Page 27 - Drumul_socialismului_1981_09

K. / 'il O MJ-a.ri.ji, cj oi^r i juiTiiiivjiij wux
r ^'«MiiCiLrU3=v'ViTJa»viir-'juiikjc\3^iai;
Nimic nu s@ moi aruncă, meroşi alţi posesori de au­ Cronică
Sigrggffl toturisme vor începe instrui­
rea teoretică şi practică in
iy^E cadrul cursului Şcoiii de în vederea uni ci mai [in­
totul s@ transformă în produse conducători auto amatori de ne coordonări a activităţi i
la Hunedoara. De la deschi­
O în perioada 10—12 sep­ derea şcolii — aprilie 1979 — din domeniul industriei
(Urmare din pag. 1) rile de metal de la sec­ Aşa sint pompele de la tembrie reprezentanţi ai com­ şi pînă in prezent aici au construcţiilor de maşini si
peste
fost
14U0
şcolarizaţi
ţia mecanică şi spânul, maşinile de injecţie, unele binatului siderurgic vor par­ de hunedoreni. o în cadrul utilaje, industriei de ma-
ticipa Ia schimbul , de expe­
mîn circi mai mare decît altădată sortat pe sortimente şj ca­ hidromotoare, contactori, rienţă pe ţară, care se va acţiunilor de popularizare a şini-unelte, electrotehni­
am mu- pe calitatea produselor lităţi, alte materiale. De furtunurile de presiune. desfăşura Ia Combinatul me­ muzicii, astăzi după-amiază, ce şi electronice prin
noastre şi pe livrarea lor la începutul anului am re­ talurgic de la Tulcea, pe la orele 17, are loc la casa d e c ret al Consiliului
„Dallas“. Referindu-se la acelaşi tema organizării superioare de cultură o audiţie muzi­
,Jului 21 operativă către benefi­ cuperat şi refolosit sau important domeniu al re­ a activităţii de producţie, cală in cadrul căreia va fi de Stat a fost reorganizat
lin ope- ciari“. predat 250 tone de navete cuperării şi revalorificării pentru folosirea raţională a ascultat Concertul branden- Ministerul Industriei Con­
Aşa este si se cuvin a- şi culee, 256 tone de me­ forţei de muncă, a fondului burgic nr. 2 de I. S. Bach. strucţiilor de Maşini si
ligmelor. materialelor refolosibile, de timp şi a capacităţilor 0 joi, 10 septembrie, la o-
preciate eforturile chimiş- tal, 48 tone de hîrtie şi al reducerii efortului va­ de producţie. © Cetăţenii sa­ rcle 19, Ansamblul artistic s-au înfiinţat Ministerul
tilor din Orăştie de a-şi cartoane, 54 tone de uleiuri lutar al statului, prin asi­ tului Izvoarele sint antre­ ..Mcseşul“ Zalău va prezen­ Industriei Construcţiilor de
realiza ritmic sarcinile de uzate şi altele. Practic, ni­ milarea de noi piese de naţi in ample acţiuni gospo­ ta pe scena casei de cultură Maşini şi Ministerul Indus­
„Cintec
spectacolul-concert
dăreşti la care îşi aduc con­
vacanţă. plan şi la un nivel calita­ mic nu se mai aruncă, schimb, maistrul Vasile tribuţia prin muncă şi bani. mindru, sălăjan“. I.a reuşita triei de Ma.şini-Unelte, E-
»lefanlul. tiv superior. Am zăbovit toate materialele secunda­ Horia ne spunea că îm­ în prezent ei participă activ acestui spectacol îşi va da lectrotehnică şi Electroni­
însă mai mult în cel dc-al re se transformă in pro­ la construirea noului pod concursul şi binecunoscutul că.
