Page 30 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 30
?ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
: rubrieâ tiiieretiilui Lgpîira permanentă cu oamenii muncii
KSfeesxril
(Urmare din pag. t) metodelor lor de muncă! concretă a organizaţiilor
Ti
16.00
instruirile periodice, dez din unităţile productive, 16.05 TC
care în acest an au efec bateri metodice, cercetarea mai ales din cele în care IC,25 M.
tuat peste 8 000 de con mai atentă şi soluţionarea colectivele întîmpină greu Pc
a secretarilor IIJ'.O. troale. cu operativitate a propu tăţi în îndeplinirea sarci 17,10 AJ
E Rîu Mare-Keiezat. Dorel Baborodea. Briga din ramurile minerit, Pe baza orientărilor da nerilor, sugestiilor şi re- nilor de plan. 17,30 R(
Tinerii brigadieri veniţi dieri harnici, care au lă te de secretarul general al clamaţiilor oamenilor mun Analizînd acest impor 17.35 pr In
în luna august la Rîu sat la Rîu Mare-Retezat petrol şi geologie partidului, se acţionează cii, colective de studii, a- tant domeniu al democra al
Mare-Retezat, din mai o impresie foarte bună mai bine pentru perfecţio nalize şi control, lărgirea ţiei socialiste, plenara a 18.00 S(
şi
obşteşti
colectivelor
adoptat un plan de mă
multe localităţi ale jude — după cum remarcau narea activităţii de popu multe altele. suri care să asigure per 18.50 10
ţului nostru, şi-au adus inginerii Constantin Lă- In organizarea C.C. al larizare şi dezbatere a ho 19.00 T<
o contribuţie importantă zărescu şi Mircea I-Iamat, U.T.C. şi a Comitetului tărârilor de partid şi a le Plenara a criticat, tot fecţionarea în continuare 19.25 A
19.50
la finalizarea unor lu din cadrul amenajării. judeţean Hunedoara al gilor ţării, pentru înfăp odată, unele lipsuri exis a stilului şi metodelor de 20,15 Si 11«
crări de taluzare şi be- U.T.C., timp de trei z.ile tuirea lor practică. In a- tente în activitatea unor lucru ale tuturor organe gi
tonare, la realizarea al E Hunedoara. In aceas are loc în judeţul nostru celaşi timp, comitetele.mu organe de partid, de masă lor de conducere colectivă,
şi obşteşti în munca cu oa
tor obiective. Zi de zi, tă vacanţă, zilnic peste o amplă acţiune de pre nicipale, orăşeneşti şi co menii. Astfel au fost com în spiritul hotărîrilor de 21.35 T- A
partid şi al legilor ţării, al
uteciştii huncdoreni au 40 de elevi ai liceului gătire teoretică şi practică munale de partid Deva, bătute tendinţele de for indicaţiilor şi orientărilor
pus cu nădejde umărul industrial nr. 1 au dat o a secretarilor comitetelor Hunedoara, Petroşani, Brad, malism şi superficialitate secretarului general al 22.05 T
acolo unde a fost ne mină de ajutor viitorilor U.T.C. din ramurile mine Orăştie, Vaţa de Jos, Do- în organizarea şi desfăşu p a r t i d u l u i , tovarăşul
voie, realizînd lucrări lor colegi de muncă — rit, petrol şi geologie. bra, Geoagiu, Baia de Criş, rarea unor acţiuni de dez Nieolae, Ceauşescu, in sco pi
de bună calitate: Seriile muncitorii de la C.S.H. Acţiunea a debutat ieri Unirea, Sarmizegetusa uti batere a hotărârilor de pul realizării exemplare a
de utecişti clin luna au — la construirea serei dimineaţă, în faţa partici lizează şi alte forme de partid şi legilor ţării, au sarcinilor de plan pe anul
gust, care au lucrat pe de legume. Au executat panţilor prezentîndu-se ex perfecţionare a stilului şi dienţelor, de sprijinire mai 1981, pe întregul cincinal. Ia o
şantier şi-au făcut pla săpături, au turnat be punerea „Dezvoltarea eco- diopro
nul, chiar l-au depăşit, toane, au ridicat stilpi. nomico-socială a României Rad io j
realizînd lucrări în va Elevii de la liceul indus in cincinalul 1981—1985. actualei ediţii a Festivalu- presei
d ii lor;
loare de 140 000 lei la ac trial nr. 3 s-au oprit în Sarcinile ce revin organe Cercetarea ştiinţifică lui naţional „Cînlarea 9.05 li
