Page 29 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 29
stilul de murscă q| organelor r
//• l. 'v- >\
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
PRODUSE
iv@ de conducere SUPLIMENTARE
LA EXPORT
\
ii loe central trebuie să-l ocupe \
4 ( himişlii din Orăştie ,
legătura permanentă ) acordă o mare a);nţie \
MALHL Recenta plenară a Co nedoara, pe unele şantie- ^ la export, realizării u- i
1 îndeplinirii sare nilorlj
cu oamenii muncii
l nor produse de bună ca- i
1 litate şi livrării [or o- \
) perative către beneficia- 1
judeţean
de
mitetului
) du-se exemplar in num- )
partid a analizat modul în re de construcţii, în Deva ţ rii externi. Mobilizin- /
şi Orăştie au avut loc con
} că, mai cu seamă in ui- L
care organele de partid, sfătuiri de lucru cu ca 4 tiinele două [uni, accen- i"
LUI POPULAR JUDEŢEAN celelalte organe de condu drele de bază din econo i tuînd pe utilizarea la >
cere colectivă, acţionează mie, cu activul de partid, 1 capacitate a maşiniior ^
pentru amplificarea şi în cu oamenii muncii, dozbă- ţ de injecţie, a ceiorjalie t
tărirea continuă a legătu tîndu-s'e îndeosebi proble i agregate şi instalaţii din ^
Anul XXXIII, nr. 7 414 MIERCURI, 9 SEPTEMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani rilor cu masele de oameni mele îndeplinirii sarcinilor / dotare, destoinicul co- ţ
ai muncii, în vederea atra de plan pe anul 1981 si in ) lectiv al I.C. Orăştie 1
gerii lor mai active la con perspectiva întregului cin ^ şi-a îndeplinii planul ^
ducerea vieţii politice, eco cinal, ta comun stabilin-
nomice şi sociale. Plenara clu-se măsurile ce se im
a apreciat că prin preocu pun. Comitetele municipa \
parea statornică a condu le, orăşeneşti, comunale de DIM CRONICA 1
cerii partidului, a secreta partid, cele din întreprin i
rului său general, tovară deri au organizat adunări ÎNTRECERII
şul Nicolae Ceauşescu, or deschise ale organizaţiilor SOCIALISTE
ganismele de conducere de partid şi plenare lărgi \ \
Cercetarea ştiinţifică - puternic implicată în niile dispun de un cadru te avînd o largă proble
colectivă din toate dome
matică econ om ico-şoăi al ă, \--------------------------------
rin- ^
larg democratic care asi in care oamenii muncii au ţ pe opt luni la toţi prii
adus o reală contribuţie la
exoioatarea si valorificarea resurselor minerale utile gură participarea efectivă aplicarea unor măsuri efi 1 cipalii indicatori, cea ^
şi reală a tuturor oameni
, mai mare depăşire în- ţ
lor muncii la dezbaterea
ciente.
) registrînd-o la export, i
problemelor, luarea hotă Asemănător procedează i unde au expediat su '
Amplul proces de dez sărace în substanţe mine cuprifer sărac în conţinut consiliile populare, consi i pUmentar produse — ţ
voltare' economică şi socia rale utile, cit şi perfecţio din zăcămintul Bucureşci- rârilor şi transpunerea lor liile F.D.U.S., consiliile oa 1 mase plastice şi oxizi i h - \
la a ţării necesită canti narea tehnologiilor actuale Rovina. în viaţă. în acelaşi timp, menilor muncii, organiza \ fier — în valoare de i
tăţi sporite de materii de exploatare a resurselor Despre preocupările pri se află într-o continuă ţiile sindicale şi ale U.T.C., ţ peste 13 milioane lei.