rumen tar preună cu maiştrii Stelian peste piriul Valea Rece şi actor bucureştean Horia Şer-
li iui doilea domeniu — al re­ duse fizice. Toma şi Augustin Ispas Ia amenajarea unui drum. băncscu. © Totodată, la ca­ Prin decret prezidenţial,
o-ecluca- ciclării resurselor materia­ Am trecut prin două din au adaptat unele pompe O Cu fiecare nonă zi, popu­ sa de cultură vor fi puse în
ivc, cfi- le secundare, domeniu vast secţiile de bază ale între­ de injecţie, fabricate în laţia Hunedoarei sporeşte. vinzare, incepind de raiine în funcţia de ministru al
şi complex care ia l.C. O- prinderii — de piese auto După cum aflăm de Ia ofi­ biletele pentru concertul de industriei construcţiilor de
maşini a fost numit tova­
muzică populară „Un buchet
ciul stării civile, de Ia în­
răstie condiţionează direct şi de ambalaje, din cadrul ţara noastră, la Plopeni, ceputul anului şi pînă în de melodii pentru dumnea­ răşul Ioan Avram, iar in
oii amică si hotărîlor realizarea pro­ uzinei de mase plastice.' la maşinile de injecţie de prezent in municipiul nos­ voastră".
;res Na- ducţiei fizice. la „Chimica“ Orăştie, că tru au fost înregistraţi 1 501 funcţia de ministru al in­
îimie — lângă maşinile de injecţie, se preocupă de asimilarea nou-născuţi. o Mitae, nu­ SA3IN iONESCU dustriei de ma.şini-unelte, e-
— Nici nu s-ar putea trei rînduri de saci : cu şi a altor piese de schimb lectrotehnieă şi electronică
altfel, argumentează ferm materie primă, cu produ­
„Bătrî- în cadrul atelierului de în­ tovarăşul Gheorghe Petres-
n Gorki inginerul Ionel Colhon, şe­ sele finite, cu culeele re­ treţinere al uzinei de ma­ Deva, si Cosma Dumitru, cu.
ful compartimentului pro­ zultate în procesul fabri­ se plastice. şofer la I.U.T.l.F.P.E.C. De asemenea, avind în
ducţie. Diminuarea conti­ caţiei diverselor sortimen­ s-au întîlnit. pe cîmpul vedere sarcinile deosebite
nuă a importurilor de ma­ te de mase plastice. „S-a Am reţinut ca lăudabile de luptă din faţa com­ din domeniul extracţiei şi
terii prime, mai ales a ce­ încetăţenit disciplina şi preocupările colectivului plexului -comercial „Ori­ preparării cărbunelui, mi­
msm lor produse din petrol — răspunderea fiecărei lu­ l.C. Orăştie de a economisi zont“ din Micro 15 De­ nereurilor şi altor materii
pe zi ce trece mai deficitar crătoare de a strînge cu pe toate căile materiile a Nărăvaşii. Se spune va. Aici au scos bricege- prime şi materiale, a ex­
şi
6.00 Ra- mai scump pe piaţa grijă culeele in saci şi a prime, energia şi combus­ că atunci cînd eşti beat le şi s-au tăiat reciproc. tracţiei ţiţeiului şi gazelor
cţii ; 7,00 mondială— ca şi reducerea le preda la magazie pen­ tibilul, de a recupera şi e bine să te duci acasă Meci nul, fiindcă ambii naturale, prospectării si
Revista tot mai pronunţată a con­ reintroduce în circuitul e-
I melo- tru a fi măcinate în morile şi să faci nani-nani, pui­ luptători se află acum punerii in evidenţă a noi
:ie ştiri ; sumurilor specifice ne-au din cadrul secţiei şi re­ conomie toate materialele şor. Numai că Haşa Ni­ cantonaţi în spital, unde resurse, prin decret al
»cultăto- obligat la acţiuni şi mă­ introduse în producţie“, refolosibile. Tot în acest colae si Buliga Gheorghe li se oblojesc rănile. Consiliului de Stat a fost
le ştiri; suri foarte clare de eco­ sublinia inginerul Ioan scop va începe în cursul din Deva nu au făcut
mice — reorganizat Ministerul Mi-
15 Atlas nomisire a materiilor pri­ Ferşedi, şeful secţiei a anului curent, urmind să aşa, ci au dorit să conti­ © Trai parazitar. Sza- nelor, Petrolului şi Geolo­
vii ori ţa ; me, energiei şi combusti­ IlI-a auto. „Pînă acum fie terminată în 1982, con­ nue petrecerea la restau­ bo Ioan, Vasiliche Tudor giei şi s-au înfiinţat Mi­
ri ; 11,05 bilului, de recuperare şi (ora 12 — n.n.) am predat rantul „Sarmis“. Nefiind şi Alexa Dumitru din
le mu- reintroducere în fluxul struirea unei instalaţii nisterul Minelor, Ministe­
iamond ; deja un sac cu culee la complexe de preluare, primiţi aici, au făcut ma­ Deva, Hanganu Zamfir, rul Petrolului şi Ministe-
ă ra- productiv a tuturor mate­ magazie şi pînă termin lu­ re scandal, ultragiind şi Munteanu Stroia, Mlădin r Geologiei.
