Page 43 - Drumul_socialismului_1981_09

SÎMBĂTĂ, 12 SEPTEMBRIE 1981 Pag. 3

CowsemiKifiirl B À C O V I A
m
Singuratic cum era, şi- cesibilitatea ei. Zic neve- neşti. intiiul care s-ar fi!
nţă blind, expus umilinţelor şi rosimil, pentru că sint greu cutremurat in perspectiva 1
c al sfidării orjcărui burtăverde, de explicat profunzimea şi acestor zeloase indiscreţii i|
Sha-
socotit de mulţi bizar pen­ extraordinara putere de ar fi fost însă Bacovia in- |
tru că destinul l-a hărăzit
3 - să simtă uritui ca pe o su­ persuasiune a acestei sim­ sus/. Căci ,,nu-i plăcea să (,
ctâ : ferinţă şi pentru că nu-l plităţi. Au fost destui cei se confeseze dincolo de i
\lte- interesa ştiinţa de a se că­ care au încercat s-o facă, operă, şi nu voia să lase ’
aber ţăra pe umerii altora, urme pentru indiscre- \
aber Bacovia, totuşi, a înţe­ ţia istoriei literare, in- ţ
sta- ® A apărut în librării les şi a spus totul. A discreţiile ¡1 indispu- i
» la Soare privind cartea de reportaje a scrii­ înţeles in primul rînd neau, el fiind discreţia 1
•ului torului Marin Negoiţă, sem­ marele rău al lumii şi însăşi". O spune Doam- ^
din mirişti al veacului: casele de na sa Agatha, cea ca- i
seu, nificativ intitulată „Punc­
ilicii tul de topire“. Constituind fier închise in case de re a deschis dealtfel '
nia, Nestins în mirişti soarele se zbate un volum de debut, scrii­ zid. Şi porţile grele căile indiscreţiei pen- ţ
zità Ca un eoeoş cu gîtul retezat torul abordează cu măies­ care se-nchid. O tena­ tru uzul istoriei literare (ţ
înie •Privind spre drumul care duce-n sat trie aspecte din m'unca şi ce şi tradiţională pre­ şi al unui public in- ,
in snopii grei lumini decapitate. viaţa oamenilor de pe me- judecată didactică a totdeauna bucuros să i
î de încercat o vreme să afle că şi un artist de \
ar­ Apoi cicatrizând amurgul dulce acrediteze imaginea u- geniu poate pătimi din \
Se rotunjeşte-n pîinea vieţii, nouă... ¥iata literară niformizatoare a unui pricina unei mizerabile
Pe mirişti ploaia vine să se culce Bacovia care „zugră­ eczeme.
însămînţînd căldura lui în rouă... taedoreasM veşte“ sau ,,înfierează“ Pentru mine — ca şi i
fara o anumită realitate. Eminescu, ale cărui cu- ,
eugen evu
Dar, temperament ar­ vinte le chem in aju- )
leagurile hunedorene. o
i cla­ Miercuri a avut loc la Ha­ tistic singular, hiper­ tor — Bacovia rămine lj
sul­ sensibil in registru e- „o enigmă nesplicată".
ui e. ţeg şedinţa cenaclului li­
Ostenire terar „Sarmis“. Cu acest legiac, Bacovia n-a fă­
ţi prilej s-a dezbătut crea­ cut asemenea lucruri. Invăluit in enigmatica ^
Voi sprijini — mi-am spus — această *stîncă; ţia poetului popular Ioan El n-a fast decit „Un sa .aură violetă, iar in- ţ
am umeri tari, am timp destul — mi-am spus. Taureseu, a In editura solitar/ Ce-a rîs amar/ cantaţiile sale tragice !
