Page 34 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 34
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
IVELI
9,00 Teleşc
10.00 Festiv:
Orfeul
10,25 Omul
10.45 IlomM
tul Sil
13.40 De la
sical
12.20 Munca
tivii : ini
12.45 Telex
moaermz 10.00 Telex
Teleşc
16.05
10.20 Avanp
lului
Ferma zootehnică a Coo factorii de răspundere din nizărilor se înscriu, de a- în cadrul Grupului de lul de echilibru. Experien proc, am găsit soluţiile 10.55 cu“ (: Viaţa
perativei agricole din Sîn- C.A.P. în scopul cunoaş semenea, construcţia în pe şantiere Rîu Mare-Retezat ţa noastră, rezultatele în cele mai bune şi ne aş 18.00 Fotbal
tandrei a înregistrat în ul terii şi aplicării experien rioada următoare a unei îşi desfăşoară activitatea curajatoare ne-au îndem teptăm să iasă ceva care 18.35 Desem
timii ani rezultate de sea ţei dobîndite de C.A.P. maternităţi pentru 50 de şi o secţie de producţie in nat să mergem înainte şi să ne răsplătească deplin vestiri
verde
mă pe linia sporirii efec Sîntandrei în privinţa mo vaci şi a unei creşe cu dustrială secundară — cu acum ne aflăm în fază fi strădaniile. 19.00 Teleju
tivelor de animale şi a dernizării sectorului zoo boxe individuale pentru sediul în Haţeg —, iar în nală de execuţie cu un Costică Rotundu ne-a dat 19,30 Actual
contribuţiei la fondul cen tehnic. în procesul de mo viţeii de la zero la şase cadrul acesteia — un ate nou cofrag, de fapt o in asigurări că noua instala 19.55 Ora ti
20.40
In Iu
tralizat al statului. Este dernizare sînt stabilite o luni, acesta realizîndu-se lier de confecţii metalice, stalaţie de betonare pen ţie de betonare a galerii — sei
stabilit ca la sfîrşitul a- serie de acţiuni noi care prin amenajarea şi trans situat în inima amenajării tru aducţiunea principală lor — care încununează o 21.05 Baladi
cestui an să se ajungă la se realizează în acest an, formarea unui grajd vechi. hidroenergetice de aici, în de pe amenajare. experienţă înaintată, fruc 21.35 Momi)
660 bovine şi 900 ovine, în valoric acestea ridicîndu-se Execuţia unei tabere între colonia Brazi. Urmărim lucrul afară, tuoasă a colectivului lor 22.05 eroici Teleju
prezent fiind depăşite pre la peste 1,5 milioane lei. grajduri, care să fie do — Activitatea noastră de la acest ingenios mecanism de muncă — va fi gata la
vederile. Pentru a crea tată cu jgheaburi pentru bază — ne spune Costa- de mare complexitate teh 15 septembrie a.c., după
condiţii bune de adăposti apă şi furaje, reprezintă che Purcaru, şeful atelie nică, cu care se vor reali sosirea şi montarea ele
se a animalelor, aici s-a C.A.P. Sîntandrei o altă acţiune menită să rului — este realizarea de za productivităţi nemaiîn- mentelor hidraulice — sin
dat în folosinţă un grajd asigure îmbunătăţirea con confecţii metalice pentru tîlnite pînă acum la beto- gurele care nu se realizea
BUCURE
in care sînt mecanizate in diţiilor de îngrijire a a- toate trebuinţele şantiere ză în atelierul de la Brazi. â ioprogrâu
tegral procesele de pro Pe lingă aleile de furaja nimalelor. Modernizările lor. în decursul anilor, oa Apoi instalaţia va fi tri Rad io j urna
ducţie — mulsul, adăpatul re construite, se va reali vizează în acelaşi timp îm menii noştri au acumulat Grupul de şantiere misă la S.P.I.S. Haţeg' pen presei; 8,1
şi evacuarea dejecţiilor. Ca za o platformă de gunoi, prejmuirea depozitului de o bună experienţă pe şan Rîu Mare-Retezat tru efectuarea probelor la diilor; 9,00
9.05 Răspi
urmare, se realizează şi o avînd o suprafaţă de 4 500 furaje şi a incintei fer tierele pe care au lucrat, rece, urmînd ca în luna rilor; 10,00
productivitate a muncii 'mp, a cărei execuţie este mei zootehnice, extinderea experienţă pe care ne-o octombrie să fie introdusă 10.05 Gosp
mai ridicată, un îngrijitor încredinţată unor lucrători spaţiului de însilozare a îmbogăţim aici, la Rîu Ma narea galeriilor de pe a- •şi experimentată. popular; 3
tistice de
avînd în primire cîte 30 de la secţia de producţie furajelor, schimbarea aco re. Multe din problemele menajările hidroenergeti — Dealtfel, colectivul de valul na
de vaci cu lapte. industrială a I.C.S. Hune perişului la saivan şi al cu care se confruntă con la atelierul de confecţii României“
Oricine vizitează centrul doara. Pentru buna păs te lucrări. De menţionat structorii se rezolvă în a- ce. Este un cofrag metalic metalice este unul dintre ştiri; ll,0£
gospodăresc al unităţii şi trare a furajelor, cu spri că unitatea are asigurate tclierul nostru. Aici am pliant, cu diametrul de cele mai bune de pe a- rice; 11.
