Page 37 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 37
V
încheierea lucrărilor celui de-al ll-lea
Congres national de chimie
Cf^yl Joi s-au încheiat la fice- şi ingineriei tehnolo niiei naţionale, cum sînt
Bucureşti lucrările celui gice, ilustrînd modul în reducerea consumurilor e-
de-al II-lea congres naţio
care
români
specialiştii
SOCIALI nal de chimie, desfăşurat şi-au transpus întreaga ca chimice, noi surse de e-
nergetice
instalaţiile
în
sub înaltul patronaj al to
pacitate creatoare in teh
chimice,
nergie
electro-
nologii moderne, de mare
varăşei academician doctor
chimice şi biochimice, va
eficienţă economică, hotă-
inginer Elena Ceauşescu,
lorificarea resurselor na
membru al Comitetului Po
tribuţia la înfăptuirea am
litic Executiv al C.C. al rîrea lor de a-şi spori con turale cu conţinut scăzut
de substanţe utile, asigu
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C P.C.R,, prim viceprim-mi- plului program de con rarea tuturor produselor
nistru al Guvernului Re struire a societăţii socia realizate de industria chi
JUD
1 SI AL G0NS1 L I U LU 1 POPULAR EŢEAN publicii Socialiste Româ liste multilateral dezvol mică necesare dezvoltării
nia, preşedintele Consiliu tate în patria noastră. agriculturii şi industriei a-
lui Naţional pentru Ştiin In spiritul preţioaselor limentare.
ţă şi Tehnologie. idei formulate în cuvînta- în finalul şedinţei festi
Anul XXXIII, nr. 7 416 VINERI, 11 SEPTEMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani Prestigioasa manifestare rea ţinută de tovarăşa ve, din partea tovarăşei
ştiinţifică a reunit, timp academician doctor inginer academician doctor inginer
de .patru zile, numeroşi Elena Ceauşescu la des Elena Ceauşescu a fost a-
chiderea congresului, dez
Consfătuire de lucru cercetători, proiectanţi teh baterile au abordat cele dresat un călduros salut
nologi, conducători de com
tuturor
specialiştilor
ro
mai actuale orientări şi
mâni şi străini care au luat
binate şi mari întreprin
deri chimice, specialişti tendinţe ce se manifestă in parte la lucrări.
la C. €„ al P= C„ R. din alte ramuri ale econo sfera cercetării ştiinţifice ternic entuziasm, partici
într-o atmosferă de pu
şi aplicării rezultatelor sa
miei naţionale, cadre di
dactice din învăţămîntul le în industrie, degajînd panţii la congres au adop
superior de profil, invitaţi propuneri concrete, cu a- tat textul unei telegra
Sub preşedinţia tovară ţiunilor de cercetări, ai inţifică, promovarea pro de peste hotare. plicabilitate imediată sau
şului Nicolae Ceauşescu, staţiunilor didactice expe gresului tehnic în agricul Secţiunile de lucru, con de perspectivă. în timpul me adresate tovarăşului
Nicolae Ceauşescu, secretar
secretar general al Parti rimentale, responsabilii tură, adîncirea integrării ferinţele ştiinţifice şi me lucrărilor au fost eviden general al Partidului Co
dului Comunist Român, programelor de cercetare, cercetării ştiinţifice şi în- sele rotunde au relevat ţiate procedee de mare munist R o m â n , pre
preşedintele Republicii So rectori, prorectori, decani văţămîntului cu producţia, cele mai noi realizări din valoare practică în dome şedintele Republicii Socia
cialiste România, în zilele ai unităţilor de învăţămînt în lumina hotărîrilor Con domeniul cercetării stiinti- nii prioritare ale eeono- liste România.