prime. De aceea, judeţului secundare din hălzile de vind introducerea unor perfecţionare stilul şi me înlesnind afirmarea demo
1
nostru, important rezervor mină si sterilele vechi de - tehnologii noi de lucru şi todele de muncă ale orga cratică a spiritului de ini
de materii prime şi resur pozitate în iazurile de de perfecţionarea celor actua nelor de partid, perfecţio ţiativă si răspundere a tu ECONOMII
se energetice, îi revin sar cantare. în cadrul institu le, ne-a vorbit Ştefan Ră- nare care vizează nemijlocit turor categoriilor de oameni DE MATERIALE t
cini deosebite în această tului s-au studiat cu răs doiu, şeful atelierului pro antrenarea mai largă şi ai muncii. în prezent, în (
privinţă. O contribuţie in-' pundere teme de interes iectare : mai eficientă a colective judeţ acţionează 1 146 e-
seţnnată la punerea în va- economic major, cercetăto — Acordăm o maximă lor de oameni ai muncii chipe du control ai oame , Colectivele de oameni |
lăţire a resurselor minc- rii găsind soluţii ingeni importanţă elaborării unor nilor muncii, cuprinzând a- 1 ai muncii din unităţile \
vale şi energetice din a- oase de rezolvare. Spre tehnologii caro să nu fie la conducere. proape 5 000 de membri. \ industriale ale judeţ«- |
(•est pe ritnetru geografic exemplu, cercetările între LIVIU BRAICA în unităţile miniere din ţ lui depun eforturi stă- l
o aduc, alături de ceilalţi prinse în vederea îmbu Valea Jiului, Hunedoara şi t ruitoare pentru realiza- *
oameni ai muncii, cerc'etă-' nătăţirii calităţii concen Brad, în secţiile C.S. Hu- (Coniinuare in pag. a 2-a)
torii şi proiectanţii din tratelor cuprifere la mina {Coniinuare in pag. o 2-a) | rea sarcinilor de plan \
\ în condiţii de eficienţă ţ
cadrul i.C.I.T.PluC.I.M. Deva s-au finalizat cu bu
Deva. ne rezultate. Calitatea con IÉpMh lot mai ridicată. Prin 4
— Activitatea noastră de centratelor a crescut, iar organizarea mai bună a ?
bază este orientată — re consumurile de combusti «III producţiei şi a muncii, J
p||||
marca Victor Faur, şeful s-au redus. Eficienţa me !p|si¡i|sifs gospodărirea şi folosi- \
şi
bili
electrică
energie
laboratorului de cercetare rea judicioasă a mate- ţ
a! institutului — spre a- todei fiind evidentă, ur viilor prime, materiale- i
profunclarea cercetărilor în mează ca ea să fie apli lor, combustibilului şi }
scopul lărgirii bazei de cată si la minele Moldova energiei, de la începu- i
materii prime, extinderii Nouă, Bălan, Bocşa, pre-
:
capacităţilor existente şi conizîndu-se şi realizarea tul anului s-au înreg \
găsirii unor metode de ex unor importante economii ^ Irat economii la cheltu-
ploatare cit mai eficiente, anuale. De asemenea, stat 4 ielile materiale, la ni- I
tn acelaşi timp avem în' destul • de înaintate cerce / velul judeţului, de peste }
vedere elaborarea unor tările tehnologice pentru i 22 milioane lei. Cele
tehnologii moderne de va stabilirea posibilităţilor de ţ mai mari economii la
lorificare a zăcămintelor valorificare a minereului acest capitol au obţinut
minerii, cu o economie
\
MAI MULT CIMENT NOI REZERVE ; de 17 500 mc lemn de
PENTRU ŞANTIERELE DE MINEREURI 1 mină, şi siderurgiştii
TARII CUPRIFERE \ hunedoreni care au e-
Şl COMPLEXE ¡Ü , . *******<** - ^ ' - i V: 'V. ( conomisit 3 600 tone de
Cimentişlii da la I.L. De I cocs metalurgie şi 130
va acţionează cu răspun Colectivul de muncă al * tone do laminate finite.