etin de rialelor secundare. Noi re­ crul mai strîng unul", spu­ spălare şi măcinare a tu­ lovind pe toţi cei care Ştefan din Hunedoara şi Prin decret prezidenţial,
■omoara cuperăm şi refolosim in nea operatoarea Florentina turor resurselor secundare
11.00 De din mase plastice, asigu- căutau să-i astîmpere. Chirba Cornel din Silva- tovarăşul Virgil Trol'in a
bul cu- producţia proprie toate Bozan. „Pînă nu de mult, Acum urmează să fie ju­ şu de Sus au fost con­ fost eliberat din funcţia
ajurnal ; materialele plastice — cu- toate resturile se aruncau, rînd întreprinderii canti­ I decaţi. damnaţi la închisoare pe de ministru al minelor, pe­
conomi- Leele, piesele incomplete acum le stringem cu grijă tăţi sporite de materie » Meci nul. Ciurlă Mir- diferite termene pentru
nţe ale primă de bază pentru pro­ trolului şi geologiei si de
nâneşti ; şi inserţiile din acestea, şi redevin produse noi, la | cea, zugrav la E.G.C.l trai parazitar. vieeprim-ministru al gu­
ii; 17,00 spumele poliuretanice şi fel de trainice şi frumoa­ ducţia sa tot mai mare, Rubrică realizată cu sprtunul vernului, urmind a primi
,05 Ra- foliile din PVC — precum se ca şi acestea“, preciza tot mai diversificată.
>r ; 17,35 I Inspectoratului luăelean de interne alto însărcinări.
muzi- şi navetele de material muncitoarea Valeria Mai- în funcţia de ministru
ii; 20,00 plastic din circuitul naţio­ cher. al minelor a fost numit to­
roma- nal, colectăm şi predăm — Dar în cadrul uzinei
de mu- unităţilor specializate sacii se mai recuperează şi alte varăşul Ion Lăzărescu, in
) Bule- funcţia de ministru a! pe­
■ oman ia de hîrtie, cartoanele, ule­ materiale — releva subing. •gpt*'*® trolului, tovarăşul Gheor­
.1 con- iurile uzate de la maşi­ Valentin Cruceru, şeful
şlagă- nile de injecţie, scurtătu­ secţiei a Il-a ambalaje. ghe Vlad, iar in funcţia
> zi în- După două ocazii de la 5 Minerul Ştiinţa Vulcan de ministru ai geologiei to­
Non Minerul Ghelari — varăşul Ioan Folca.
n. Minerul Aninoasa metri (Ganţolca şi Neag — Auiomecanica
— min. 75 şi 85), Tomuţa
4—0 (2—0)
Consfătuirile cadrelor didactice pătrunde spre careul oas­ Mediaş 3—0 (1—0) respinsă de un apărător
peţilor, centrează în careu advers şi, cu un şut sec,
După egalul obţinut pe şi Ganţolea înscrie cu ca­ Schimbată mult in bine
teren propriu şi o victorie pul: 4—0. faţă de campionatul pre­ desenide scorul. în partea
în
Analiză şi angajare responsabilă deplasare, la Mediaş, Un joc plăcut, în limi­ a aoua, deşi oaspeţii ies
îs te po formaţia gazdă pornea fa­ cedent, echipa minerilor mai mult la atac, iar gaz­
•re plate în activitatea instructiv-educattvă tele sportivităţii. din Vulcan, mai matură şi dele înghesuie inexplica­
HUNE- vorită în faţa Minerului Foarte bun arbitrajul lui mai omogenă, a început a-
Buda- Aninoasa. Fotbaliştii de la cest sezon fotbalistic cu bil jocul mai mult pe cen­
Avarul Ghelari, susţinuţi mereu Viorel Stanca (Orăştie), a- tru, se mai înscriu încă
mizaţia Ieri .au început, in jude­ gătirea forţei de muncă să jutat de Vasile Răulea ginduri mari... Rezultatele
jiu de- ţul nostru, consfătuirile ca­ fie materializate cu mai de public, au atacat din (Hunedoara) şi Grigore Ma- obţinute pînă in prezent două goluri. Chiriţoiu,
PE- primul minut, dar Ilca şi covei (Deva). pe teren propriu sint grăi­ proaspăt introdus, valori­
an di ştii drelor didactice din învă- multă răspundere. Alexandroni au ratat des­ fică în min. 79 centrarea
); Ta- ţămintul preşcolar, primar, în dezbaterile pe secţii, MINERUL GHELARI : toare.