radio-tv. ;
ferma zootehnică rămîne jinul I.U.T.I.F.P.E.C., s-a instalaţii de preparare a realizat, după gîndirea 4,9 metri şi lungimea de menajare — aprecia Cor ştiri; 12
cu o bună impresie despre construit un fînar în care furajelor, grosierele tocîn- noastră, şasiurile vagone- 5 metri, suplu şi mobil, nel Diconi, pre.şedintele,/‘c- folclorului
felul în care conducerea se depozitează 200 tone fu du-se în totalitate. ţilor de transportat sterilul realizat din 12 segmente, mitetului sindicatului ie Magazin
12,50 Cili ti
unităţii (preşedinte Aro- raje. Tot aici s-a realizat Prezenţa spiritului gos din excavaţiile maşinilor incit să poată fi uşor in la Grupul de şantiere Rîu clea; 13,0(
nim Ocoş, inginer şef Ioan şi un şopron unde se păs podăresc este evidenţiată de forat la secţiune plină. trodus şi montat in gale Mare-Retezat. Aici lucrea 15,00 Club
Igna) se preocupă de ac trează îngrăşămintele chi şi de modul cum sînt pre Se comportă excelent. Aici rie. Şefii de echipă Socaci ză oameni harnici, inven Radio jurn;
crări cors
Dionisie, Costică Rotundu,
ţiunea de modernizare. De mice. gătite adăposturile în ve executăm cărucioare de tivi. Prin munca lor ab- şi organi2
altfel aici au fost orga între obiectivele care derea iernării animalelor. transport a prefabricatelor Mihai Stroia, muncitorii negantă de zi şi noapte, ră; 10,40
nizate o serie de vizite cu completează lista moder- Transpunerea punct cu — radier — în galerii. Şi Petru Vasiloni, Ion Pricop, prin ideile lor, stimulate 16,55 Sfati
punct în fapte a obiective tot aici am confecţionat şi Aurel Truşescu, Viorica continuu de necesităţile Buletin d
limbii roi
lor stabilite se înscrie pe experimentat două tipuri Amarinei, Viorel Puşa, multiple ale şantierelor, au păr şi te
linia înfăptuirii indicaţii de cofraje pentru botona Anton Luca se străduiesc adus perfecţionări unor a- — progra.
lor şi sarcinilor trasate de ren galeriilor de acces în să facă lucru de cea mai gregate şi instalaţii, au Orele ser
Cîntarea
secretarul general al parti aducţiunea principală. Pri bună calitate. conceput şi realizat o se Succese i
dului, tovarăşul Nicolae mul — un cofrag metalic — Am mai executat noi rie de dispozitive şi con re; 21,00
Ceauşescu, cu prilejul Con ingenios, din profile uşoa- ceva asemănător la Lotru fecţii, care au uşurat mun 21.05 Muz
sfătuirii de lucru pe pro r-, demontabil, l-am pro — ne spune şeful de bri ca constructorilor, au de juterii nr
într-o or
blemele agriculturii, din bat — cu bune rezultate gadă Costache Folea, însă terminat creşterea sensibi stop muz
27—28 august a.c., referi — la fereastra Valea Ju acesta este deosebit, mai lă a productivităţii la anu
toare la modernizarea fer rii, iar al doilea — un co interesant şi precis va fi mite lucrări . importante.
