Page 33 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 33
Vi/' \y: Li— L V£¿> u
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ i | LA I.M. LUPENI — * mmsL.................
) UN NOU COMPLEX \
MIMl) ) MECANIZAT ( mm
r La mina Lupeni a ^
1 începui introducerea u- l
■ ^ nui nou complex de 1
i susţinere şi tăiere ine- J
1 «mizată. Este vorba de \
ţ complexul S.M.A.-2 care t
l a mai funcţionat în sec- ; V '< ţâ
v
/ torul VI, iar în prezent )
) urmează a fi reciclat în (
alt abataj din stratul 15. /
/ Cele 5G de secţii ale 1
J complexului vor fi eva- ţ
ţ cuate din vechiul aba- l
l taj, şi transportate la ’
jj camera subterană de re- ţ
ţ paraţii, <le către perso- ^
Anul XXXIII, nr. 7 415 JOI, 10 SEPTEMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani I
! DIN CRONICA !
indicaţiile seeretarylyi general aS partâddy^ \ ÎNTRECERII '
I
\ SOCIALISTE j
tovarâşu! Nieoüq© Ceoyşescy^
| naiul sectorului VI, l
CUVIHT DE OMINE îl AGRICULTURA t unde vor fi efectuate ?
} reparaţiile necesare la )
Strungarul Marin Patru, din hala dc montaj a combine
1 utilaj — sarcină ce re- ^ lor de abataj, de la I.U.M. Petroşani, se. numără printre
Prin muncă concretă pe teren, no din birouri ţ vine formaţiei „service" i cei mai buni strungari ai secţiei, depâ.şindu-.şi lună de lu
nă sarcinile de plan.
i condusă de maistrul Ni- }
' colae Prccup, de la sec- , Iată-1 exeeutind o piesă de marc complexitate.
Foto: VlRGIL ONOIU
si rezolvă problemele campaniei! ţ torul XII — după care j
' va fi introdusă fiecare ţ
ţ secţie în noul abataj
l aflat la o distanţă de ' Asociaţiile de Secatori-
I.,a Consfătuirea da lucru ratiste, Dorel Micu şi in rului şef nu s-au confir s
pe problemele agriculturii ginerul cu baza furajeră, mat nici în cazul grădinii I 400 m. La această acti- \
.. r. -1 “ — .
\ xrîf ft t/v
clin august a.c., secretarul Sever Mischie — în legă de legume, unde se afla \ vitate participă efectiv < gospodarii cartierelor
general al partidului, tova tură cu preluarea unor te abia jumătate din numărul ţ şi brigada de mineri J
răşul Nicolae Ceauşeseu, a renuri de la C.A.P. Aces oamenilor pe care conta i care a exploatat corn- ţ Iuga şi Virgil Pelreanu
’ plexul, condusă de Ni- l
indicat necesitatea de a te discuţii s-au prelungit interlocutorul. \ colae Ku.şaii, căreia îi .’ La Brad activează cito- din blocul A 4, Viorel Lup.
