Page 45 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 45
< “T
Vizita oficiala de
PRQLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA !
(fa
prietenie în ţara noastrâ
a emirului statului Kuweit
SOCIALISMUL Sosirea în Capitală
La invitaţia preşedintelui diplomatice ai Unor ţări telui Nicolae Ceauşescu
Republicii Socialiste Româ arabe acreditaţi în ţara persoanele oficiale care îl
nia, tovarăşul Nicolae noastră, precum şi repre însoţesc.
Ceauşescu, sîmbătă a sosit zentantul permanent al Or în continuarea ceremo
în Capitală, într-o vizită ganizaţiei pentru Elibera niei, comandantul gărzii
oficială de prietenie în ţa rea Palestinei la Bucureşti. militare aliniate pe aero
ra noastră, Alteţa Sa şeicul Aeronava cu cşţre călăto port a prezentat onorul.
Jaber Al-Ahmad Al-Jaber reşte înaltul oaspete a ate Au fost intonate imnurile
Al-Sabah, emirul statului rizat la ora 11,30. de stat ale celor două ţări,
Kuweit. P r e ş e d i n t e l e Nicolae iii timp ce erau trase 21
Un remarcabil succes al constructorilor hunedoreni româno-kuweitian se în Ceauşescu a adresat un salve de salut. t
Noul dialog la nivel înalt
călduros bun venit Alteţei
Cei doi şefi de stat au
Sale şejcul Jaber Al-Ah
scrie ca un moment impor mad Al-Jaber Al-Sabah, la trecut în revistă garda do
onoare, după care a urmat
Ieri la Gălan a intrat în funcţiune tant si semnificativ în dez coborîrea din avion. Cei ficiale venite la aeroport
prezentarea persoanelor o-
voltarea relaţiilor de prie
doi şefi de stat şi-au strîns
tenie şi colaborare multila
terală dintre ţările şi po mîinile cu cordialitate. în întîmpinarea oaspeţilor.
PRIMA BATERIE DE COCSIFICARE poarele noastre. El vine să Ahmad Al-Jaber Al-Sabah Un grup de pionieri a
Alteţa Sa şeicul Jaber Al-
demonstreze, totodată, ho-
tărîrea României şi Kuwei a prezentat apoi preşedin- (Continuare în pag. a fl-a)
tului de a conferi un con
ţinut şi mai bogat relaţii începerea convorbirilor
CĂLAN (de la trimisul de ardere in cuptor va de Prima uzină cocsochimică "( lor bilaterale, precum şi
nostru). Din gospodăria de veni cocs. Pentru prima da de concepţie şl in execuţie conlucrării pe tărîmul vie
materii prime cărbunele, tă, la Călan, cocs metalur românească s-a alăturat ce ţii internaţionale, pentru oficiale la nivel înaîi
purtat de benzile transpor gic ! Au urmat, rind pe rînd, lorlalte obiective din ţară in a-si aduce o contribuţie de
toare a trecut de dozare şi alte opriri la alte uşi. Pilo- care se plămădeşte cocsul. seamă la cauza păcii, a
concasare. Urca spre turnul ţp de cărbune pătrundeau Cocs pentru metal I Cocs luptei popoarelor pentru La Palatul Consiliului de .astfel la dezvoltarea şi a-
de şarjă al bateriei. Pe cu atlta precizie de parcă de Călan I S-a muncit mult făurirea unei lumi mai Stat au început, sîmbătă profundarea raporturilor
platformă se terminaseră ul acest lucru s-ar fi făcut aici să ajungem să putem face bune şi mai drepte. convorbirile oficiale între româno-kuweitiene în toa
timele pregătiri. Se poate de cind lumea. Şi se fă această ultimă afirmaţie. Nu Ceremonia sosirii a avut preşedintele Republicii So te sectoarele de activitate
porni I Decizia a venit si cea doar de cîteva sfer mai betoniştii subingineru- loc pe aeroportul Otopeni, cialiste România, tovară Şeicul Jaber Al-Ahmad
gură. Cele două maşini de turi de ceas, ieri 12 sep lui Victor Cucu au turnat împodobit sărbătoreşte. şul Nicolae Ceauşescu, şi Al-Jaber Al-Sabah a mul
şarjare au tras domol la gu tembrie, pe una dintre ce circa 30 000 mc betoane, în întîmpinarea înaltului emirul Kuweitului, şeic ţumit călduros pentru in
vitaţia de a vizita Româ
rile buncărului să alimente le mai noi platforme side iar zidarii şamotori ai mais oaspete a venit tovarăşul Jaber Al-Ahmad Al-Jaber
ze. La o comandă, din pin- rurgice ale ţării trului Şimo lanoş, punind Nicolae Ceauşescu, pre Al-Sabah. nia, afirmîndu-şi, la rîn-
tecele maşinii au început să Au fost primele mişcări cărămidă peste cărămidă, şedintele Republicii Socia P r e ş e d i n t e l e Nicolae dul său, încrederea că ac
răzbată sunete înfundate. prin care un nou obiectiv cu o precizie de zecime de liste România. Ceauşescu a salutat cu tuala vizită, înţelegerile la
Băteau maiurile cărbunele. —• uzina cocsochimică — milimetru, au construit cele Se aflau, de asemenea, căldură vizita şeicului Ja care se va ajunge cu acest
prilej, vor stimula şi mai
tovarăşul llie
prezenţi
Apoi, uzina aceasta pe roţi a fost pus in funcţiune. A 62 de celule ale bateriei Verdeţ, alţi tovarăşi din ber Al-Ahmad Al-Jaber mult bunele relaţii dintre
Al-Sabah,
exprimîndu-şi
s-a oprit in dreptul unei ce fost primul pas făcut pe din 13 QQO tone de materia- conducerea partidului şi convingerea că schimbul ţările şi popoarele noastre.