S3 ... Era o stîncă prăvălită-n sus. „Minerva“ a apărut un Şi-a plins mereu“. El au asupră-mi acelaşi e- ţ
Vedeam din vîrfu-i lumea mai adîncă. masiv volum din poezia pur şi simplu a trăit fect taumaturgic ca in ţ
engleză — „Antologia de ce i-a fost dat W a DORINA ITUL crâng „Centenar Bacovia“. ziua de demult, cind ,
Eram, pe-atunci, doar inie demn supus, poezie engleză de la înce­ transfigurat in expresie am pătruns India dată '
Ra- nu cunoscusem adevărul, încă. această trăire. O expresie- fie prin conştiincioase şi sub puterea lor : ,,— Ascul- \
7.00 Simţeam că tinereţea mă înstincă puturi pînă azi“. Volumul unicat, profund singulară, aride analize statistice, fie tă tu bine, iubito,/ Nu plin- /
ista cuprinde traduceri din ca şi temperamentul omu-t prin biografia poetului, inad­ ge şi nu-ţi fie teamă,/ As- 1
;lo- şi mă lăsam de tinereţe dus, poezia engleză veche me­
iri ; ’ . A" ' dievală şi modernă, la ca­ tui, dominată de cîteva ob­ misibil de săracă in eveni­ cultă cum greu, din a- ^
0,00 sesii, de piteva cuvinte- mente exterioare, pe care dineuri,/ Pămîntul la din- i
Re- V; Ae co credeam că-n hău se va abate'! re colaborează şi poetul sul ne cheamă...“.
0,10 fee ce credeam că pot s-o ţin în spate hunedoyean Neculai Chi- cheie, de cîteva fixaţii cro­ au scormonit-o cu avidita­
1.00 printr-o-ncordare fără de sfîrşit ?... yica cu cîteva interesante De ce am ucide cu min- ţ
las matice, dar neverosimil de te, scoţind in văzul lumii, tea taina acestei stranii ţ
lie- traduceri din sonetele lui simplă in configuraţia ei de fără rost şi fără folos, toa­ puteri ?
îtin ... Şi-acum în spate duc tot stinca asta Shalcespeare.
ara ce îmi împunge vîrstele şi coasta ; ansamblu, in fluenţa şi ac- te micile ei mizerii, ome- RADU CiOSANU I
2,45 dar parcă amîndoţ am ostenit. Prof. MARCEL LAPTES
De
ian NECULAI CHIRICA
al ;
1“ ; A APÀRUT Fe eimpul cu florile 46
de ??
Su­ „TRANSILVAN IA“,
in­ nr. 8 Editată de Centrul ju­ .ştiinţa celor de astăzi şi, şuşi autorul, „Aproape fă­
ele deţean do îndrumare a în ultimă instanţă, de a ră excepţie textele au fost
cu
lâ- Selectam din numărul creaţiei populare si a miş­ veni in sprijinul noilor notate cu prilejui unor
g ; dons al revistei sibiene ar­ cării artistice de masă şi formaţii de colindători, festivaluri şi concursuri
n£ ticolul de land dedicat se­ Asociaţia folcloriştilor hu- printr-un repertoriu bogat locale, sau în cadrul unor
op micentenarului „Scinteii“,
rubricile „Tribuna ideilor", nedoreni „Ovid Pepsuşia- şi divers. Sint colinzi ca­ „seri folclorice“ care au
„Cultură — Dezvoltare nu“, culegerea „Pe cîmpul re circulă in Ţara Haţe­ . avut loc ia căminele cul­
„Consultaţii", „Historia mili- cu florile“ cuprinde 60 de gului, in Ţinutul Pădure- turale“. E un lucru firesc
tans“. Eseu semnează Mir-
cea Braga, Mircea Mancaş texte de colinzi laice, ade­ nilor, pe Valea Mureşului ca in cadrul actului de
şi Rodica Locusteanu, iar vărate perle născute din sau în Valea Jiului. cultură creaţia sa fie cu­
proză Romulus Rusan. geniul creator al poporu­ Alcătuitorul culegerii, leasă de la cei care au
na „Cronica literară" e sem­ lui nostru, al locuitorilor profesorul Constandin Cle­ făurit-o şi predată marii
?a- nată, ca de obicei, de cri­ meleagurilor hunedorene.