Cerinţa principală des tribuit la întărirea răs
prinsă din noul mecanism punderii personale, la Îm melor zootehnice. frag glisant — a trecut cu mai bun. împreună cu pro
economico-financiar care se bunătăţirea activităţii de N. TÎRCOB succes examenul la caste- iectanţii ne-am ajutat reci- DUMITRU GHEONEA
pune în faţa consiliilor conducere si soluţionarea DEVA:
populare este ca veniturile mai operativă a probleme în viaţă
mentul (
să acopere integral cheltu lor cu care ne confruntăm. HUNEDO
ielile prevăzute în bugetul Asigurînd cîmp larg dc (Flacăra)
primăriei, ba mai mult, să manifestare iniţiativei şi lule (Sid
ajungem a avea un buget spiritului gospodăresc al cea de ;
răscrucea
excedentar. Comuna noas cetăţenilor şi deputaţilor, (Construc
tră. Teliuc, are un astfel punînd în valoare resur ŞANI :
(Unirea) ;
de buget. Cum am reu sele locale şi forţa de ducul (7
şit ? Am căutat să asigu muncă, am reuşit să reali şi impar
răm pe toate căile creşte zăm numeroase obiective şi PENI: I;
rea surselor de venituri lucrări fără a cheltui bani ciul (Cu
Serpico •
ale consiliului popular şi de la buget. Astfel, folosind ceafărul)
in mod deosebit sporirea materiale recuperate şi a- de pe B
Veniturilor prin activităţi vînd s p r ij i n u 1 colec- resc); L
Iul spec
(Minerul!
odată la
Consiliu! popular Teliuc resc);
drum (H
CÂNI: £
tezatul);
proprii. în identificarea livului I.M. Hunedoa tă (7 N
posibilităţilor locale şi pu ra, am construit prin mun Iancu Ji;
roşie); (
nerea lor în valoare ne că patriotică o moder cană pe
sprijinim nemijlocit pe ce nă staţie de autobuz care Şantierul nr. 4 din cadrul I.C.S. Hunedoara — lotul I. Brigada de mozaicari condusă de Hic Păsărelu îşi rea rul);
tăţeni. Ne întîlnim şi ne valorează 100 000 lei. Tot lizează lună de lună sarcinile de plan, execută numai lucrări de bună calitate, menţinindu-se fruntaşă in întrece pentru
Umbra
rea socialistă de mai mulţi ani la rînd.
consultăm p e r i o d i c cu cu materiale locale şi prin ________ in fotografic : membri ai formaţiei împreună cu maistrul Constantin Raicea. __________________________ Foto: VîEGlLONOTO ra); GE
muncitorii şi ţ ă r a n i i munca cetăţenilor am re torul (<
cooperatori, pe sate, iar parat 4 km de drum pe HAŢEG:
deputaţii au consfătuiri care s-au transportat şi I.V. CALAN Iniţiativa mncitoreasc C.S. HUNEDOARA rilor fu
BRAZI:
şi întîlniri cu locuitorii în aşternut 5 000 mc piatră, Un nou tip de Avantajele CALAN
cadrul cărora prezintă dări lucrarea valorînd 200 000 {Urmare din pag. 1) bunătăţiri în flux continuu. modernizării săi (11
Munţii
de seamă despre modul lei. în satul Izvoarele con utilaje de turnare Inginerul Dumitru Iacob Furnaliştii hunedoreni şui); ii
cum îşi onorează mandatul struim — folosind materia Necesitatea creşterii combustibil), creşte şi pro ne prezintă cîteva dintre se preocupă de moder ţă (Lun
şi cum s-au îndeplinit sar le recuperate şi forţe loca producţiei de oţel şi a centul de oxid de calciu în ele. „La ultima reparaţie nizarea continuă a flu Piraţii s
cit.orcsc)
cinile economico-sociale ce le — un pod care costă o îmbunătăţirii continue a compoziţie, contribuind ne capitală s-au blindat cu xurilor de elaborare a
revin satului şi circum jumătate de milion de lei. calităţii acestuia impu mijlocit la permeabilitatea plăci turnate din oţel te- fontei, de aplicarea u-
scripţiei, le aduc la cu în total, pînă acum, am ne şi îmbunătăţirea ca şarjei. Avantajele adaosu îescoapele de la buncăre, nor tehnologii moderne,
noştinţă hotărîrile consiliu realizat prin muncă pa lităţii utilajului de tur lui de var se continuă şi ceea ce face să nu se mai de mare productivitate,
lui popular şi deciziile bi triotică şi cu sprijinul u- nare şi a cilindrilor de la furnale, consumul de intervină la fiecare repa în acest context se în
roului executiv, astfel ca nităţilor economice lucrări laminor — sarcină pri calcar brut şi de cocs fiind raţie curentă la ele.. Alte scrie şi acţiunea de ma Rezult
fiecare să cunoască bine în valoare de 864 000 lei. mordială a colectivului mult mai mic. îmbunătăţiri vizează pre jorare â gurilor de vînt septemb
Extr.
