Page 42 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 42
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Agitatorul — om de acţiune, Decalajele şi restanţele
exemplu în muncă la semănat—grabnic înlăturate! 8,00 Maţi
(Urmate din pag. 1} impune eu acuitate trece dează cu pierderi aprecia 8,25 Tcat
într-o convorbire avută muncii sarcinile prind con Emil Popa, strungar, Mir- rea la înşilozarea furaje bile de recoltă, Pe ansam IV-If
kesp
cu tovarăşul losif Rădic, tur, se materializează. cea Petrescu, maistru, Dio- Ribiţa, formaţia de meca lor la C.A.P. Vaţa de Jos, blul consiliului unic agro 11.10 Muzi
secretarul comitetului de — în legătură cu aceste nisie Fodor, lăcătuş, losif nizatori din care fac parte unde floarea soarelui din industrial s-au acumulat In -furi
partid de la I.M.M.R. Si- probleme aţi putea să daţi Onaca, maistru, loan Can tem ir Filip, Ion Iovan, cultură dublă ş,e găseşte unele decalaje importante trans
meria, am abordat pro cîteva exemple concrete ? Chinei — acţionează per Nicolae Dan, Traían Bănici Intr-o stare de vegetaţie — peste 300 de hectare în cerei
blematica actuală a acti — Cum să nu. Aşa de manent pentru realizarea şi Avram Ban, a trecut la avansată. tei î
vităţii agitatorilor, cu re pildă, în cuvîntare’a tova planului la toţi indicato înşilozarea culturilor du în legătură eu calitatea tre suprafeţele arate şi ce Âl-A
feriri la conţinutul, cali răşului Nicolae Ceausescu rii, precum si a angaja ble de la C.A.P. Ţebea. lucrărilor este necesară o le pregătite pentru însă- Al-Si
tatea şi eficienţa acesteia la Congresul al II-lea al mentelor asumate in între Cuvinte de laudă se cuvin preocupare mai insistentă mînţărlle de toamnă —, tului
în contextul sarcinilor iz- consiliilor oamenilor mun cere la nivel de secţie,’ a- şi la adresa formaţiei ca din partea inginerilor şeii ceea ce impune ca acestea inviţi
vorîte din cuvîntarea tova cii, ni se cere să ridicăm telier, formaţie şi om, iar re lucrează la însilozări Nico
răşului Nicolae Ceausescu, nivelul calităţii produse exemplul lor constituie un pentru complexul de ani ai C.A.P. în direcţia res să fie înlăturate în cel mai prese
secretarul general al parti lor, să sporim productivi factor mobilizator de cea male de la Birtin., La în- pectării dc către toţi me scurt timp prin folosirea Socii
dului, la Congresul al 11-lea tatea muncii şi eficienţa, mai mare importanţă. silozarea celor peste 1100 canizatorii a normelor a- la întreaga capacitate a va
al consiliilor oamenilor să extindem munca în a- — Keferiţi-vă şi la alte tone furaje, cit s-a reali grotehnice stabilite. Nu mijloacelor mecanizate, ur of ici
muncii. cord global, să realizăm exemple care să evidenţie zat p|nă acum, se remarcă trebuie uitat faptul că mărind îndeaproape reali în ti
— Toate acestea — con ze eficienţa muncii agita mecanizatorii Petru Bétea, 12.10 Rol)« Cap.