•) ; ticul Mircea Tomuş. Mir­ mente, excelent cunoscă­ colectivităţi pentru ca a-
cea Zaciu publică „însem­
ie Gîndul generos care i-a tor al datinilor şi obiceiu­ ceaşta să nu uite nicioda­
De- nări de vară", scrise inci­ animat deopotrivă pe cu­ rilor populare hunedore­
in- tam, eu nerv. Mişcarea li­ tă că c doar o treaptă în
La terară e comentată de Iri» legător şi editor a fost a- ne, a notat, şi a reţinut evoluţia unei spiritualităţi
na Petraş, Radu Ciohanu,
mi cela de a fixa prin scris în primul rînd acele tex­ naţionale durate de 'mi­
O- Vasile Chitar, Alexandru forma, varianta acestor co­ te care i s-au părut mal
îic Duţu, Ion Mircea ş.a. Nu lenii.
ai- lipseşte jurnalul de critic linzi, de maximă sclipire valoroase din punct de Ţexţeic colinzilor au fost
'ar al lui virgil Ardeleana şi spirituală în localitatea din vedere literar, şi mai in­
nici obişnuitele rubrici „Re- 1
U- vista revistelor“ şi „Filate­ care a fost culeasă, pentru teresante şub raportul me­ grupate în culegere după
p- criteriul tematic, cele
ire lia". a nu se pierde, a fi mai sajului conţinut, După cum -mai multe oprindu-ae asu­
) ; bine implantată în eon- mărturiseşte in prefaţă in-
ii- mmm r «nr r «au t toaam # mm* * tmmmr * pra îndeletnicirilor, aspec­
O- tului fizic şi moral al lo­
A- cuitorilor satelor, astfel :
;e- Încă din perioada ac­ înţeles exact această avi­ Ccl mai obiectiv exeget — Munteanu cu „Lenţa“ şi perenitatea prin investi­
II- tivităţii . în ilegalitate, ditate si s-au conformat. timpul — a selecţionat cele „în oraşul de pe Mureş" ; rea în cuprinsul lor a u- »Ciobăni». Vînătuarea".
'e- Partidul Comunist Român, Astfel au apărut scrieri în mai reprezentative scrieri Fănuş Neagu cu „Ningea nui înalt grad de profesio­ „Joinelu. Fecioriţa"; „Di­
de care prima încrederea în constituindu-le în funda­ în Bărăgan“; D. R. Popes- nalism, de răspundere in
) ; prin editarea clandestină ferite“ ; „Strigarea daruri­
P- sau legală de ziare, revis­ om, în capacitatea intelec­ mentul unei literaturi noi, cu, cu „Zilele săptămânii“; faţa celor cărora se adre­ lor“. Pentru a da riguro­
0- te, foi volante şi alte ti­ tului său, în puterea sa de dar ayînd girul continui­ Vasiie Rebreanu, cu „în sau şi, în primul rînd, în zitate ştiinţifică culegerii
ru faţa partidului care le
ra părituri, a contribuit la a transforma lumea şi de tăţii unei tradiţii ale că­ plină zi“; Nicuţă Tănase, nu au fos,t omise glosarul,
A- pregătirea şi educarea ci­ a contribui ia triumful bi­ rei vîrfurl au fost pilonii eu „M-am făcut băiat ma­ crease posibilitatea con­ indicele de informatori şi
pe titorului în spiritul unei nelui. Descătuşarea de la unui alt moment literar, re“ ete., etc. Nume şi cărţi cretizării eului lor artis­ indicele de localităţi.
literaturi de o nouă fac­ 23 august a însemnat de­ acela dintre primul şi al ee au rămas, ca puncte de tic. Se poate crede că în
tură. Plecînd de la aceas­ clanşarea unor procese psi­ doilea război mondial. A- referinţă tocmai pentru că momentul literar la oare Prof. MINEL BODEA
tă idee si încereînd o ana­ hosociologice nemaiîntîlni- şadar, timpul a stabilit nu materia primă dislocată se referă rîndurile de fa­
liză a fenomenului în te, supuse unei logici noi, de­ o ordine strict convenţio­ din miezul acelei mari des­ ţă, prozatorii noştri aveau VERNISAJ
contextul totalităţii opere­ rivată din dialectica mar- nală de opere care să ră- făşurări de forţe a fost deja acumulată suficientă
lor literare din imediata conştiinţă de sine pentru Astăzi, orele 14, ia
apropiere a actului de la a putea crea opere artis­ Galeriile de artă ale
211 August, se--şegnstată u- Proza anilor de început tice cu personaje bine fondului plastic din De­
şor nu atlt o tcgdinţă, cît conturate,''sau cu eroi care va va avea ioc verni­
— să-i spunem — o grijă nu era exclus să fi fost sajul expoziţiei de pic­
a autorilor de a transfigu­ xistă. De aceea, scriitorii- mină, ci pe acelea care au prelucrată eu un înalt simţ chiar substituiri de sine. tură a artistului plastic
ra artistic momente de prozatori au răspuns mo­ înălţat literatura noastră de răspundere, mesajul ur- Se înţelege că în aceste timişorean Aure} Brei-
stringentă actualitate. De­ mentului Istorie respectiv, nquă pe culmile unui rea­ mînd să aihă calitatea ca­ rîndurl este vorba şi de­ lean.
