Page 35 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 35
® JOI, 10 SEPTEMBRIE 1981 Pag. 3
ClMNT DE ORDINE ÎN A0RICULTURÄ
Integrare, ex'genţă, răspundere în conducerea activităţii economice de către organizaţiile de partid
323
9E
Comuniştii — angajaţi plenar in irssieplinirea Prin muncă concretă
in birouri se rezolii
exemplară a sarcinilor economi
a
. Vill- problemele
întreaga activitate poli în vederea soluţionării ce bune. Acum se produc Grozav, muncitor specia
tico-organ izatorică a orga rinţelor majore ale pro lunar 130 tone cărămidă list au pus in funcţiune al
nizaţiilor de partid de la ducţiei, se pune accentul refractară, acoperind în doilea malaxor pentru spo (Urmare din pag. 1) defect. S-a făcut totuşi
luca- ceva la transportul furaje
ienţă Fabrica de produse refrac pe promovarea progresu treg necesarul C.S.H. şi e- rirea randamentului în de ieri a trecut fără să se lor, pînă la ora 13 fiind
tare ' Baru are drept scop lui tehnic, pe stimularea liminîndu-se importul. în secţia de presare. Instala facă prea mare lucru. Poa
unirea şi mobilizarea tu iniţiativei creatoare şi ge acest fel se realizează o torii Petru Tirea, Cornel te de azi, de miirxe încolo aduse la ferma zootehnică
peste şapte tone linuri.
tiva- turor forţelor colectivelor neralizarea experienţei po însemnată economie valu Andraş, Victor Marc şi su
Cnes- de muncă la realizarea ţe zitive în toate comparti tară. în urma acestor re dorul Emil Ungur, au rea — se vor putea consemna Fără a minimaliza cu
lului comun; îndeplinirea mentele de activitate. Aşa zultate ministerul de resort lizat într-un timp record rezultate mai bune. Inclu nimic eforturile ce se de
pun în unităţile agricole
al planului de producţie la- de exemplu, punîndu-se a cerut colectivului de la (15 zile) o nouă variantă siv la semănatul loliumu- din comuna Beriu în ac
Po toţi indicatorii şi realiza problema asimilării şi rea Baru să asimileze în pro de alimentare cu apă a lui, deoarece pînă ieri nu
arca tuala campanie, semnalăm
rea angajamentelor asuma lizării unor produse re- ducţie şi materialele r-efrac- întreprinderii. ’ Comuniştii se însămînţase nici un necesitatea ca din partea
te în întrecerea socialistă. de la atelierul mecanic, la hectar plante furajere (!).
mică Cum acţionează in aceas propunerea lui Emil Bo Preşedinta C.A.P., Valeria comandamentului local pen
tru agricultură să existe o
tă direcţie organizaţiile VI AT A DE PABTID rodi, au trecut la monta Dubleşiu nu ne-a putut
aclor preocupare deosebită pen
de partid, comuniştii ? rea unui cuptor rotativ relata cu claritate lucrări tru mai buna organizare
în urma discuţiilor pur pentru recuperarea alumi le la care au fost reparti
or fractare care se importau, tare care se importă pen niului din bulgării din a muncii şi folosirea judi
rtaj tate cu membri ai birou organizaţia de partid s-a zaţi mecanizatorii, ceea ce cioasă a întregului poten
lui organizaţiei de bază şi tru tui-narea oţelurilor zgură. în acest fel se denotă că programarea o- ţial uman şi material exis
alţi comunişti ca Lazăr angajat direct, cu toată speciale la C.S. Galaţi. în string anual 50—100 tone
§şa Marcu, Tănase Medaru, răspunderea pentru solu luna viitoare prima şarjă de aluminiu, revenind la perativă de seara se face tent. De asemenea, din
Petru Bolea, Emil Borodi, ţionarea ei. Comuniştii Va va fi gata şi se va rea 1000 lei tona, faţă de 16 000 formal. Interesîndu-ne de partea S.M.A. se aşteaptă
randamentul la recoltatul
Maria Drăgoi, Vaier Mi- lentin Jitoa, inginer, Au liza primul pod de turna lei, cit costă o tonă de a- şi însilozatul furajelor, am o intervenţie mai opera
tivă
pentru
remediei’ea
clăuş am reţinut că se ac rel Deatc şi Petru Bolea, re. Pentru fabricarea aces luminiu primar. Maria
Ra-» muncitori specialişti, Emi) tor produse speciale a fost aflat că în prima zi defecţiunilor ce se ivesc
7.00 ţionează cu toată răspun Drăgoi, subinginer, a făcut CAF-ul a stat mai mult la mijloacele mecanizate.
