minerind prin aspra stîncă". Expoziţia, luri cîe aur, rubin şi aramă — Toamna işi toria naţionalizării de la’ 11 iunie 1948. Capone a apărut pe un stadion la un meci
irul) ; aflată la ediţia inaugurală, a fost găzduită numără bobocii ; 2. Promune nehotărît — Toam­ Corso a fost părtaş-la multe drame şi fotbal : mulţimea «s-a ridicat în picioare şi i-*»
(Mun- cîteva săptămîni în holul Clubului munci­ na îşi stringe rodul muncii sale ; 3. Afirmaţie ovaţionat
jak la îndoielnică — District in Melanezia — Mănos bucurii ale-minerilor,' deşi Petroşaniul nu O lume violentă produce filme violente. (A-
PE- toresc de la Gurabarza, Intenţiile filateliş- fără margini ! ; 4. A întări pereţii — Din umi­ avea nici o mină, ci doar un sector în GERPRES).
flă- tilor brădeni sînt de a face din ea o mani­ ditatea toamnei — Gheorghe Tomo/.ei; 5. Din coasta lui, numit „Praga", dar şi acesta
A- festare anuală dedicată sărbătoririi „Zilei făină —. Caracteristică precipitaţie autumnalii
■ul — (pl.); «. Se prinde in plasă — Popas peste aparţinea de mina Petrila. Goxso trăieşte
•esc) ; minerului" şi zilei de 23 August. noapte — Localitate în U.R.S.S. ; 7. Pînză ţe­ de aproape un secol, alături şi împreuna
- se- Ediţia inaugurală a întrunit participarea sută de in (rog.) — Deschideri in adincime ; cu minerii. Datr acum îşi trăieşte ulti­ mu 1N m\ MUTĂRI
>ric) ; 0. Particulă a viitorului (arh.) — Autorul pie­
sona- multor filafelişli pasionaţi de tema mine­ sei corale „La toamnă recruţii pleacă“ : 9. Nu­ mele respiraţii bătrîneşti. Se întîmplă
URA- ritului din Piteşti, Craiova, Moldova Veche, me feminin — In gvira lumii —• Pune capăt asanarea, care, ca orice asanare, începe Controlul poziţiei. Alb : Rhl, Dg7, Ng3, p. »T
Mine- Bocşa şi, bineînţeles, din Petroşani. Colec­ poveştilor; 10. se repetă — Semnează romanţa prin demolare. A Început. Doi-trei ani Negru : Ra8, NÍ2.
3 ira ţii ţiile lor, intitulate uneori poetic, uneori „Emoţie de toamnă“ ; 11. Poet suedez, autorul
tria) ; poeziei „In toamnă“ (Gunnar) — Ca o zi de aici va fi un şantier masiv şi greu, în­
EOA- fabulislic sau, mai simplu, „Mineritul în toamnă tîrzie (pl.). soţit de tot ce înseamnă aceasta. Centrul
lo — România“ au avut un numitor comun — do­ VERTICAL : l. Inventar de toamnă ; 2. Poet municipal merită o arteră pe măsura vre­
cui- rinţa de a dezvolta în conştiinţa celor ce român contemporan, autorul poeziei „Autum­
)platc nală“ ; 3. Finză tematică a pictorului rus Le- mii şi se va face, într-o imagine inte­ # m m 1
ilar) ; văd exponatele, dragostea şi respectul faţă vitan (2 cuv.) ; 4. Intre malurile cursului ! — gratoare a secretarului general al parti­ ¿fa:
gra- de această bărbătească meserie, căutarea şi în fine, tomnat 1 —- Parale ! ; 5. Expune roa­ dului; tovarăşul Nicolae Ceauşoscu, asu­
I-II ; valorificarea comorilor pămîntului româ­ dele toamnei cu autoservire — ............strîns toamnă it VW/
t ma- nesc. după toamnă“, melodie de muzică uşoară apar- pra muncii şi vieţii minerilor. d w/
: CUl- ţinînd lui A. Giroveanu — Primele roade ! ; Acum, bătrînul Corso este pe cale de
mi- Stăm de vorbă cu inginerul Vasile Ban- 8. Semnează romanţa „Toamna“ ; 7. Vinovatul a ne părăsi definitiv,, lăsîndu-ne în amin­ Wh , - 1
mie); ciu, animatorul filateiiştilor brădeni şi fie­ tiri pagini de istorie, trepidante, pagini Ü VTZr
rucea
şui) ; care vorbă îl trădează pe pasionatul dezin­ de dramă şi de bucurii. Un^ alt Corso,
dă — teresat, dornic de a contribui cu pasiunea modern, îi va lua looul. ll privim la vîrsta m 777/
GI-JE- lui la binele colectiv. Asemenea pasiuni de senectute cu respect şi răspundem la
Toma sînt demne de respect. salut aşa cum ştim s-o facem, din plin w/'
ION CiOCLEi âl
nl ' rn ^‘ CORNEL ARMEANU
i m. 1
m
Ştiaţi că... m i Ü
entru „Palia de la Orăştie
rente ü §¡
i ce- ...două dinlre cele 82 de lacuri ale Re­ Cea dinţii tipăritură românească de pe E l
tădea tezatului deţin recorduri carpatice ? Lacul meleagurile Hunedoarei este „Palia de la
ales Bucura este cel mai mare lac alpin din Orăştie". Ea a văzut lumina tiparului între
erva- anii 1580—1582, intr-o modestă tipografie REZOLVAREA PROBLEMEI
nto ţară, iar Tău] Negru — cel mai aciînc DIN NUMĂRUL 7406 :
de (25,5 m). instalată la Orăştie, dirijată de Diacul Ser­
tudul bări, fiul lui Coresi, şi de Marian. De 1. Cf5 — 87 Riyj — a 2
1 din ...păstrăvul, care trăieşte in apele repezi menţionat că tipografia de la Orăştie a 2. Td4 — ci 3 Ua2 — ai
mi- de munte, deţine trei recorduri faţă de 3. Tcl3 — a 3 -1- mat
intre restul peştilor? Are cea mai mare viteză fost — după cele din Braşov şi Sibiu —
cele între cele mai importa-'te din Transilvaira. t. Cc5 — g7 Ftb3 — a 3
fjra de înot (31 km/oră), face salturile cele mai deoarece faţa de ţipe .-diile de la \iba Rol : C2 Ka3 — a2
o va înalte din apă (60 cm), iar femela depune lulia din 1579 şi Sebeş 1580, care au editat 3. Td4 — a4 -¡ mal
cele mai multe icre.