Page 38 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 38
?ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
W . l !
10.00 Teh
lOjUfi Teh
10.30 Emi
gen
CINSTE FRUNTAŞILOR ÎN MUNCA fost
18.30 Rez
18,35 La
18.50 1001
Bilanţul perioadei Oonsfanflu IPepa Cifre, fapte, semnificaţii Petrii iarlGiuc 19,25 Act Tel
19.00
1.9,40 Mei
La cei 37 de aniJai săi, In întrecerea socialistă ce se desfăşoară în toate Dacă minerii de la Cer 20,10 Fih
ianuarie — a&igyst: 1981 Constantin Popa este un sectoarele activităţii eeonoinico-sociale, pentru înde tej şi-au îndeplinit deja Prc
Pro
angajamentul anual la pro
nume binecunoscut la mi
na Lupeni, stimat şi a- plinirea prevederilor de plan, creşterea venitului na ducţia marfă şi la produc lor
îîab
I INDUSTRIE LUI ŞI MASELOR PLAS preciat de toată lumea. ţional şi ridicarea standardului de viaţă al întregului ţia netă, extrăgind peste 21.50 Pat
TICE Conduce o brigadă de 75 popor, colectivele de oameni ai muncii hunedoreni plan însemnate cantităţi Şi
© ÎN ACTIVITATEA Locul I : I.C. Orăştie de oameni, organizată in obţin succese deosebite. Bilanţurile lunare ce se în de resurse minerale utile, ron
DE EXPLOATARE ŞI — 4 639,2 puncte. patru schimburi, intr-un tocmesc pe baza realizărilor înregistrate atestă cu pu dacă ei se situează cu 22,20 Tel
PREPARARE A CĂRBU abataj frontal, echipat cu terea de convingere a cifrelor că hunedorenii depun consecvenţă in acest an
NELUI II. CONSTRUCŢII eforturi stăruitoare în muncă, acţionează dinamic şi
Locul I : I.M. Bărbă- responsabil pe toate planurile activităţii productive, îl
teni — 794,3 puncte. <& IN SUBRAMURA aducînd contribuţii însemnate la dezvoltarea econo
Locul II : I.M. Lu peni ORGANIZAŢII DE CON- miei naţionale, Ia edificarea multilaterală a patriei
BUCIJ
— 519,3 puncte. STRUCŢII-MONTAJ socialiste. dioprog.
Locul III : I.P.C.V.J. — Locul I : G. S. C. F. I. tncepînd din această lună, jurnalul întrecerii so Kadioju
242 puncte. Deva — 239,9 puncte. cialiste, pe care îl vom publica într-o pagină de ziar, presei;
va fi însoţit de profiluri de fruntaşi în muncă, de d iii or; i
9.05 Kă
® IN ACTIVITATEA @ IN SUBRAMURA fapte şi realizări deosebite, de imagini sugestive din rilor; 1<
DE EXTRACŢIE ŞI PRE ORGANIZAŢII DE CON- activitatea colectivelor noastre muncitoreşti, în do 10.05 ' Al
Ştiinţa
PARARE A MINEREU STRUCŢII-MONTAJ LO rinţa de a stimula hărnicia şi dăruirea în muncă, pe pul Bei
RILOR CALE, DIN CADRUL CO oamenii cei mai devotaţi producţiei, de a ridica tot tin de
Locul I : I.M. Barza — MITETULUI PENTRU mai sus ştacheta succeselor în toate domeniile acti* pionieri
mieră
vităţii economice şi sociale.
1217 puncte. PROBLEMELE CONSI lctin d
LIILOR POPULARE ta muz
Locul II : E.M. Deva — * Hotărîţi să asigure minier, realizînd la total mator;
Locul I :
782,4 puncte. — 480 puncte. T. C. Deva economiei naţionale can investiţii lucrări supli 15.00 S
Locul III : E.M. Certej complex mecanizat, in tităţi tot mai mari de mentare în valoare de in dudui unităţilor irunla- Itadioju
— 266 puncte. sectorul IV. Prin pricepe materii prime, geologii, 100 000 lei. şe din ramura extracţiei na te ei
© IN PROFILUL AL gărul i
TOR ORGANIZAŢII DE rea, hărnicia şi dăruirea sondorii, minerii din ca ® în bilanţul realiză şi preparării minereurilor, preţii •=
@ ÍN RAMURA PROS CONSTRUCŢII in muncă. Constantin Po drul I.P.E.G. Deva şi-au rilor pe opt luni şi o de o contribuţie deosebită, la dicului;
PECTĂRII ŞI EXPLO Locul I ; I. p. I. C. C. F. pa împreună cu formaţia îndeplinit sarcinile de cadă din acest an, oa aceste frumoase realir / ştiri;. j
17.15 O
RĂRII GEOLOGICE sa au extras de la înce plan ale perioadei care a menii muncii de la o are şi echipa condusă rul şi
Deva — 528,8 puncte.