vista derea pentru traducerea Borodi şi Lazăr Marcu, formată o echipă din un studiu pentru realiza
lelo- în viaţă a sarcinilor izvo- maiştri, membri ai birou muncitoare cu multă ex rea unui detector de me
■tiri ; rite din documentele Con lui organizaţiei do partid, perienţă şi înaltă califica tale la transportorul cu I L I A Radiografie
.ăto-
tiri ; gresului al Xll-lea al care au primit sarcina re re, între care Ana Neamţu, bandă, pentru eliminarea
¡iliiil partidului, din- cuvînta- zolvării acestei probleme, presatoare, Angelica An- din masa refractară a fie
ar rea tovarăşului Nicolae draş, Ana Bota, Maria rului, element ce dăunea de campanie
es ti- au realizat în scurt timp Bogdan, Eugenia Deluga.
arca Ceauşescu la Congresul al matriţele şi apoi, după ză calităţii produselor. (Urmare din pag. 1) torul Visalon Popov ici,
i de 11-lea al consiliilor oame mai multe experimentări, Iată şi alte fapte care Alte acţiuni au vizat folo
Iclo- nilor muncii. au stabilit reţeta de pre demonstrează preocuparea sirea materialelor refrac care munceşte la scosul
iera o Maria Potintcu, sofia carlotilor, căci es/e un om
de Analizând şi dcz.bălînd parare a masei refractare pentru realizarea sarcini tare recuperate, a căldurii mecanizatorului pc care toarte harnic şi tace iu-
>ara în adunările generale cele şi au elaborat prima şar lor de producţie de către secundare, recondiţionarea
12,20 mai i ortante probleme jă de piese. PoduriLe de organizaţia de partid, de de matriţe, pansoane şi l-am evidential ta radio- crări de bună calitate“,
fie ; grafia de ieri, a împlinit Ne tace plăcere să' coii-
Mt- ale ai .¡taţii economice, turnare realizate cu mate către întregul colectiv de piese de schimb. reccnt 16 ani dc cînd semnăm o astiel de apre-
3 î stabilind măsuri şi sarcini riale refractare produse la Baru. Comuniştii Vaier munceşle, cu bune rezu/- ciere.
L6,00 la Baru au dat rezultate Miclăuş, subinginer şi Ilie N. BADIU
clu- concrete pentru- comunişti late, în ferma zootehnică C.L.P. Ilia a preluat
lică a C.A.P. Ilia. De unde se de la cooperativa agrico-
Hu poale deduce că hărnicia iă din localitate 2 400 kg
ir c ;
7.00 este o caracteristică a fa- cartofi, 2 000 kg mere şi
Odă miiiei. 1 800 kg ardei gras şi
a- © Gheorghe Ohmi şi capia.
nea
8.00 Petru Marian au muncit e La C.A.P. Sirbi s-a rc-
teu. icri, dc dimineaţa pînă coltat săminfa dc triloi de
0,30 scara la însilozarea po- pe 5 ha, iar la unitatea
oa-
iri ; rumbului la C.A.P. Sirbi. din Bretea Mureşană s-au
Bi- Ceea ce înseamnă că cei cosit 5 ba cu lucerna pen-
> zi doi mecanizatori s-au dat tru 'sămlnfă.
sTon pe... brazdă (amintim că o Lui Zenu Pusa şi A-
cci doi au începui luni ron Popa din Sirbi ic pla
activitatea după orele 10). ce toarte mult porumbul
e Laurean Savu din iiert. Poarte bine, dar dc
Voita, în drum spre Ur ce-şi salislac această plă
gii! dc Ia Dobra (ce a avut cere cu ştiuleţi tua(i din
atü loc marţi) a vrut să-şi averea obştească ? Porum-
§a- umple căruia cu sfeclă but din grădinile lor n-o
a) ;
•ne tura ¡eră, dinlr-o tarla ce fi gustos ?
be- aparţine complexului diti ® La complexul din
nn- Bacea, ca să-şi hrănească Bacca, însilozarea porum-
Ln
un i irăpaşii in vreme ce el se bului a losl stopată dc-
to- piimba prin tîrg. Intenţia oarece maşina de recoltat
nic Construcţii noi, intr-o arhitectonică modernă împlinesc chipul de azi al oraşului Brad. i-a lost stopată Ia timp... s-a delectat. S.M.A. Iha
ai-
3 ar o Niculita Beidcan, in- trebuie s-o repună cit
ap- Ás©c¡o|iil© de ¡©colori Teatrului de stat, de estradă gmet şef la C.A.P. Bretea mai repede în funcţiune,
<U-
N : revistă se pregăteşte pentru Mureşană, ne-a spus: „Să căci lucrarea este mult
,u- (Urmore din pag 1) provoacă şi scandaluri, de a se prezenta Ia Bucureşti, sericii despre mccaniza- întîrziată.
ley în zilele de 14—15 septem
to ranj înd pe ceilalţi locatari. brie, eu spectacolul „Para Constructorul
co- te înlrel ! -irea fondului Toţi aceştia sînt însă în da melodiilor", ca invitat din
tul locativii. Controalele efec atenţia asociaţiilor de lo q Cele două brigăzi ştiin rindul formaţiilor laureate Hunedoara — I.A.E.M.