ţiunile finanţate şi de parcul „Corvinul“. Au cu lor si organizaţiilor U.T.C. României“, cîteva maşini rilor;
20 000 lei la cele nei'inan- răţat rigolele şi aleile, au pentru realizarea obiecti realizate la noi au fost pre 10.05 a
Din ţ
ţate. săpat şi greblat rondou- velor stabilite de Con (Urmare din pag. 1) biectiv nou pe harta eco miate : -maşina de perforat Bulcti:
nomică a judeţului, trans
Din rlndurile ultimei rile cu flori, au reparat mari consumatoare de e- (MARG-130) —.locul I, in crofcn
serii din luna august — jocurile pentru copii e- gresul al XII-lea al P.C.R., nergie şi combustibili. La portul minereului se va stalaţia de perforat în e- Avanp
12.00 J
a elevilor din municipiul xistente în parc. Elevii a orientărilor şi indicaţii l.M. Barza, de pildă, zonă face cu funicularul auto vantai, cu două braţe — Din <
Hunedoara — s-au aflat liceului industrial nr. 2 lor date de secretarul ge deosebit de bogată în sub motor, înlocuindu-se astfel locul II, iar capetele de nostru
ţific;
mereu în frunte tinerii neral al partidului, tovară stanţe minerale utile, s-a transportul auto. taşabile armate cu ştifturi de fe
Liviu-Vasile Boitor, Ga au ajutat la finalizarea şul Nieolae Ceauşescu, la prevăzut pentru perioada — Completînd cele pre din carburi metalice — lo cîntec
briel Bălţat, loan Rada, lucrărilor de investiţii cel de al II-lha Congres 1981—1985 evacuarea mi zentate — intervine în cul III. Dar, realizări de 15.00
16.00 ]
Marcel Cîmpan, Con din cadrul şcolii lor: can al consiliilor oamenilor nereului din subteran pe discuţie Gheorghe Mihai, mare eficacitate în acest ordon
stantin Nandra, Marius tina şi căminele, cit şi la muncii“. C.F.I. Tot pentru Barza se locţiitorul şefului de ate domeniu sînt multe. De Interp
Maer, Fănel Scorobete şi curăţenia generală. Tot ieri, la E.M. Deva a studiază posibilitatea înlo lier cercetare-proiectare — reţinut că toate abeste /ma ră: S
trebuie subliniat că a exis
avut loc un schimb de ex cuirii sistemului actual de tat şi există un interes şini si instalaţii mafperne Fugar
cuiul;
perienţă vizînd organizarea măcinare cu mori autoge deosebit pentru mecaniza au o trăsătură comună : 17.05 •
RAPORT UTECIST ne, ceea ce va duce la rea lucrărilor în - subteran reduc eforturile fizice ale prin •
17,40
şi desfăşurarea întrecerii creşterea gradului de mă şi la suprafaţă. Rezultate oamenilor muncii, asigu- deni;
© Organizaţia jude din Valea Jiului au e- uteciste şi a activităţii cul le obţinute în această pri rînd o creştere considera 19.25
ţeană Hunedoara a vacuat din subteran 400 tural-educative şi social- cinare, la reducerea con vinţă sînt bune. în finala bilă a productivităţii. Bulga
U.T.C. a realizat planul tone de cărbune şi au sumului de metal, energie Ia Bi
electrică,
reactivi.
Adria
Noua
la acţiunile finanţate pe transportat la suprafaţă gospodăreşti în căminele soluţie va permite Înlocui Con sc
anul 1981 în proporţie 400 de cărucioare încăr de nefamilişti. A urmat rea antezdrobitorului, ma ici o îngăduinţă feţe * cei creaţi
xand
de 102 la sută, iar la cate cu materiale recu apoi o dezbatere avind în re consumator de energie V. V
cele nefinanţate şi-a de perate (lemn de mină, centru activitatea organiza electrică. Pentru zăcămân într-o
păşit sarcinile cu peste seîndură, bandaje, bol- ţiilor U.T.C. pentru recru stitutul are în studiu cî- ce sustrag din evului obştesc! muzii
tul de la Valea Morii, in
opt milioane lei. între ţari etc.). Uteciştii de stop
organizaţiile cu cele la C.S. Hunedoara au tarea, încadrarea şi pregă teva variante noi de teh Tlil
mai bune rezultate se reparat patru aparate tirea profesională a forţei In toate unităţile agri tităţi însemnate de ardei maţii
numără municipiul Hu de sudură, o locomoti de muncă tinere, organiza nologie în carieră, caro cole din judeţul nostru se şi castraveţi, iar Nieolae tatea