Locul I : I.P.E.G. Deva putul anului cea mai ma trecut,din acest an la toţi IJP.I.C.C.F, Deva înscriu de Petru Mariciuc, de la Las ti V
Pentru
— 937,7 puncte. III. TRANSPORTURI re cantitate de cărbune indicatorii, înregistrînd realizări de prestigiu: de sectorul I — sectorul cu inent
ŞI TELECOMUNICAŢII peste plan dintre toate depăşiri de 550 m la lu păşirea planului produc cele mai mari depăşiri de 20.15 A
® IN DOMENIUL PRO brigăzile din exploatările crările de galerii, 1900 ţiei globale cu 16,1 mi plan in perioada care a 20,30 C
O zi ir
DUCERII ENERGIEI E- Locul I : D.J.P.Tc. De miniere ale Văii Jiului : m la foraje si 60 m la lioane lei, a celui marfă trecut din acest an. A ve terii n
LECTRICE va — 113 puncte. 25 000 tone de cărbune suitori. cu 4,9 milioane lei, iar la nit la Certej in urmă cu 23,30—3.
Locul I : C.T.E. Min cocsificabil de bună cali « Preocupările şi hăr produsele din mase plas 11 ani, dintr-un sat din cal no
tia — 104,5 puncte. IV. AGRICULTURA tate. Această cifră în nicia în muncă ale co tice 5,1 milioane lei, con- nordul Moldovei, a învă ffi TI
ŞI INDUSTRIA seamnă depăşirea de lectivului de la I.C. O- fecţionînd suplimentar ţat meserie, de miner, şi-a Xormaţ:
@ IN D O M E N I U L ALIMENTARĂ două ori şi jumătate a an răştie se concretizează, piese de schimb în va întemeiat o familie şi n-a lualitat
Export
TRANSPORTULUI SI gajamentului asumat in de., la începutul anului, loare de 2,5 milioane lei. mai plecat. — I.C.
DISTRIBUIRII ENf'R El @ ÎN SUBRAMURA întrecerea socialistă pe a- în însemnate sporuri de ® Colectivele de mun — Este foarte conştii- induşi r
ELECTRICE MORĂRIT şi panifi cest an. producţie: 13 milioane lei că din cadrul Direcţiei cios şi energic, mereu ne pentru
— La începutul anului
dern“
Locul I : I.R.E. Deva caţie noi am chemat la întrece la marfă, 11 milioane lei judeţene de poştă si te mulţumit cu cit a reali zică i
- 29,5 puncte. Locul I : I.M.P. Deva re socialistă toate brigăzi la netă, 13 milioane lei lecomunicaţii Deva înre zat, continuu preocupat să cheta
— 237 puncte. la export, 330 tone . de gistrează" realizări deose lucreze mai mult, mai bi — o i
le de mineri din Valea depăşii
© IN DOMENIUL ME Jiului care lucrează cu produse din mase plas bite de la începutul anu ne — calităţi pe care le-a tru ca
TALURGIEI, SUBRAMU- V. circulaţia complexe mecanizate de tice. lui; depăşirea planului imprimat şi oamenilor din 20.00 t
RA PRODUSE REFRAC MĂRFURILOR mare productivitate — ne @ Muncind cu dăruire de venituri cu peste formaţia sa — ¡1 caracte
TARE © ÎN SUBRAMURA spunea deunăzi destoini şi abnegaţie, harnicii mi 651 000 lei şi în acelaşi riza şeful său de sector,
Locul I : „Refractara“ ÎNTREPRINDERILOR cul brigadier. Nu se pu neri şi preparatori de la timp economii la planul inginerul Corneliu Badiu.