se lua toate măsurile pen apoi la C.A.P. Căstău şi Lucrările la recoltare se I va ii încredinţată şi ţ va asociaţii de locatari Dorin Crişan, Nicolae Fie
tru buna organizare şi re- Sibişel. Evident, trebuie desfăşoară cu multe potic / exploatarea viitorului 1 bune, de la care şi altele rea, Marin MihaUiche (bloc
ar avea ce învăţa. Am
¿„tft'Îzare a forţelor în ve- rezolvată şi această proble neli şi la C.A.P. Căstău. ţ abataj. [ constatat aceasta recent, M. 8), Leontin Farca, Mir-
-'aerea realizării in mod co mă, dar se pot găsi şi alte Ieri s-a încercat recoltatul în urma unui raid prin cea Vlad, Ioslf Crişan, Pe
respunzător a lucrărilor ore mai potrivite pentru a cartofilor cu combina, dar \ 1 cartierele oraşului şi a u- tru Luca (bloc B. (5), Ana
din această campanie de nu stînjeni mersul lucrări lucrarea s-a oprit, tuber 1 ECONOMII i nei discuţii cu cîţiva re Motoc (bloc B. 7). Petru
toamnă. Materializarea e- lor agricole. culii nefiind maturizaţi. l LA COSTURILE i Mare, Loghin Galea, loan
xemplară a acestei indica Confruntarea datelor re S-ar fi putut trece la re | DE PRODUCŢIE j prezentanţi ai asociaţiilor Man (asociaţia nr. l> sau
ţii impune ca specialiştii latate de inginerul şef al coltat într-o altă tarla, dar din oraş — Marja Tudor, Petru Iovii, Vasilc Gher
din agricultură să se afle C.A.P. Beriu, loan Mano- aici nu s-a cosit vegetaţia. ^ Colectivele de geologi, ^ Nicolae Pavelescu, Vasilc man, Valter Herman, Io
permanent în cîmp, să a- lescu, cu ceea ce se în- După felul cum s-au or i sondori, mineri din ea- t Clej şi losif Bibu. sif Wander, losii Coiuţiu
sigure folosirea cu randa tîmplă practic în teren a ganizat (sau mai bine zis > drul I.P.E.G. Deva se > Ca şi in alte oraşe de şi Paula Dumitran (din
ment ridicat a tuturor for evidenţiat necunoaşterea nu s-au organizat) lucrări ţ străduiesc să-şi îiulepli- ţ altfel şi la Brad asocia B-dui Republicii). Mulţi
ţelor şi mijloacelor meca situaţiei din cîmp. La lo le la această unitate era i nească ritmic sarcinile l ţiile de locatari se află în locatari sînt gospodari ac
nizate, să supravegheze ca cul unde se recoltau car uşor de constatat că ziua ? de plan, să economi- } întrecere, rezultatele aces tivi şi în afara locuinţelor
litatea lucrărilor la ferti tofii nu era decît o maşi N. TÎRCOB 1 sească pe toate căile 1 teia materializîndu-se în lor, în spaţiile din jurul
lizări, arături, pregătirea nă de scos cartofi (nu două L materialele, combustibi-L buna gospodărire a oraşu blocurilor. Numai in ca
terenului şi semănat. aşa cum ni s-a spus) iar ţ Iul şi energia. Acţio- t lui, întreţinerea fondului drul asociaţiei nr. 1 s-au
în unele unităţi din Con cooperatorii Samoilă Mi- (Continuare în pag. a 3-a) i nînd în acest spirit J locativ, în respectarea nor efectuat în acest an 14 500
siliul unic agroindustrial hăiiă, Valeri Faca, loan 1 chibzuit, gospodăresc, ei \ melor de convieţuire si ore, iar în asociaţia nr. 4
Orăştie, deşi volumul lu lovescu şi alţii îşi expri i au reuşit, de la începu- i înţelegere între locatari. Ca — 13 000 orc de muncă
crărilor re trebuie efec mau nemulţumirea că din l i l a ^ tul anului, să înregis- / urmare a iniţiativei lansa voluntar-patriotică la în
tuate zilnic pe ogoare este cauza deselor defecţiuni t treze economii la costu- ) te in oraş pentru „Cel mai treţinerea zonelor verzi,
în continuă creştere, unele se pierde mult timp, forţa I rile de producţie de 2!) I frumos balcon", astăzi sînt O activitate bună depun
conduceri şi specialişti se de muncă nu este folosită RADIOGRAFIE ţ lei la 1000 lei produc- i sule de astfel de balcoa asociaţiile de locatari din
dezlipesc cam greu de bi judicios. Unele necăzuri ( ţie marfă, să depăşeas- l ne. Ai sta minute în şir Brad şi in ceea ce priveş-
rouri, îndrumînd mersul ne-au fost dezvăluite în DE CAMPANIE / că planul la beneficii ^ privind cu ineîntare bal
lucrărilor la modul gene legătură cu „căderea“ în ) suplimentare cu 94 Ia coanele inundate de flori DOINA COJOCARU
ral, nu concret, la faţa lo brazdă (acum cînd există 9 Ieri, la C.A.P. din sută.