5, sigur, este vorba in pri­ prin opere literare care să lism sănătos. Sâ începem re să-i asigure durabilita­ spre o altfel de conştiinţă,
mul rînd despre o înţe­ reflecte cît mai realist cu „întîlnirea din pămîn- te de-a lungul vremi». A nu numai artistică. „Trăind
1, legere justă a ideologiei ceea ee se întîmpla în ju­ turi" a lui Marin Preda, scrie nu constă doar în a în miezul unui ev aprins"
partidului si apoi, despre rul celui căruia i se adre­ cred câ eel mai reprezen­ lăsa să curgă fără stavilă era şi normal ca artistul
efectul marilor transfor­ sau: eititorul-destinatar. Şi, tativ volum de nuvele din valul gîndurilor, ci înseam­ să posede o conştiinţă nouă.
mări, chiar şi numai abia aceasta, ţinînd cont de acea perioadă — încă a nă a t,e constitui subiect produs al unui proces so-
prefigurate, care semănau două aspecte esenţiale : căutărilor — care semna­ al acestor gînduri. Se prea cial-politic fără precedent
cu nişte explozii în lanţ momentul istoric oglindit la. de pe atunci, geniul ce poate că aces.t deziderat să în istoria ţării, pentru că
din ce în ce mai dese ,şi cu mijloace care să cores­ avea să dea literaturii fi stat şi la baza ideii de era necesar q altă spiritua­
mai puternice, cu denu­ pundă calităţii-de literatu­ „MqromeţU“. Apoi „Vîntul scris la prozatorii noştri litate, în stare să creeze
miri rămase simbolice: ră ca artă, şi nivelul cul­ nu se stârneşte din senin“ din perioada la care ne re­ opere de artă in deplină
Salva—Vişeu, Bumbeşti— tural al cititorului, respec­ a lui Asxtalos Istvan, ro­ ferim în rîndurile de faţă, concordanţă cu noua ideo­
Livezeni, Bicaz, „colectivi­ tiv universul său. manul care oglindeşte un din moment ee mai păs­ logie. Iată de, ce prozato­
zare“ etc., etc. Aceste e- în ce măsură au reuşit moment din procesul rezol­ trăm în minte unele din­ rii şi toţi oamenii de lite­
venimente care nu erau prozatorii, scriitorii in ge­ vării problemei naţionale tre personajele pe care re din acei timp. pot fi
privite pasiv — nici nu neral, să-şi impună poten­ în ţara noastră ; „Oameni le-am întâlnit chiar şi în consideraţi nu numai crea­
ar fi fost posibil — ci trăi­ ţialul artistic în cadrul şi eărbuni în Valea Jiu­ apariţii episodic'?, din mo­ tori de cărţi ei. în primul
te la cea mai înaltă ten­ producerii operei literare lui“ a lui Geo Bogza, în ment ce cărţile în care rînd, educatori în proce­
siune de către muncitorul, şi în ce măsură această o- pare se îmbină sub acest sul complex şi complicat
trăiesc le ţinem la loc de
ţăranul şi intelectualul peră literară şi-a atins sco­ titlu care vorbeşte de la cinste în bibliotecă, din — dar atît de măreţ —
participanţi la ele, au pul prin receptare şi păs­ sine, documentarul cu ar­ ai culturalizării maselor
• contribuit la crearea sau trare în memorii, se poa­ tisticul , Titus Popovici, moment ee le recitim a-, largi.
' perfecţionarea universului te vedea acum, după maţ cu „Străinul“ şi mai tîr- des... înseamnă că auto­
lor ideatic. Prozatorii au mult de o treime de veac. ziu cu „Setea"; Francisc rii au asigurat cărţilor lor DUMIîkU HUau—. Iosil Ţcllinaiin — „Ex libxis“