ţinut, calitate, eficienţă şi torilor. Ion Bota, Nicolao Avram, orice rabat la calitate, în zarea vitezelor zilnice sta 13.00 Moz
operativitate în acţiune — VIAŢA DE PÂRT5D — întreaga activitate po Petru Tudoran, Ion Prico- special la arături, se sol- bilite la fiecare lucrare. tistfi
depind de calitatea oame litică şi organizatorică de pie şi Petru Oană. 18.35 Sapi
18,50 1001
nilor, de gradul de instrui-' partid, munca de zi cu zi Şeful secţiei de mecani 19.00 Telc*
re şi pregătire politico- economii şi beneficii cit a agitatorilor, a colecti zare din Vaţa de Jos, A- 19.30 Căhl
mea
profesională, de prestigiul mai mari. în fiecare sec velor în mijlocul cărora drian Coza, ne-a relatat că 19,55 Telc
si autoritatea morală ale ce ţie, pe locuri de muncă, îşi desfăşoară activitatea, are asigurat front de lucru 20,40 Fi In
lor care au primit această am dezbătut aceste indi îşi găseşte o reflectare vie, pentru toate tractoarele — rea“
sarcină de partid. Apoi, caţii. Activitatea agitato concretă în realizarea şi la fertilizat, arat, discuit, diou
Epis
un rol important îl are rilor a continuat cu ilus depăşirea de către între semănat, tăvălugii, însilo- 21.35 Vâri
instruirea lor şi modul trarea concretă a ceea ce se prindere a planului la in zat furaje şi transportul 22.10 Telc
cum sînt îndrumaţi să ac poate realiza la fiecare loc dicatorii de calitate şi efi recoltei din cîmp. Başa 22.30 Noc
ţioneze. Munca de propa de muncă. Luîndu-se în cienţă, în reducerea chel Pavel, Mircea Nicoaru, şp^x
gandă o orientăm — aşa discuţie extinderea mun tuielilor totale si materia Serafim Lup, Vasile Ne
cum ne cere secretarul cii în acord global s-au le la 1UÜÜ lei producţie gru, Victor Drăgoi şi alţi 83!î&tsîî:o
general al partidului — găsit locuri de muncă şi marfă, in economisirea de
spre îndeplinirea sarcini formaţii unde se poato energie electrică şi com mecanizatori lucrează în BUC UI
lor de producţie. Prin ur lucra în acest sistem. Acti bustibili, în îndeplinirea schimburi prelungite pen dioprogr
Radiojur
mare, nu ne rezumăm doar vitatea desfăşurată în a- angajamentelor anuale ca tru a urgenta lucrările, în presei; î
la explicarea politicii parti ceastâ direcţie a avut re re vor fi îmbunătăţite. deosebi semănatul plante diilor; 9.
dului şi statului, ci arătăm zultate practico. Numărul Tot ceea ce se realizează 9,05 Aud
Buletin
C.A.P. Sintandrei. Mecanizatorul Alexandru Detesan re- J
oamenilor cum trebuie ac formaţiilor care lucrează in producţie este rodul lor furajere. Pînă ieri colteazA cartofi cu utilajul E-G89. vista 111
ţionat, ce trebuie să facă în acord global a crescut concret, măsurabil al mun erau însămlnţate peste 100 Foto : VIRGIL ONOIU Muzică
fiecare la locul său de cu 8 la sută. cii şi activităţii oameni hectare, dar au rămas de Buletin
cultural;
muncă pentru a da viaţă în acelaşi, timp, agita lor, deci si a acelora care semănat mai mult de 60 ră radii
sarcinilor ce decurg pen torii — din rin du 1 căro au şi sarcina de agitator. LLA_ Radiografie de ştiri;
tru ei din aceste docu ra amintesc pe Cornel de hectare la complexul folclorul
mente. Aici, în procesul Turdăşan, şef de echipă. N. BADIU Birtin. De asemenea, se Melodiil.