1CÜ ţifice ale casei de cultură au ale Festivalului naţional
to tuate prin apartamente, fo catari, urmînd să se ia mă făcut, de la începutul anu „Cin tar ea României". «5 Uni- Timişoara 10—13 (6—7)
pe tografiile critice expuse la suri în cazul că nu vor lui pînă în prezent, 40 de tatea confecţii bijuterii a acopere terenul, legătura,
RI- gazeta de stradă au făcut înţelege că locuind într-o deplasări în unităţi ccono- Cooperativei „Progresul" dintre compartimente su
te- mice, instituţii şi sate apar- va muta intr-o nouă încă- întâlnirea a contat pen
ra- să fie tot mai puţini cei colectivitate cum este blo ţinătoare municipiului. S-au pere, pc strada Zamfircscu, tru etapa a doua a Divi ferind de mai multe ori,
D : în contradicţie cu norme cul, au anumite obligaţii dat răspunsuri la diverse bloc D. « Păstrarea curăţe- ziei B la handbal feminin ux-mare a paselor greşite.
ua le de convieţuire. Astfel, pe care trebuie să le res întrebări pe teme medicale, niei străzilor şi cartierelor
ip- juridice, de biologie, astro- este o obligaţie a fiecărui şi a fost cîştigată fără e- Iiunedorencele au jucat
íe- asociaţia nr. 4, la 420 a- pecte. nomie, psihologie, pedagogie hun cetăţean. Constatăm moţii, cu scorul de 13—10 crispat. cu multe faze
tec partamente, are doar 8 Din experienţa asociaţii clc. e Raioanele de papetă- frecvent, cu părere de rău, de către timişorence, care, construite confuz şi au ra
a) ; restanţieri. între ei ; Du lor de locatari din Bx-ad rie ale librăriei „Gheorghe că in staţia de autobuze încurajate de un simpatic tat nespus de mult. Pentru
:á- mitru Prisecan (as. nr. 1, am mai reţinut iniţiativa Lazăr" şi magazinului „UI- I..T.T.L. din faţa statuii .,Dc-
ía- pia" slnt aprovizionate cu cebal" sînt aruncate la în- grup de suporteri, au ac gazde au înscris ; Elena
) ; bloc B. 1), Constantin Gîli- organizării lunare a unui seturi complete de rechizi- tîmplare beţe de chibrituri, ţionat dezinvolt, curajos şi Coman (4), Geta Bărbu-
ia- ţă (as. nr. 7, bloc „60 a- „Sfat al gospodarilor“, mo te pentru toate clasele. In mucuri de ţigări, ambalaje hotărît, avînd în Doina Co- lescu. Tamara Noagoe şi
) ; partamente“), Gheorghe Bă- dul reuşit de a lucra cu cadrul „Medalionului lunii dc bomboane şi gumă, bile
e ; 1a secţia de copii a Biblio te uzate. Să-i tragem de mî- jocaru un bun coordonator Sofia Niciofschi — fiecare
nii lănescu (as. nr. 7. bloc 8), copiii, de a-i anti'ena şi pe tecii judeţene a avut loc nccă pe neglijenţi î tehnic şi tactic. cîte două. Au arbitrat cu
V : cu restanţe între 1 700— ei la acţiuni, conlucrarea medalionul literar „Octav Gazdele — cu un nou scăpări clujenii I. Arde-
e- 2 300 lei, sau Gheorghe Fo- bună cu deputaţii, cu re Băncilă. Viaţa şi opera pic
n- torului român". © Colectivul E. Si NA antrenor la cîrmă. Teodor leanu şi P. Radvani. (Ion
I: lea (bl. C. 9), Doina Dră- prezentanţii din cartier ai Mercea — nu au ştiut să Vlad, corespondent).