dere în vederea îndeplini secţiei de prospecţiuni şi Cimpu lui Neag — cota Si5 in. Aspect tic ia lucrările ele exeavaţie şl transport al
rii sarcinilor de plan, li- explorări geologice Veţel sterilului si cărbunelui. Foto : VÎRGIL ONOIU )
vrind ifunâ ele lună econo- din cadrul I.P.E.G. Deva
;- v ‘ ; naţionale cantităţi depune eforturi stăruitoare — e — a — « —
sporita de materiale de în vederea scurtării terme — 3 —
construcţii. realizate cu nelor de cercetare a zone
cheltuieli tot mai reduse, lor din perimetrul său, pu indicaţiile seeretaruiul generai al partidului tovarăşul iicofas Ceauşescu,
in perioada trecută din a- nerii cit mai rapide in e*
cest an, strădaniile harni videnţă a resurselor mine
cului colectiv se concreti rale din această bogată zo CUVlNT DI....... ORDINE....ÎN AGRICULTURĂ
zează în îndeplinirea pla nă. De la începutul anu
nului la var şi depăşirea lui, printr-o activitate bine
sarcinilor fizice la ciment organizată şi o mobilizare Timpul so fíe folosii
cu 11 800 de tone. De re exemplară a întregului co I L I A Radiografie
marcat că acesta bune re
zultate au fost posibile da lectiv, aici s-a reuşit depă la maximum pentru urgentarea
torită creşterii indicelui de şirea planului la suitori cu de campanie
exploatare a utilajelor, e- 16 m, iar la şanţuri cu lucrărilor de toamnă I
fectuării unor reparaţii de 267 mc, punîndu-se în evi » Roclica Ioschici, şcia plexul din Pacea s-a îm
o calitate mai bună, în denţă la Coranda-Hondol, Organizarea ireproşabilă fectuarea în condiţii co fermei zootehnice din llia, băiat luni în aşa hal In
a muncii în toate unităţile respunzătoare a lucrărilor împreună cu economisiri cit nu prea mai ştia cum
termene mai scurte, îmbu Vorţa şi Veţel importante agricole şi folosirea cu ran agricole de sezon. Cum se şi tehnicienii unităţii au îl cheamă. Sperăm să-şi
nătăţirii în ansamblu a cantităţi de minereuri cu dament maxim a timpului înfăptuieşte acest dezide văruit toate grajdurile ce aducă aminte cînd va lua
disciplinei tehnologice. prifere şi complexe. si a utilajelor reprezintă rat în unităţile din Consi vor adăposti animalele in retribuţia diminuată.
cerinţe esenţiale pentru e- liul unic agroindustrial Hu slabuluţia următoare. ® Toţi ardeii graşi re
nedoara ? Iată cîteva as » Carolina Pusa, una coltaţi de oamenii din
pecte semnificative întîlni- dintre cele mui bune lu brigada condusă dc Mă
te cu prilejul raidului în crătoare din ie mm zoo ria ■ Sorea din Săcămaş au
treprins ieri în cîteva coo tehnică a C.A.P. Sirbi ¡ost preluaţi dc către
perative agricole. mulge zilnic, de la lotul C.L.P. Ilia la calitatea
La ora 10, în incinta for de animale cc-1 are în în „ofili a“.
maţiei de mecanizare de grijire, circa 100 I lapte.
la C.A.P. Pesti.şu Mare se Cum reuşeşte Carolina a- ® ioan Tuşi ea, preşe
aflau şase tractoare. Şeful cesl lucru? Ea paşte'ani dintele C.A.P. Sirbi, este
formaţiei de mecanizare, malele plnă scara pe la îngrijorat de soarta plat
Simion Moraru, ne spunea orele 20—21. formei pentru gunoi pre
că aceasta este o situaţie văzută a sc construi în
de excepţie, deoarece de- a Miron Tomuţa din perioada imediat următoa
abia acum s-a trecut la ii reţea Mureşană a ini rut re. Ei adresează Oiiciuiui
confecţionarea unor bare cu cele două vaci ale sale de gospodărire a apelor
nivelatoare, care să fie pu în porumbul siloz al coo apelul de a începe cil
se în agregat cu plugul. perativei agricole din lo mai repede transportul de
Nu se putea oare ca aces calitate. îi publicăm nu piatră necesară fundaţiei.
tea să fie făcute mult mai mele pentru a-i atenţiona e Marţi a fost la Do-
devreme ? pe cei caro procedează bra mate tîrg şi asliel că
Ca un făcut însă, la ora ca el să im confunde a- recoltarea carloiilor la
10,30, am găsit alte cinci vutul obştesc cu cel per bretea Mureşană şi-a în-
tractoare care stăteau a- TRAIAN BONDOR
sonal.
La încărcatul şl transportul gunoiului tie grajd de la C.A.P. Te iu lucrează H. TÎRCOB • Virgil Crăciun, îngri
iiarnicii fraţi Cornel şi loan Duleanţ, mecanizatori de nădejde.
jitor de animale la com (Continuare în pag. a 2-a)
(Continuare în pag. a 2-a)