de campanie club ;
la 1 la
16,15 C
judeţ, participante Ia lîrg, LyorăriSe m termene depăşite să fie (Urmare din pag. 1) oamenii ar fi lăsaţi să-şi 16.30 T
oferă spre vinzarc o gamă facă lucrul cum trebuie. muzică
foarte largă de produse rea mului pe întreaga suprafa Dar nu se intimplă aşa. letin di
lizate de acestea — confec neîitîîrziaf finalizate 1 ţă planificată — 20 ha. diane-m
ţii, tricotaje, mobilă, cerami Tovarăşul director (Teodor serii; 2
că, obiecte de artă populară (Urmate din pag. 1) ţin să subliniez că între o Cooperativa agricolă Solomon) ne trimite intr-o, cînteee;
© După spectacolele pre şi artizanat. Cu prilejul termocentrală şi „Energo- din Bretea Mureşană a re parte, iar inginerul cu baza nia; 20,
zentate la Uricani şi Lu- inaugurării a avut loc şi o coltat, pină aseară, carto furajeră (Toma Lenghel) in 22.00 Ra
de dans
peni, Cenaclul „Flacăra“ con paradă a modei. © Un foar proape un an şi lucrările montaj“, în general, există muzical
dus de poetul Adrian Pău- te util schimb de experienţă nu sînt încă gata. De ce ? o colaborare bună, eficien fii de pe 10 ha. Ieri unita altă parte, in acelaşi timp,
nescu va fi prezent astăzi şi a organizat comitatul sindi — Am .avut de executat, tă. tea a fost ajutată de lu a La Bretea Mureşană
mâine In alte localităţi din calului de la I.P.C.V.J., in. în perioada-^ următoare, crători ai U.J.C.C. s-a insămînţat cu lolium,
Valea Jiului : azi, ora 1«, colaborare cu Uzina de pre in această perioadă, un vo a Şoferii loan Ruja, Du
Lonea şi ora 20 Petrila, mîi- parare din Aghireş (judeţul lum marc de lucruri, iar spunem noi, accîisţă bună toata suprafaţa planifica
nc, ora 15» Vulcan, iar de la Cluj), pe tenia: „Staţiile de noi n-am reuşit să facem colaborare trebuie 'să fie mitru Buruiană, Aurel Mar- tă, iar insilozările s-au În
ora 20 la Casa de cultură a epurare a apelor reziduale mai evidentă, mai concre gan, ban Nan şi losif La- trerupt pentru a permite
DEVA
sindicatelor din Petroşani. dotate cu filtre-presă“, la ca faţă jx-ste tot cu actuala zăr, de la coloana din llia porumbului in cultură dublă în viat
O Constructorii din cadru) re au participat membrii co forţă de muncă. Pină la tă. Atît C.T.E, Mintia, cît a Autobazei nr. 1 Deva, de să mai crească. Ar fi bine mentul
şantierului nr. i Petroşani misiilor inginerilor şi tehni finele anului terminăm si şantierul „Energomon- hunei:
al T.C.H. au predat un nou cienilor din cele două uni insă si vopsitul instalaţii taj“ este necesar să-şi in taşaţi pe perioada campa dacă utilajele devenite dis (Flacăr
bloc de locuinţe. Este vor tăţi. © Azi la Clubul cultu lor pentru că aici atît mai tensifice eforturile pentru niei la C.L.F., răspund cu ponibile ar fi dirijate spre lule (S
ba de blocul nr. 46 A cu 48 ral al studenţilor din Petro avem. In ce priveşte tre rezolvarea în totalitate a promptitudine tuturor solici complexul de la Bace a cea de
de apartamente din zona şani are loc o masă rotun tărilor. unde insilozările şi trans răscruc
centrală a oraşului, o mare dă pe tema ..Nicolae cerea pe termoficure, pînă lucrărilor la depozitul de (Conslr
Ceauşescu — viziunea sa a- © Ieri, mecanizatorul Ro portul de fin merg foarte ŞANI :
parte dintre beneficiarii a- în prezent am reuşit să cărbune, la finalizarea
supra păcii in lume“, cu man Dănilă a semănat incet. (Unire*)
ccstuia vor fi chiar construc montăm doar conductele montării maşinii de scos ducul
participarea unor cadre uni primele hectare cu orz pen © Preşedintele C.A.P.