rea j
nedoara, oraşele Sime- vă Iiiesel, un strung, vor permite reducerea e- desfăşoară cu intensitate Anastasia din Hunedoara, biecti
ria, Brad, Vulcan, co două motoare electrice, rea politehnicilor muncito i'ortului la descopertare cu sporită campania recoltă Aleea Cîmpului, bloc 22, Lugo
munele Romos, Luncoiu iar cei de la I.C.S.H. au reşti pentru tineret, a con aproximativ un milion de rilor de toamnă. Partici apartament 63, a furat po serva
fruct
de Jos, Hărău şi Bunila. strîns şi predat 50 to cursurilor profesionale, a tone steril pe an, iar pen panţii la această impor rumb de pe tarlalele fer rad)
© în săptămîna ca ne de fier vechi, 10 to practicii în producţie a e- tru evacuarea utilului s-a tantă lucrare — ţărani co mei I.A.S. Peştisu Mare. şi de
re s-a încheiat, uteciştii ne de cărămidă refrac levilor şi a stagiului de fundamentat o tehnologie operatori, lucrători din Tot porumb şi de pe ace 19,00
jocul
de la unităţile miniere tară, 300 kg de hîrtie. de transport gravitaţiona I.A.S. şi S.M.A., oameni ai leaşi tarlale ale fermei la si
practicant. lă. La Coranda-Hondol, o- 19,30-
muncii din întreprinderi I.A.S. Peştisu Mare au
şi instituţii, elevi — acţio furat Emil Ţintar, Matei rară
ge C
CP¥lb€7 PE ORDINI jjjj ASllCjJLTUlA nează cu grijă deosebită Simion, Susana Lăcătuş, scrii!
Ioan Lăcătuş, toţi din Hu
pentru a recolta la timp
racin
Sustrageri
se
nedoara.
si fără nici o pierdere pro
dusele toamnei. Ei mun semnalează şi din alte u- W*
Urgentarea lucrărilor de toamnă I cesc de dimineaţa pină nităţi agricole. Desigur, Ij
II ia seara pentru ca legumele, to i cei prinşi au fost sanc
v
cartofii, porumbul şi alte ţionaţi după gravitatea Du.
RADIOGRAFIE (Urmare din pag. 1) cheiat ieri semănatul lo- bună am notat la fermele produse să ajungă cit mai faptului. Sint însă şi unii emis
care fură dar nu sînt
repede în depozite sau pe
pent
I.A.S. nr. 1 şi nr. 2 unde
liumului pe 20 de hectare,
liniate la formaţia de me lucrarea fiind efectuată s-au însămînţat peste 60 pieţe, contribuind astfel la prinşi sau unii f! de ca- DOA
post;
CAMPANIE canizare de la C.A.P. Pes- de mecanizatorul Andrei de hectare cu orz, remar- mai buna aprovizionare a re se manifestă m^Jain- (Sici c
tişu Mic, deşi front de Tămaş. Inginerul şei al u- cîndu-se aportul tractoriş populaţiei. în contrast cu ţă, pentru că, chipurile, fant<
(Urmare din oag 1) lict
lucru este suficient la pre nităţii. Ana Mumeanu, ne tilor Vasile Cîslaru, Nieo mulţimea oamenilor care cantităţile de produse sus TRO
gătirea terenului şi semă spunea că întreaga supra lae Constantineseu şi muncesc cu hărnicie, răs trase ar i'i mici. Intr-ade din
cetinii ritmul. Nu se nat. Dealtfel, aici era adu faţă eliberată pină acum a Gheorghe Hanţig. pundere şi cinste, mai sînt văr, unii „ciugulesc" de lism;
ştie dacă au iost la t î r g să şi o remorcă cu sămîn- fost fertilizată şi arată, o unii care se fac că mun ici 2-3 kg de legume sau ieml
personalul TESA, briga ţă de lolium, dar din par parte din teren fiind pre Deoarece există încă în cesc, ba chiar se înfruptă cartofi, de dincolo 3-4 ştiu- ca);
tani<
dierii, cei din zootehnie. tea conducerii C.A.P. (in gătit pentru însămînţare. semnate restanţe la ferti cu lăcomie din avutul ob leţi de porumb. Dar a'ees- fulg*
In orice caz, la recoltat giner şef Ileana Radu şi Există însă un semn de lizări, arat, pregătitul te ştesc. Organele de miliţie te cantităţi se adună si lor«;:
carloli n-au losl văzuţi. preşedinte Ana Dănilă) nu întrebare în legătură cu renului şi semănatul cul ne-au furnizat date din pină la urmă se transfor Jian
Fam
Din aceleaşi motive n-au se afla nimeni pentru a-i primirea seminţei de orz. turilor furajere, precum şi care reiese că în ultimele mă în sute de kilograme, Broi