(7 No- gimnazial, liceal, profesio­ chiderea scorului. La o lo­ Duminică, în meciul cu lui Voicu şi 2—0. Cu 10
•opubli- in invăţămîntul preşcolar vitură de colţ, în min. 22, Dumitraş — Lobonţ, To­ minute înainte de final
.S. Ti- nal şi de maiştri, în ca­ educatoarele accentuează Pop L. nimereşte bara, muţa, Curcă, Ilca, Grigore, Automeeanica Mediaş, lo­
cţiunea drul cărora sint dezbătute latura pregătirii copiilor mingea revine în teren şi Pop F., Alexandroni, Pop calnicii au arătat spectato­ Zlate e faultat în careu ;
Munci* principalele aspecte ale pentru şcoaiă, iar învăţă­ rilor că sint decişi să le Voicu face inutil plonjonul
Iancu Curcă înscrie cu capul: L„ Ganţolea, Neag.
ifărul); activităţii şcolare in per- torii căile si metodele de I—0. în min. 37, Neag pri­ ofere fotbal şi multe go­ portarului şi 3—0.
s (Mi- S p—„ţ:- , creşterii calitative ridicare - nivelului de in­ meşte o minge la 40 de MINERUL ANINOASA: luri. Pină la deschiderea MINERUL: Constantin
Poar- a muncii fiecărui educa­ Todor — Hangan, Bocşan, scorului ei au ratat însă
(Mun- struire a elevilor si lichi­ metri, trece de doi fun­ Radu, -Bălosu, Dobrescu. — Puţura, Burdangiu, Fră­
Nunta tor, învăţător si profesor darea, pe această bază, a daşi şi de la 16 m înscrie mult — Burdangiu în min.
atul) ; şi a asigurării unui nivel plasat: 2—0. Bălan, Faur, Părăuşan, 4, apoi în serie Frăţilă — ţilă, Chiţac, Postelnicii,
seriile corespunzător de pregăti­ repetenţiei la ciclul pri­ şut in bară, Iacov, Voicu Voicu, Dumitru (min. 75
ORAŞ- mar. în cadrul discipline­ La reluare Neag, în min. Todor, Gheorghe.
a (Pa­ re pentru fiecare elev. teri, 59 şi Alexandroni, in min. I.a juniori: Minerul Ghe­ — şut puternic respins de — Chiriţoiu), iacov, Zlate.
ri avară la Haţeg, astăzi la Petro­ lor fundamentale, profeso­ lari — Minerul Aninoasa portar. în min. 35, Voicu Topor.
J-BAI: rii abordează probleme ale 62, nimeresc bara. în min.
(Casa şani şi Lupeni, iar in zi­ perfecţionării ştiinţifice şi 65. Alexandroni centrează U—1. (Florian Opriţa, co­ nu mai ratează însă. La un
Ştrcn- lele următoare la Deva, şi Pop L. reia în gol: 3—0. respondent). corner, el primeşte mingea C. A. VO-MESCU
RAZ1 : Hunedoara şi Brad, s-au practic-aplicative ale pre-
i: CA- dezbătut si se vor dezba­ dării-învăţării matematicii,
iminte, ca şi cele formative (în ca­ DIVIZIA B3 DIVIZIA C8 CAM PION AT U L JLDhi aSAN
IIură); te rezultatele obţinute în zul obiectelor fizică, chi­ REZULTATE : C.F.R. Cluj-N. — Mine­
Tipului îndeplinirea, în anul şco­ rul Ilba Seini 1—0 ; C.S.M. Drobela Tr. REZULTATE : Lotru Brezoi — Explor- REZULTATE : Minerul Deva —
u pot mie, biologie). Exigenţele Scv. — F.C. Baia Mare 0—0; Olimpia S. min Deva 0—1 ; C.F.R. Simeria — Mi­
mina). lar trecut a sarcinilor sta­ Mare — Rapid Arad 4—0 ; Minerul Cav- nerul Cerlcj 1—0; I.M.I.X. Agnita — Mi­ Minerul Teliuc 3—2 ; Minerul Uri-
bilite de Congresul edu­ creşterii conţinutului ştiin­ nic — înfrăţirea Or adea 4—2 ; C.F.R. Ti­ nerul Paroşeni 1—1 ; Vitrometan Mediaş cani — Avintul Haţeg 4—1 ; l.M.C.