torii. o ieri, în piaţa oraşu din incintă, fiindcă insta cărbune din depozit, procu şi imp*
versitare de la I.M.P. a« Tea tru boabe la C.A.P. llia. Sirbi a fost ieri toată ziua
lui Petroşani s-a deschis laţiile care urmează a fi rarea ventilatoarelor nece PENI:
trul naţional din Tîrgu Mu sare la tunelul nr. 2 de © C.A.P. Slrbi obţine zil la Deva, de la conşi' r * ciul (
„Tîrgul cooperaţiei meşteşu reş, secţia maghiară, prezin montate nu sînt asigurate nic 650 I lapte. îngrijitorii popular comunal n-a ' \ * neobişr
găreşti“, ediţia a doua, or tă luni, ora 19, la Casa de de beneficiar. dezgheţ etc. Lucrările tre Traian Alba, Aurel Manea, nimeni in unitate. Aş. VULC/
ganizat de cooperativa „Uni — Cea mai mare parte buie grăbite căci vine iar le I-Il
cultură din Petroşani, pie Andronic Farcaş şi Verghe- face că începerea recoltă NEA:
rea“ din localitate. Timp de dintre aceste instalaţii — na, iar aceste instalaţii îşi
sa „Vinul“ de Gordonyi lia Fusa se află intr-o strin- rii cartofilor s-a aminat pe NINOA
trei zile (11—13 septembrie), sublinia Zeno Poşiar, se au rostul lor, asigurînd rată (J
Geza. să întrecere pentru a ob astăzi. Dacă lucrarea se va
unităţile cooperaţiei meşte va realiza în ţară, dar încă continuitate şi eficienţă spo CÂNI:
şugăreşti din Valea Jiului şi C. IGVĂNESCU nu ştim eînd le vom primi. rită în funcţionarea. agre ţine lapte cit mai mult. amina mereu, cooperativa neţia
i a r n ;
Cu toate aceste neajunsuri gatelor centralei. o Un mecanizator ne din Sirbi riscă să fie prinsă BRAD
de ingheţ cu cartofii în pă-
— o — o — «— @ — e « - • - o » - ® - © spunea: „La complex trea mint. ciul
-
ba ar merge mai bine dacă
RAŞTI
Sezonul rece se apropie fiul n
lui Ca?
Opriţi sustragerile GIU-B
ring
n ce stadiu de aprovizionare se află din recolta! HAŢE<
rilor
BRAZI
cantinele minereşti din Valea Jiului? Oamenii muncii de la ran din Lăpuşnic a fost CALAr
pund
sate, în sprijinul cărora prins cu 180 kg prune, Va SIMER
cari (P
La cele 13 cantine ale trebui însilozate 700 tone pentru a primi roadele produselor pentru iarnă vin şi numeroase colecti sile Grlgore si IHna Si- ţii în
minerilor Văii Jiului şi cartofi, 100 tone ceapă, toamnei. va începe masiv din 15 ve din întreprinderi indus mlon, ambii din Orăştie,
patru ale grădiniţelor co 150 tone fasole uscată, 60 A început, de asemenea, septembrie, Avem asigu triale, din Instituţii, elevi, cu 30 "kg mere. Un caz
piilor acestora se servesc tone morcovi, 25 tone pă înşilozarea produselor. Pî rate mijloace de transport, participă în aceste zile la deosebit- îl constituie Du
zilnic peste 19 000 porţii de trunjel, 210 tone varză, 58 nă acum cîteva zile au forţă de muncă pentru re recoltarea culturilor de mitru Amărăzeanu, şeful tas»-
mîncare, din care 14 500 tone castraveţi şi 60 tone fost puse la murat 18 tone coltări, ştim unităţile de toamnă, la executarea ce staţiei C.F.R, Bretea Rq- Uczti
minerilor, în mod gratuit, gogonele murate, 30 tone de castraveţi, s-au aprovi unde ne vom aproviziona lorlalte lucrări din agricul mână, care în ziua de 10 11 scţ
înainte de intrarea în mi gulii, 15 tone varză roşie, zionat 80 tone conserve de cu cartofi, legume şi fruc tură. Dar pe lingă aceşti septembrie a sustras circa Extr
nă. Atît pentru mineri, cit 4 tone usturoi, 5 tone fulgi legume (fasole verde, ma te. Pentru acoperirea ne oameni harnici,' hotărîţi 200—300 kg porumb ştiu- 50, 1
şi pentru copiii lor, meniu de cartofi — echivalentul zăre. ghiveci cu şi fără u- cesarului cu unele produ- să strîngă fără pierderi leţi de pe tarlalele C.A.P. Extr
rile sînt bogate, diversifi a 40 tone cartofi cruzi — lei, bulion), 2 tone ardei se’’ deficitare în judeţul roadele pămîntului, pe Bretea Streiului. La inter G0, 81.