Început ieri recoltatul grăbi pe mecanizatori să Sămînţa de grîu este, în la transportul furajelor, zile mai mulţi amatori de în tone. Iar cei frustraţi LOiM
carloiilor nici cooperato înceapă lucrul. în aseme schimb, condiţionată şi arc se impun măsuri energice produse agricole, fără sint oamenii de bună-cre- ncru
rii din Sirbi. nea condiţii este lesne de buletin roşu de calitate. din partea comandamente muncă şi fără plată, au dinţă, cei harnici, cei care dată
resc
® Mecanizatorii Ro înţeles ce randamente se Tractoarele repartizate lor locale pentru coordona fost prinşi furînd legume, muncesc. Iată de ce, cu ta ci
man D ă n i l ă , Cor obţin cu utilajele care in la C.A.P. Boş erau la arat rea activităţii în agricul cartofi, porumb, alte pro toţii trebuie să veghem ca citoi
insîr
nel Potinleu, Marinei tră" în lucru de-abia la si discuit, cu excepţia ce tură, precum şi din partea duse de pe tarlalele unor nici un gram din produ BR/
Marc, Ioan Glia şi Sa jumătatea zilei (!). lui condus de Alexandru consiliului unic agroindus unităţi agricole. Astfel, sele de toamnă să nu ia I-II
bin Crişan se dovedesc Relatînd aceste aspecte Condurache, care la ora trial în vederea folosirii Ileana Covaci şi Maria calea furturilor, să demas- RAE
a ii şi in actuala cam directorului S.M.A., ing. 14 mai meşterea ceva pe Raţ din Hărău au furat de căm pe cei ce sustrag, să tru
T1E
panie agricolă lucrători Gheorghe Viţă, interlocu la o semănătoare, avînd cu randament maxim a la grădina de legume a nu îngăduim nici o tole tria)
conştiincioşi. iar şeiul torul a recunoscut că lu motorul tractorului pornit. timpului favorabil şi a C.A.P. din localitate can rantă fată de hoţi 1 (Fia
lor, Alexandru Vădan crul se începe cu Sntîrzie- Iată cum mersul în gol mijloacelor mecanizate. Ami
ră);
un bun organizator şi re. „S-a făcut o reorgani ridică consumul de com (Poi
coordonator. Cele de zare a secţiilor şi pină se bustibil. Aici este locul să neli.
mai sus sînt afirmaţiile obişnuiesc oamenii cu noul amintim şi situaţia de la cum
cult
Lui Ioan Cionca, ingine mod de lucru se mai pier C.A.P. Buituri, unitate ca na
rul şei al C.A.P. llia. de timp“. Explicaţie care, re este deservită de for ILT1
© Din cele 55 ha se desigur, nu poate motiva maţia de tractoare de la min
mănate cu porumb siloz, inactivitatea. Pes’tisu Mare. Astfel, cu &
la complexul de la Ba- Dar, cu' toate că se fă tractoarele se face zilnic
cea, s-au recoltat pină cuse ora 12, nici directorul naveta, cale de peste 10 m
ieri abia 15 ha S.M.A. S.M.A., nici inginerul şef kilometri de mers în gol (!).
Ilia ar trebui să găseas consiliului. Gheorghe Ti
Tot la C.A.P. Boş am
9
că mai multe iorţe me Kanta, nu reuşiseră să a- avut un dialog scurt cu mei
canice pentru grăbirea jungă încă în teren pen şefa fermei zootehnice, mo:
lucrării. tru a impulsiona ritmul Maria Dărămuş, care se se
© Gazeta de perete ma
de la sediul consiliului lucrărilor. Evident. în ab grăbea să prindă un au serr
tobuz pentru a merge la
senţa lor mecanizatorii ac
tul
popular comunal a scos ţionează cum pot şi cum Hunedoara să mănînce (?). rat
ieri o nouă ediţie, axa se pricep, întrucît nici îptre altele, ne-a spus că pri
tă in întregime pe cam conducerile C.A.P, nu in- unitatea stă bine cu trans iar
şi
pania de toamnă. Aşa portul furajelor, dar con pe
dar, critica formulată în cistă pentru a se obţine tabila şefă. Aurelia Cri me L
randamente superioare în
radiografia de ieri a fost şan. ne-a precizat că în ser
luată în considerare cu fiecare zi bună de lucru eîmp se mai află circa 120 C.A.P. Veţel. Mecanizatorul Trandafir Burianâ fertilizează o tarla de ţ) ha cu în-
operativitate. ir cimp. grăşăminte organice. Foto ; YTKGIL QNOKU
La C.A.P. Buituri s-a în tone fîn. O activitate mai