I.M. Barza au adăugat
de cheltuieli de 297 000
Baru — 295 puncte. COMERCIALE CU AMĂ tea ca tocmai noi să ră- din august .şi pînă în lei, obţinerea unui vo Lucrind la înaintări, Ma
NUNTUL minem in urmă. Mulţi ar riciuc şi oamenii săi se
© ÎN D O M E N I U L Locul I : I.C.S. Mixt fi tentaţi să mă întrebe ce prezent noi şi semnifi lum de beneficii supli străduiesc şi reuşesc lună DL v
CONSTRUCŢIILOR DE COlan — 193 puncte. secrete avem noi in cative sporuri de produc mentare în valoare de de lună să-şi depăşească în vi:
meniu
MAŞINI-UNELTE muncă de obţinem succe ţie la cele anterioare. Ei 715 000 Iei. De aseme planul, să asigure fron HUNE
nea, se cuvine menţio
au prelucrat peste preve
turi corespunzătoare de
(Flacă
Locul I : I.M. Orăştie ® IN SUBRAMURA se lună de lună. Nici derile planului 3 tone mi nat că a fost dată în lucru celor de la produc Inie (
— 2 546.1 puncte. ÎNTREPRINDERILOR unul. Muncim serios, cu nereuri de zinc, 6 tone funcţiune, cu două luni ţie. cea c
COMERCIALE CU RI tragere de inimă, ne în de cupru, 32 tone sulf, înainte de termen, cen răscri
— M-am obişnuit aici
® ÎN DOMENIUL CHI DICATA ţelegem şi ne ajutăm ca 180 tone bentonită, au trala telefonică automată şi-mi place. Prin mrr“'« eu (Cons
ŞANI
MIEI, SUBRAMURA PRE Locul I : I.C.R.A. De in familie, ştim că trebuie executat 10 tone confec clin cartierul „Dacia "-De (Unir-
LUCRAREA CAUCIUCU va — 120 puncte. să dăm zilnic mai mult ţii de maşini şi utilaj va. m-am împlinit ca c. 'ci clucul
cărbune. Asta este ! la Certej. şi im
PENI
ciul
ncobi
„Meseriaş destoinic şi priceput, bun organizator, sti
Lucrează la şantierul nr. 2 din cadrul T.C. Deva, de
Iile Antonie mat de oameni, prezent zi şi noapte in centrală — la toa Im Furdul la Înfiinţarea acestuia, din anul 1970. Pregătirea profesio VULC
le I-
te chemările producţiei“ — aşa ii caracterizează ingi nală şi hărnicia în muncă, spiritul de iniţiativă şi perseve NE A:
lelor
nerul Gheorghe Nicolac, şeful, secţiei reparaţii din cadrul renţa l-au recomandat pentru a fi numit şef de formaţie. PETE
C.T.E. Mintia, pe şeful de echipă llie Antonie — de- la Şi nu a înşelat niciodată încrederea cu care a fost învestit. Vene 1
reparaţii cazane, brigada armături. De modul in care a- în cadrul T.C. Deva, şantierul nr. 2 se situează pe pri NING
citor<
ce astă echipă — ca şi altele dealtfel — îşi face datoria mul Ioc în întrecerea socialistă pe primul semestru al a- de i;
(executind la timp şi de calitate reparaţiile la instalaţiile de nului, realizînd în termen sau în devans unele obiective 'dc i
preparare a prafului de cărbune) depinde buna funcţionare importante, cum sînt fabrica de preparate din carne, sta bra:
ciul
a agregatelor, producerea unor cantităţi sporite de ener ţia „Dacia-service", drumul DN 7 — toate în Deva, reţeaua RAŞ’
gie electrică pe bază de cărbune. Pentru llie Antonie şi de alimentare cu apă şi 128 de apartamente in Călan, fiul
tovarăşii săi de muncă aceasta a devenit un imperativ grupul şcolar de la I.C.M. şi 70 de apartamente în Si- lui C
GIU-
cotidian, conştienţi de necesitatea unor cantităţi tot mai meria. O însemnată contribuţie la aceste realizări a avut-o ring
mari de energie necesară dezvoltării impetuoase, multila şi lotul nr. 22 Călan, iar din cadrul lotului — brigada con HAT
terale a patriei. dusă de Ion Furdui. în aceste zile, după ce au terminai rilor
BRA
Atributele muncii sale, înţelegerea de care dă dovadă lucrările la blocurile nr. 5 şi 17 din Călan, cu cîte 34 de CAL.
in orice situaţie, calitatea lucrului făcut ¡1 situează de apartamente, Ion Furdui şi oamenii săi s-au mutat la Anin
mulţi ani intre fruntaşii in întrecerea socialistă pe secţie blocul nr. 19, fiind hotăriţi să-l finalizeze la termen şi de de i
şi pe termocentrală. cea mai bună calitate. tenii
RTA:
(Mm
fiăcă
LAR
(IVIUJ
mi
Til
ziua
me
temr
ploi
avea
Vînti
mod
pera
cupr
de,
18 şi
va i
ţa.
La
băto
novo
Nicolac Oprea (al doilea din stingă) unul dintre cei mai buni brigadieri de Ia a- Exploatarea minieră Deva. între cele mai bune brigăzi de la activitatea de pregătiri loca:
batajelc cameră ale minei Bărbăteni, sectorul III, consultîndu-se cu ortacii săi Jenică Ne- se numără şi cea condusă de Gheorghe Pascal (în centrul imaginii) carc-şi depăşeşte
chifor, Vasile Ungureami şi Florea Opreau, asupra sarcinilor de plan. lună de lună planul, în medie eu 5 la sută. Foto: VIRG1L ONOIU ţtiri?