cului, Un exemplu eloc vîrf de lucrări !) a trei Ilia u începui recoltarea -J şi verdeaţă ale familiilor
vent îl constituie şi situa tractoare, din cauza rupe cartofilor, la C.A.P. Sirbi Constantin Filip, Hozalia (Continuare în pag. a 3-a)
ţia întîlnită ieri în comu rii arborelui motor, două s-a trecut Ia tăierea vre
na Beriu. La ora 10, in dintre ele fiind scoase din jurilor de pe cart oii în
tr-un birou al consiliului lucru timp de trei zile.
popular comunal continuau Şeful secţiei de mecani vederea Începerii recol
discuţiile — la care parti zare ne spunea că a fost tării, iar la C.A.P. Bre
cipaţi inginerul şef al con- trimisă o remorcă după tea Mureşană au fost
i.:4fT.-.lui unic agroindustrial, motoare la centrul specia prezenţi la slrîngereu re
loan Crăciun, inginerul şei lizat de reparaţii, existîhd coltei peste 00 oameni. Iniţiativa muncitorească
al C.A.P. Beriu, loan Ma- condiţii ca tractoarele să e Miercuri, Complexul
nolescu, directorul Asocia fie grabnic repuse în dc vaci de la Bacea a li
ţiei economice intercoope- funcţiune. Spusele ingine sub semnul eficienţei economice
vrat la londul de stat
700 1 lapte, ceea ce în
seamnă o creştere faţă Colectivul aglomeratoru- mică cu materii prime
de ziua precedentă. lui nr. 1 din cadrul C.S. C. S. Hunedoara (minereu de fier, cocs, cal
Hunedoara a realizat su car), am respectat întoc
® Gheorghe Oşoianu plimentar, de la începutul mai disciplina tehnologică,
din Bretea Mureşană a anului, 29 000 tone de a- datele reparaţiilor planifi
losl prins păseîndu-şi glomerat, cu care secţia I selor de producţie, a teh cate si încadrarea lor în
nologiilor. Fiind o secţie
vilele in otava coopera furnale a combinatului ar mai veche, colectivul do timpul optim (pentru ex
tivei agricole. Cu acest putea funcţiona fără între muncă de aici se strădu ploatare şi pentru întreţi
prilej, vinovatul a iacul rupere timp de 10 zile. La ieşte să aducă mereu ceva nere). Vreau să arăt că în
acest spor de producţie se ultimii şase ani nu au e-
puţină gălăgie. Nu era nou, să perfecţioneze flu xistat abateri grave de la
deloc cazul să se com adaugă şi însemnate eco xurile de fabricaţie, să a-
nomii, obţinute printr-o tehnologie, iar acum de
porte aslicl, lntrucit G.O. plice tehnologii înaintate clasatele sînt reduse la ju
nu livrează nici un litru gospodărire judicioasă a de lucru, care să conducă mătate din limita admisă.
materiilor prime şi com la creşterea productivită
dc lapte la londul dc bustibililor, prin reduce Colaborăm în permanenţă
stal. ţii şi reducerea consumu cu furnaliştii, fapt ce ne
lITViS; >1“ Sii litll i v uf M^gil rea consumurilor — ca ur rilor specifice, la îmbună ajută şi pe noi şi pe ei la
T. BONDOR mare a unei preocupări tăţirea calităţii aglomera desfăşurarea procesului de
permanente de ci găsi cele producţie în bune condiţii,
I.A.S. Lăpuşnic. Mecanizatorul Pompiliit Popa seamfuiă tului şi creşterea eficienţei
lolium pe o suprafaţa de 2 ha, (Continuare în pcig. a 3-a) mai eficiente soluţii în ve economice. In acest con scopul final fiind o fontă
derea îmbunătăţirii proce- text trebuie precizat că a- de bună calitate. însă pî
nul 1981 a fost primul an nă a ajunge aglomeratul
complexul specializat pen 500 tone de nutreţuri sub cişli dc pe amenajarea Iti- în care nu numai că aglo- fontă, tehnologii din sec
ţia noastră au căutat per
tru creşterea tineretului fe formă de siloz, b PREGĂ droenergetică Riu Mare-Ke- meratoriştii s-au încadrat
mei destinat reproducţiei, a TIRI PENTRU SEZONUL DE tezat au participat la o ac în consumurile de energie manent soluţii pentru îm
DEZBATERE. în cadrul în IARNA. La cantina Com ţiune de muncă patriotică. bunătăţirea calităţii lui.