caţiei şi învăţămintului, ţific, educativ şi metodic mişoara — Aurul Brad 2—3 ; C.I.L. Si­ — Mecanică Alba 3—0; Minerul Ştiinţa Bîrcea — Constructorul Hunedoa­
ssesa al lecţiilor ca factor de­ Vulcan — Automeeanica Mediaş 3—0;
măsurile ce se impun, în ghet — Minerul Lupeni 4—0 ; Strungul C.P.L., Sebeş —Metalurgistul Cugir 3—2: ra 1—0 ; Metalul Simeria — Me­
lumina orientărilor date terminant în pregătirea e- Arad — U.M. Timişoara 3—1 ; Dacia O- Minerul Ghelari — Minerul Aninoasa canica Orăştie 0—0 ; Paringul Le­
ÏŒS33 levilor sint dezbătute de rftştie — Someşul S. Mare 1—1 ; F.C.
. e Congresul consiliilor oa­ Bihor — F.C.M. Reşiţa 3—1. 4—0 ; Victoria Că lan — Textila Cisnădie nea — Metalul Crişeior 1—0 , Pre-
profesori de limba şi lite­ 3—0.
î ex- menilor muncii pentru ri­ ratura română. C L A S A M E NT u L naratorul Pctrila - c F.R. P t’tro-
îptem- dicarea calităţii procesu­ 1 . F.C. Bihor 4 3 1 0 12--3 7 C L A S A M E N T u L şani 4—0.
lui instructiv-educativ, a Preocuparea pentru a a- 2. F.C. B. Mare 4 3 1 0 6--2 7 1. Explormin Deva 3 3 0 0 5-1 6
47. 36. sigura integrarea organică a 3. Someşul S.M. 4 2 1 1 6--7 5 C L A S A M E N T U L
35. activităţii de integrare a 2. Min. Ghelari 3 2 1 0 8-3 5 o 2 0 0 5 0 4
4, 55, învăţămintului cu cerceta­ documentelor de partid în 4. înfrăţirea Or. 4 2 0 2 11--7 4 3. Metal. Cugir 3 2 0 1 8-4 4 1. Paringul Lonea
69. 23. lecţii, in întreaga activita­ 5. Olimpia S.M. 4 2 0 2 3- -4 4 4. Min. Şt. Vul. 3 2 0 1 8-4 4 2. Minerul Deva 2 2 Ü 0 6—-4 4
41, 20, rea şi producţia, a muncii te instructiv-educativă o- 6. U.M. Timiş. 4 2 0 2 7--5 4 4 3. Me-.'. Oi-ă-.tie 2 1 1 0 1- -0
de educaţie comunista, re­ 5. Min. Paroţeni 3 1 2 0 6-3
46, 17, voluţionară a tineretului cupă un loc distinct în ac­ 7. C.S.M. Dr. Sev. 4 1 2 1 5--3 4 6-7. Min. Certej 3 2 0 1 5-3 4 4. Constr. iiuned. o 1 0 1 7- -2 2
9
2 1 0 1 4- -1
tualele dezbateri ale con­
5-6. Met. Crişeior
15, 42, si de perfe.-ţionare a per­ sfătuirilor cadrelor didac­ 8. C.F.R. Timiş. 4 4 2 1 2 0 2 1 8--7 4 4 6-7. C.P.L. Sebeş 3 2 0 1 6-4 4 5-6. Prep. ¿ J eu*ila 2 1 0 1 G—3 2
6--6
Strungul Arad
9.