n- gan (bl. 14), Petru Brătilă O.D.U.S., toate conducînd
(bl. A. 10), Silvia Gros la o mai bună gospodări
(bl. A. 10), care pe lingă re a ox'aşului, la înfrumu sa — furt calificat în dauna avutului
că nu-şi întreţin cum se seţarea şi prosperitatea Unde duce băutura ! obştesc. Viaţa victimei a fost
cuvine apartamentele, mai lui continuă. salvată
va
închisoare
Petru Bărbulici in vîrstă de numai ta Trei cni de său, Gheorghe execu
fratele
Mircea
şi
Corse resoSvo Dovidoiu, in vîrstă de 35 ani, reci Valentin Onea, din Brad, a fost
9 25 de ani, din comuna Zâneşti, ju
deţul Neamţ, muncitor la I.C.C.F. Ti
16, MP ţ a : sî&uoţîcs ! mişoara, punctul de lucru Vâlişoara, divist şi el pentru aceeaşi culpă — găsit în stare de comă, pe una din
străzile
către
V.J.,
de
care
oraşului
!4, un tinăr care pînă în prezent n-a l-a transportat la spital, cu autotu
avut de lucru cu justiţia, a fost ju
18 Un locatar al blocului 46 din blocului — în Ioc să-i apos decat şl condamnat la 17 ani în rismul proprietate personală.' După
cartierul Bejan-Dcva ne-a re trofeze, foloseşte tot la adre o- Fapte io instanţă intervenţia chirurgicală de ' urgenţă
latat, nemulţumit, fapte de sa noastră cuvinte vulgare" chisoare pentru infracţiunea de şi îngrijiri atente viaţa lui V.O. o
spre comportamentul ieşit din (Nagy Andrei). mor. Sub influenţa alcoolului, s-a
comun al membrilor familiei Ascultînd şi alte păreri, a- luat la harţă cu V. B., pe care, pînă fost salvată.
tul Aurel Lobonţ. flăm că A. Lobonţ îşi amenin Ce se întîmplase de fapt ? Este
înclinam, la început să cre ţă vecinii, că are restanţă la la urmă*, l-a omorit. lată unde duce furt calificat în paguba avutului ob vorba de o tentativă de omor comi
dem că se exagerează, că e o taxele cheltuielilor comune, că, băutura care întunecă mintea.
neînţelegere între vecini. La neautorizat, umblă la instala ştesc. Vasile opera de obicei îm să de Marin Niţoi, în vîrstă de 20 \
faţa locului am recepţionat ţia electrică dc pe scară. A- preună cu fratele său Mircea, dar de ani. din satul Obirşia, judeţul
însă şi alte păreri: „In fami flărn, totodată, că locatarii au Cine va face ca ei... uneori singur. Pasiunea lor : furtul Gorj, care, urmărind jefuirea Iu! V.O.
lia aceasta scandalurile şi be format o comisie care a in
ţiile, certurile sînt numeroa format despre toate acestea din unităţi comerciale — magazinul I-a lovit cu cuţitul, după care o
se" (Ioan Hodrea); „Copiii lor consiliul popular municipal. Timp de 5 ani, Nicolae Vasile Da- eîectro-metal din Călan, „Palia" din fugit. Prins şl judecat, M.N. a fost 8
folosesc cuvinte murdare, în vidoiu din comuna Orlat, judeţul Si Orăştie ş.a. condamnat la opt ani închisoare şi
jură pe cei mari, îi bat *. pe Cetăţenii aşteaptă, pe bună Pe lingă pedeapsa cu închisoarea,
ceilalţi copii, distrug zona dreptate, un răspuns. Nu-s biu, în vîrstă de 33 de ani, neînca interzicerea pe timp de trei ani a
verde. Nu o dată au aruncat scutite nici conducerile drat în muncă, îşi va avea domiciliul cei doi Davidoiu au fost obligaţi şi drepturilor cetăţeneşti.
cu pietre după vecina lor, fe B.J.A.T.M. — unde este înca nu la Orlat ci in penitenciar. Incul la plata despăgubirilor şi a dobînzi-
meie în vîrsţă, Zeitler Clara" drată S. Lobonţ şi nici aceea s patul, recidivist, a fost condamnat lor aferente. Recursul inculpaţilo' o Rubrică realizată cu sprijinul
(Veronica Lazăr); „Dacă-i a centralei minereurilor, la al patul, recidivist, a fost condamnat -T-Uv.nrtJxxtuî judeţean
spunem mamei, Sofia Lobonţ, Cărei depozit lucres*« A. Lo- ? pentru cea de-a doua infracţiune a fost respins de Tribunalul judeţean -T-'*vnalului judeţean ■
c.v fac odraslele ei — şi fac bonţ. * ' __ __________________ _____ _____ __________ t
multe stricăciuni pe scara VALI ARDELEANU