de 9 şi 10 septembrie a.c. superior, cadre didactice, gresului al Xll-lea al
a avut loc, la sediul C.C. cercetători, alţi specialişti P.C.R. şi ale celui de-al
al P.C.R., o consfătuire de din domeniul agriculturii. II-lea Congres al ţărăni
lucru cu cadrele din cer Organizarea consfătuirii mii. CUVÎHTUL DE ORDINE ÎN A6HICULTURA
cetare şi învăţămînt din a- se înscrie în suita de în- Pe ordinea de zi a Con tammmmmmmmmmmammmmmmmmmmmmmmmrnm ————— wmammmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmammmmmmmmmBmmmmmmmmmmmmmmmmmmtmmmmmmrnmmamm
gricultură, industria ali tîlniri de lucru ale secre sfătuirii s-au aflat urmă
mentară, silvicultură şi tarului general al partidu toarele puncte : © RECOLTAREA PRODUSELOR © ASIGURAREA FURAJELOR ©
gospodărirea apelor. lui cu cadrele de conduce — Raportul privind re ÎNSĂMÎNŢĂRILE DE TOAMNĂ
A luat parte tovarăşa re din economie, cu specia zultatele şi obiectivele cer
L na Ceauşescu, tovarăşul liştii, cu oamenii muncii cetării ştiinţifice, introdu
Ilie Verdeţ,' alţi tovarăşi în vederea asigurării noii cerii progresului tehnic în Organizare, disciplină, participare masivă
din conducerea de partid calităţi în toate domeniile agricultură, industria ali
şi de stat. şi sectoarele producţiei mentară, silvicultură şi
La lucrările consfătuirii, materiale, înfăptuirii ne gospodărirea apelor, adin- la executarea lucrărilor
organizată din iniţia abătute a hotărîrilor Con cirii integrării cercetării
tiva tovarăşului Nicolae gresului al XH-lea al şi învăţămîntului cu pro
Ceauşescu, au participat P.C.R., privind dezvoltarea ducţia, în lumina hotărî Strîngcrea fără pierderi a recoltei de toamnă şi cu, Valerică Şchiopu şi
reprezentanţi ai ministere continuă a patriei noastre, rilor Congresului al XII- pregătirea unor baze temeinice producţiei din anul Rostaş Ludovic. De ase
remarcabile
sîni
menea,
lor Agriculturii şi Indus ridicarea nivelului de trai, lea al P.C.R. şi a indica viitor impune eforturi deosebite din partea coopera si eforturile mecanizatori
triei Alimentare, Economiei material şi spiritual al po ţiilor date de tovarăşul torilor şi mecanizatorilor în scopul folosirii cu ran lor care deservesc ferma
Forestiere şi Materialelor porului. Nicolae Ceauşescu, cu pri dament ridicat a timpului bun de lucru în cîmp, a de stat Bretea Streiului şi
de Construcţii, Educaţiei Consfătuirea reflectă gri forţelor şi mijloacelor mecanizate. în această pri Cooperativa agricolă Bre
şi învăţămîntului, Consi ja pe care conducerea de lejul vizitelor de lucru în vinţă sînt semnificative aspectele întîlnite în citeva tea Streiului, aceştia mun
liului Naţional al Apelor, partid şi de stat, perso unităţile agricole, precum unităţi agricole din consiliile unice agroindustriale cind cu răspundere, în
ai Academiei de Ştiinţe A- nal tovarăşul Nicolae şi la Consfătuirea de lucru C'ălan si Deva. schimburi prelungite, pen
grieole şi Silvice, cadre din Ceauşescu o acordă tradu de la C.C. al P.C.R. din tru a grăbi ritmul arătu
conducerea Consiliului Na cerii în viaţă a obiectivu 27—28 august 1981. rilor şi pregătirii terenu
ţional pentru Ştiinţă şi lui stabilit de Congresul al — Programul de cerce MECANIZATORII — Munteanu, Marinache Cîm- lui. La lumina farurilor ei
Tehnologie, secretarii co Xll-lea al partidului pri tare ştiinţifică şi introdu ÎN SCHIMBURI peanu, Constantin Braşo- au arat şi discuit supra
mitetelor de partid, ai or vind înfăptuirea unei cere a progresului tehnic PRELUNGITE veanu şi Gheorghc^ Tili- feţe apreciabile, evidenţiin-
ganizaţiilor de bază din profunde revoluţii agrare. ban, ultimii dpi lucrînd du-se tractoriştii Keltoni
cadrul Academiei de Ştiin în agricultură, industria a- Pe mecanizatorii din pe ogoarele C.A.P. Şui Mihai, Ion Rusu, Dumitru
ţe Agricole şi Silvice, insti Tema consfătuirii a con limentară, silvicultură şi formaţia de la C.A.P. Ba- erai. Fiecare mecanizator Iacob, Emil Dobra. La
tutelor de cercetări, de în stituit-o analiza largă a gospodărirea apelor în pe tiz i-am găsit în seara zi a arat în ziua respectivă punctele de lucru s-au
văţămînt superior şi din rezultatelor şi obiectivelor rioada 1981—1985. lei de 9 septembrie a.c. lu- cîte 4,5 hectare, aflat cadre de la Trus
staţiuni experimentale, di cercetării, extinderea şi crînd la arături după ora O altă formaţie în care tul judeţean pentru S.M.A.
rectori şi directori ştiinţi generalizarea realizărilor 21,30. Şeful formaţiei, Pe mecanizatorii se străduiesc şi de la S.M.A. Călan. în
fici' ai institutelor si sta- obţinute în activitatea şti (Continuare în pag. a 4-a) tru Stinea, ne-a făcut pre să reducă decalajul între dialogul purtat cu mecani
cizarea că se asigură în suprafeţele eliberate şi zatorii s-a desprins nece
continuare front de lucru cele arate este şi C.A.P. sitatea ca şi conducerile
pentru semănat, la aceas Strei-Călan. După ora 22
Jurnalul întrecerii socialiste tă unitate fiind însămîn- aici se aflau încă în braz N. TÎRCOB
ţată, pînă ieri, cu orz o
suprafaţă de 1G hectare. dă mecanizatorii Dumitru
La efectuarea arăturilor Ciorogaru, Eugen Lăzăres- (Continuare în pag. a 3-a)
CÎn pagina a ll-a} erau prezenţi mecaniza
torii Aurel Roman, Petru I L I A Radiografie
de campanie
cursă
KSdlTTC n Pînă în prezent C.A.P. • Un număr de 20 de
Ilia a livrat la fondul de lucrători de la U.J.C.C.,
i-au îmbrăţişat cu căldură, stat 472 tone legume prin coordonaţi de loan lliasă,
Zi frumoasă de sfirşit de
august. Trenul de persoane le-au strins miinile şi le-au tre care 35 tone dovlecei, şeful biroului comercial, au
care vine dinspre Teiuş se urat din toată inima multă 38 tone fasole, 17 tone ro ajutai la recoltarea şl sor
apropie încet de peronul sănătate şi viaţă îndelunga şii, 43 tone castraveţi ş.a. tarea cartofilor la C.A.P.