cate. echilibrate din punct 15 tone mere etc.“ iute, o însemnată cantita nostru (ceapă şi fasole us cîmp îşi Iac apariţia şi venţia cadrelor de condu Font
de vedere al caloriilor. Ca Ce s-a realizat pînă a- te de usturoi, o tone le cată, îndeosebi), vom de unii indivizi care dijmu- cere ale C.A.P. şi a unor Iei.
litatea meniurilor cores cum în vederea asigurării gume pentru ciorbe — la pune eforturi să ne apro iesc avutul obştesc, furînd cooperatori, acesta a refu
punde cerinţelor, fapt con necesarului de produse borcan- şi butoaie — 2 to vizionăm din alte judeţe, fără ruşine tot ce le cade zat să restituie porumbul
statat din consemnările . pentru perioada de iar ne pătrunjel şi mazăre eît mai operativ posibil. la mină. După cum ne in furat. Menţionăm că D.A.
consumatorilor făcute în nă ? In primul rînd am verde tocate şi puse la Solicităm însă în această formează organele de mili creşte patru vaci şi mai
jurnalele aflate la fiecare putea remarca pregătirile sare. Rezultate bune au privinţă şi un ajutor mai ţie, în ultima perioadă au mulţi porci, dar nu con
cantină, ca şi din discu 'făcute în acest sens la obţinut pînă în prezent la consistent din partea fost prinşi asupra faptului tractează nici lapte, nici Tini]
12 se
ţiile avute cu unii dintre cele două complexe de însilozări complexele de C.L.F, Petroşani şi a Remus Alba, loan Crăciu- animale cu statul, ci le va mea t
aceştia. La un asemenea pregătire a mâncărurilor mîncăruri de la Lupeni şi l.J.V.L.F.“. neanu şi loan Matei, toţi lorifică la preţuri mari pe rul tr
volum de porţii de mîn (Lupeni şi Paroşeni), pre Paroşeni (responsabili Ra Pregătirile făcute în ve din Peştişu Mare, care au piaţă cădea
care şi meniuri sînt nece cum şi la cantinele mine du Smaranda şi respectiv derea aprovizionării canti furat 50 kg cartofi de la împotriva celor prinşi şi cai
sibil !
sare desigur, cantităţi im reşti din Petrila, Livezeni, Gheorghe Enache), de la nelor minereşti din Valea brigada Uroi a C.A.P. Si- dijmuind produsele agrico cări (
portante de legume, zar Uricani şi la celelalte u- cantinele din Petrila (res Jiului pentru perioada de meria. De’ asemenea, Pa le s-au luat măsuri în con tăţile
zavaturi, conserve, fructe nităţi. Spaţiile de insiloza- ponsabil Viorel Mohora), iarnă, preocupările celor vel Cava şi losif Bucura formitate cu prevederile 15 1/n
tul v
etc, re au fost văruite şi cu Livezeni (responsabil Ma- ce le conduc şl deservesc au furat de la C.A.P. Bă- legale. Este însă necesar sector
„Pentru sezonul de iar răţate, s-au spălat şi dez ria Copil), Petrila (respon sînt o garanţie că şi în cia 25 şi respectiv 30 kg ca toţi oamenii cinstiţi să rile r
nă — ne spunea tovarăşul infectat borcanele, au fost sabil Petru Soşoi ş.a.). perioada de iarnă vor fi morcovi, Lerţuţa Cocioabă vegheze cu fermitate la a- se îrv
cele i
Dumitru Popescu, şeful reparate butoaiele pentru „Practic — aşa cum ne bine aprovizionate. din Hobiţa şi Marişca Itu gt ?.de
biroului aprovizionării din preparatele murate. Cămă s p u n e a reprezentantul din Sălaşu de Sus au fu părarea avutului obstesc, viciu
cadrul I.A.C.C.V.J. — vor rile cantinelor sînt gata I.A.C.C.V.J. — înşilozarea V. PÂŢAN rat cartofi, iar Vaier Fo- la curmarea furturilor.