treprinderii „Marmura“ Si- plexului balnear al U.N.C.A.P. Pe spaţiul dintre Şantierul electrică, dar au obţinut şi Una dintre acestea, mai
B) ANSAMlil.UI. „MINORA“ meria, comitetul sindicatu din Geoagiu-Băi se fac pre D baraj şi Şantierul 2 aduc- economii. Pînă acum :
— IN BULGARIA. Ansam lui şi consiliul oamenilor gătiri intense pentru sezo ţiunca principală ei au eo- noi, foarte interesantă si
blul folcloric „Mîndra“ al muncii au organizat la ate nul de iarnă. Fină acum lectat şi predat la depozi 127 200 RWh. mai ales eficientă, este in
Casei dc cultură a sindica lierul de prelucrare o dez s-au pus la mural 400 kg tul secţiei auto 31 cauciucuri Să revenim însă la pri troducerea în masa şarjei
telor din Petroşani se află batere cu tema „Recupera castraveţi şi 300 kg ardei, reşapabilc, folosite la auto
in aceste zile intr-un tur rea şi valorificarea materii precum şi o importantă can basculantele de 27 şi 40 de ma realizare a colectivului a unor resurse secundare
neu in Republica Populară lor prime şi materialelor titate de varză. ■ 500 ORE tone. S-au evidenţiat In mod — depăşirea sarcinilor de de var. Sîntem primii care
Bulgaria, invitat la serbări refolosibile“. Au participat DĂRUITE MUNCII HARNICE. deosebit tinerii Gheorghe To- procedăm aşa. De aici. un
le prilejuite de cea de-a muncitori, ingineri şi tehni Colectivul de muncă de Sa San, Costică Captat, vasile plan. Maistrul principal întreg şir de avantaje. Pe
37-a aniversare a insurecţiei . cieni. a SILOZURI DE MA spaţiul locativ din cadrul Şerbau, Cristian Gheorghe, Gheorghe Ostafie ne spu
naţionale armate antifascis- , RE CAPACITATE. La adă sectorului clădiri al I.G.C.L. losif Ivancu, mulţi alţii. nea ; lingă faptul că se dezvol
te de la 9 Septembrie, gţ LI posturile de animale din Hunedoara a efectuat 300 ore (Traian Oproni. corespon tă o anumită cantitate de
VRĂRI SUPLIMENTARE. Bu Turdaş şi Spini ale C.A.P. de muncă patriotică Ia în dent). — Lunar, colectivul nos căldură în masa şarjei (ca
na organizare a procesului Turdaş au fost construite şi treţinerea zonelor veTZi şi a tru a avut o depăşire de
de reproducţie ta ferma zoo date ia folosinţă două plat parcului din pădurea Chl- re reduce consumul de
tehnică a C.A.P. Sîntandrei forme pentru siloz de ma zid. H ACŢIUNE PATRIO peste 3 500 tone aglomerat.
a permis unităţii să livreze re capacitate. în fiecare sc TICA. Intr-una din zilele tre Daci avem continuitate. D. CORPADE
suplimentar 50 de viţele la pol depozita şi păstra ctte cute, mai mulţi tineri ute- yM*
N-am făcut nici un rabat
de la aprovizionarea rit (Continuare in pag. « 2-a)