şi naiului muncitor. tice. Măsurile ce se impun 10. C.I.L. Sighet 4 2 0 2 5-6 4 8. Teztila Cisn. 3 2 0 1 3-4 4 7-8. l.M.C. ju ircea 2 1 0 1 1- -1 9
Moment de analiză şi pentru tratarea argumen­ 4--5 4 9. C.F.R. Simeria 3 2 0 1 2-4 4 7-8. Avinuil Haţeg 2 1 0 1 5- -5 o
ŞSH3 11. F.C.M. Reşiţa 4 1 2 1 1Q-1Î. Vict. Călan 3 1 0 2 4-4 2
angajare, consfătuirile e- tată si însuşirea temeinică 12. Min. Lupeni 4 2 0 2 4--7 4 1 0 2 3-3 2 9. Min. L i ican i 2 1 0 1 5—8 2
xaminează în spirit critic de către elevi a documen­ 5--S 4 10-11. Vi tr. Mediaş 3 10. Met. B; i : ia 2 0 1 1 <)--4 1
1-4
£23333 şi autocritic activitatea telor celui dc-al Xll-lea 13. Aurul Brad 4 4 2 1 0 1 2 2 4--5 3 12. Lotru Brezoi 3 1 0 2 4-8 2 11. Ivi.. ... leliuc 2 0 0 2 3- -7 0
0 2
14- 15. Min. Ilba S.
2
icnim şcolilor şi a personalului Congres, a ideilor de ma­ 14- -15. Min. Cavnic 4 1 1 2 4-5 3 13. Mec. Alba 3 3 1 0 1 2 1-3 1 12. C.f .11 .. „ . oşani 2 0 0 o 0— -8 Ü
v
14. I.M.I.X. Agnita
1981: didactic, generalizînd ex­ re valoare ştiinţifică cu­ 4 1 1 2 4--7 3
cecui 16. Rapid Arad 15. Auto. Mediaş 3 0 0 3 1-6 0 ETAPA . i i'OARE c .F R. Pt V-
na de perienţa pozitivă, stabilind prinse în recentele cuvin- 17. C.F.R. Cluj-N. 4 1 1 2 3--9 3 16. Min. Aninoasa 3 0 0 3 1-3 0 troşani — . aerul uc-%a ; Metalul
cădea măsuri concrete pentru în­ tări ale secretarului gene­ 18. Dacia Orăştie 4 0 1 3 1--7 1 Crişctor .eparatoiul Petri la ;
ul va ral ai partidului, tovară­ ETAPA VIITOARE : Minerul Lupeni ETAPA VIITOARE : Automeeanica Me­
t din lăturarea neajunsurilor la — Strungul Arad ; F.C.M. Reşiţa — Da­ diaş — C.P.L. Sebeş ; Minerul Ghelari Mec an. ,.e — Paringul Lo-
mi- fiecare disciplină de învă- şul Nicolae Ceauşescu, an­ cia Orăştie ; Mit.erul Cavnic — Minerul — Minerul Ştiinţa Vuican ; Mecanica Al­ .jrul I-Iunedoara —
2 rade, gajează cadrele didactice Ilba Seini ; C.I.L. Sighet — Olimpia S. ba — Lotru Brezoi ; Minerul Certej — nea ; L
între ţămint, pentru ca hotărî- la o muncă responsabilă, Mare ; Rapid Arad — F.C. Bihor ; în­ Metalurgistul Cugir ; Explormin Deva — Met. ! ■' a ; Avintul Haţeg —
:al se rile Congresului al Xll-tea pe măsura încrederii cu frăţirea Oradea — C.F.R. Timişoara ; Victoria Călan ; Minerul Paroşeni —
neaia. Someşul S. Mare — C.S.M. Drobeta Tr. C.F.R. Simeria ; Textila Cisnădie — Vi­ JA- Minerul Teliuc —
nciu : al partidului privind creş­ care sint învestite prin în­ Sev. ; Aurul Brad — C.F.R. Cluj-N. ; trometan Mediaş ; Minerul Aninoasa — Mi... - . â.
terea rolului şcolii in pre- săşi profesia aleasă. U.M. Timişoara — F.C. Baia Mare. I.M.I.X. Agnita.