staţiei C.F.R. Simeria şi tă. în numele organelor de Ieri, Emilia Popa, şefa fer Bretea Mureşană. Printre ei
mei legumicole ce lucrea
opreşte. La urmă, după ce partid şi sindicale, al con
a făcut obişnuitul control ducerii staţiei li s-au adus ză pe tractor ca un meca TRAJAN SONDOR
nizator priceput, a predat
al vagoanelor, coboară şi calde mulţumiri pentru ac
conductorul de tren Ni tivitatea exemplară desfăşu la C.L.F. încă cinci tone (Continuare în pag. a 3-a)
colae - Zinca. E ultima lui rată, pentru modul conştiin roşii.
cursă ; ultima zi de ser cios in care şi-au făcut da
viciu la calea ferată, unde toria de-a lungul anilor,
a muncit 32 de ani cu con pentru exemplul de muncă lector, maşină de cusut saci, ■
ştiinciozitate şi răspundere şi de viaţă demn oferit ce staţie de imprimat etichete |
şi magazie pentru depozita- ,
de comunist. - în aceeaşi zi au lor tineri, pentru contribu rea şi păstrarea seminţelor ,
încheiat o rodnică activita ţia personală adusă la creş de legume. □ ULTIMA SE- |
te la calea ferată — fie terea şi educarea noilor ge RIE. Tabăra şcolară Valea
de Peşti găzduieşte cea de-a
rj
„AU
FAP
CUViNTUL
care avind la activ peste neraţii de ceferişti. Apoi li TELE“ — acesta este gene Vl-a serie de elevi şi ulti
30 ani lucraţi comuniştii s-au oferit flori şi li s-a in- ricul sub care pionierii din ma din această vacanţă de
loan Crainic, acar şl Gheor- minat tradiţionalul baston municipiul Hunedoara şi din vară. 200 de elevi din jude
ghe Vlad, magaziner. Toţi care marchează rămlnerea oraşul Haţeg participă la ţul Gorj se bucură de con
diţii optime de odihnă şi re-
acţiunile de muncă patrioti
la pensie — totul intr-o
trei au fost intîmpinaţi de simplă şi emoţionantă ma că din săptămîna premer creere, drumeţiile şi excursi
şeful staţiei, de secretarul nifestare încărcată de dra gătoare deschiderii noului an ile de cunoaştere a judeţului
teme
ea
avind
generoase
Haţeg,
organizaţiei de partid, de şcolar. La pregătesc 400 de
localul „Valea Jiului — prezent şi
pionieri
preşedintele comitetului sin goste şi respect pentru oa nou al şcolii generale în ca viitor“, „Hunedoara — plai
dicatului, de numeroşi to meni şi munca lor. re vor învăţa din acest an. strămoşesc“, „Cimpu lui
Neag — azi sat, miine centru
varăşi de activitate, care N. 13AD1U *3 CĂUTĂRI AGROCHIMICE. industrial“, „Copilărie feri
In vederea cunoaşterii po cită“. Tabăra (director —
tenţialului productiv al pă prof. D. Sărbuscă, coman
mântului, la C.A.P. Bobilna, dant de unitate — prof.
ECONOMII PRIN RECOND1ŢIONAREA PIESELOR Rapoltu Mare şi Strei s-au D. Fcloiu) a fost in această
efectuat cartările agroehimi- vară gazdă ospitalieră pen
Formaţia de la atelierul mecanic al întreprinderii ,,Mar ce. Această acţiune s-a rea tru l 500 de pionieri din ju
mura" Simeria, condusă de loan Junie, secretarul orga lizat şi pe o suprafaţă apre deţele Constanţa, Maramu
ciabilă de păşuni naturale.
nizaţiei de bază, a făcut din recuperarea, recondiţionarea, H CENTRU DE CONDIŢIO reş, Prahova, Arad, Galaţi şi
mun'C’tihil Bucur"«*’.
refoiosirea pieselor de schimb şi economisirea metalului NAT SEMINŢE DE LEGU
un obiectiv permanent al activităţii sale. Aşa se explică ME. Dat de curînd în folo
că pînă acum au fost realizate pe această cale economii sinţă în cadrul Complexului
de seminţe şi material sădi-
suplimentare de peste 265 000 lei. Valoarea totală a pie D
tor Orăştie, noul centru este
selor de schimb recondiţionate şi a metalului economisit Vedere din noul centru civic al Petroşaniului — aflat dotat cu rampă de uscat, se
intr-un amplu proces de dezvoltare şi modernizare.
se ridică la 970 000 lei.