sarcinile ce-i revin. Cu a- Toate acestea, cit şi dez turnătoriei nr. 2 de la Un alt lucru bun, împă- lungirea duratei de ex ia furnalele de mare 45, 30.
ceste prilejuri se poartă voltarea activităţii de pro I.V. Călan. Pentru în mîntenit pe platforma a- ploatare a benzilor trans capacitate, operaţiune e- Extr.
un dialog d e s c h i s şi ducţie şi prestaţii, încasa deplinirea lui, deci pen glomeratorului nr. 1, este, portoare (durată prelungi fectuată cu prilejul re 39, 32.
Fond
fructuos, se recepţionea rea la timp a taxelor şi tru asigurarea unei ca aşa cum aprecia lăcătuşul tă cu 20 la sută), reducerea paraţiilor capitale a lei.
ză propuneri şi sugestii, impozitelor de la contri lităţi înalte şi durabili mecanic Nicolae Pogan, consumurilor de energie furnalelor. Experienţa
se stabilesc acţiuni şi buabili şi cheltuirea cu tăţi prelungite a celor ■secretarul comitetului de prin scoaterea de sub sar furnalului nr. 7 este
modalităţile de reali simţ gospodăresc a fondu două tipuri de echipa partid al secţiei, că oame cină a macaralei portal concludentă. Majorarea
zare a lor. Aceasta ne rilor bugetare, au condus la mente siderurgice, tur nii au învăţat să-şi preţu- (raţionalizare făcută de gurilor de vînt la 20,
ajută să adoptăm hotărîri obţinerea unor venituri su nătorii de la Călan ex iască utilajele cu care lu subinginerii Mihai Furtu faţă de 14 cu cîte au
Timpi
şi decizii care sînt rodul perioare celor planificate. perimentează un nou tip crează. Avantaje sînt şi nă şi Lazăr Vaida), îmbu foşt prevăzute iniţial 10 sept
gîndirii colective, iar în Astfel, am realizat în şapte de utilaj de turnare — aici: prelungirea duratei nătăţirea calităţii aglome furnalele 7, 8 şi 9, a mea vc
făptuirea lor se face cu luni. 1,7 milioane lei ve din fontă eu grafit no- de funcţionare a acestora, ratului. condus la avantaje no moaşă
contribuţia întregii obşti. în nituri proprii, cu aproape dular (după o tehnolo evitarea opririlor acciden tabile : mers uniform al bil.
munte
stilul de muncă al consi 200 000 lei mai mult faţă gie stabilită în colabo tale. Şi încă un lucru demn S-ar putea spune că la furnalylui, producţie se de i
liului popular s-a înrădăci de planul perioadei, cifră rare cu specialişti de la de consemnat: oamenii ca aglomeratorul nr. 1 din ca sporită de fontă, eco nă la i
drul C.S. Hunedoara se
nat metoda de a repartiza ce reprezintă 64 la sută din centrul de cercetare şi re lucrează la întreţine face o adevărată risipă de nomii la cocs metalur şi sud.
nime v
sarcini şi răspunderi con planul anual de buget. proiectare din cadrul rea mecanică — lăcătuşi iniţiativă, justificată prin gic. Acum furnaliştii 9 şi 1
crete tuturor membrilor IOAN VASILE C.S. Hunedoara). Pri ş. electricieni — schimbă însuşi faptul că se aşează hunedoreni pregătesc maximi
biroului executiv, fiecărui primarul comunei mele rezultate sînt în faţa vechiului aglomera- întreaga muncă sub sem reparaţia capitală a fur grade,
ceaţă 1
deputat, fapt care a con- Teliucu Inferior curajatoare. tor. Ei aduc utilajelor îm nul eficienţei. nalului nr. 8.