lule a bateriei, a scos uşa drumul unei producţii anua de vederi pe care-1 vor A avut loc un schimb de
şi prin deschizătură a in le de 330 000 tone cocs me DORIN CORPADE statului. avea se va încheia cu re păreri în probleme inter
Pe aeroport se aflau, de
trodus un paralelipiped de talurgic. A fost un succes asemenea, şefi de misiuni zultate rodnice, contribuind naţionale.
cărbune, care după o zi al inteligenţei româneşti. (Continuare în pag. a 2-a)
ÎN ZIARUL DE AZI:
Â?3Ftth
EH Li */»/ m ■ ■§
» 13 septembrie — Ziua
de grad-ist mas pompierilor
o Deva actualităţi
o Mozaic duminical :
Mineritul in Ţara Za-
„Sarcinile ce revin în a- lată în producţie de harni
cest an colectivului de- cii tîniplari-a făcut ca mo- randului ; Din istoria
muncă al Secţiei de mobilă bila-'executată aici să fie presei hunedorene
din Brad, aparţinătoare de apreciată şi tot mai solici
.I.P.L. Deva sînt mari, dar tată în ţară şi peste hotare. (IV); Note de repor
cind toţi pun umărul şi fac Calitatea produselor — cum ter ; Umor ; Şah ;
lucru do calitate, planul se ne-am convins — este ur
realizează". Expresia apar mărită cu maximă atenţie Rebus
ţine şefului de secţie Ioan pe întregul flux tehnologic.
Poenar. ,,Noi sîntem punctul cheie
Aşa este. Pe opt luni, al secţiei“ — sublinia Nico
producătorii de mobilă din n * 1
Brad şi-au depăşit sarcinile lae Ştefan, maistru la sec
Ia producţia marfă cu a- torul „maşini-presă". Aici se
proape două milioane lei execută prelucrarea meca
realizînd suplimentar 60 de nică a tuturor reperelor —
camere combinate tip „Cri- debitarea, dimensionarea, ¡8 O NOUA promoţie
şul", multe alte produse îmbinarea, presarea furniru- DE MUNCITORI CALI
pentru export, care urmea FICAŢI. Un număr de 27
de muncitori de la „Mar
Cel mai nou obiectiv de pe platforma siderurgica a Călanului intrat in funcţiune : ză a fi livrate în curînd be LIVIU BRAICA mura“ Simcria, în urma
prima baterie de cocsificare. Foto : VIRGIL ONOIU neficiarilor. susţinerii examenului teo
Experienţa bună acumu (Continuare în pag. a 2-a) retic şi practic, au primit
certificatul do calificare în
frumoasa meserie de pre
lucrători marmură. ■ LA
STRÎNSUL
FINULUI.
în
CUVÎHTUL DE ORDINE ÎN A6RICULT0RĂ ziua de 11 septembrie, 37
de cetăţeni din Veţel —
intre care Iosif ştaier, Ion
Redea, Sofia Puiţ, Augus
9 Recoltarea produselor O Asigurarea furajelor ® Însămînţările de toamnă tin Pădurcanu, Ileana Po
pa, uteciştii Petru şi Iu
Formaţii distinse în festivalul muncii şi creaţiei lian Boancă şi alţii — au
în I.k.S. —ritmuri mat susţinute strîns în clăi finul de pe
20 de Hectare, a 155 CA
l l i a
BINETE NOI. Pentru noul
an de învăţămint în şco
Teatrul nescris işi scrie actualitatea la recoltat şi însămînţări! RADIOGRAFIE lile hunedorene numărul
Lucrătorii din fermele iului s-a trecut la recol cabinetelor a crescut cu
încă 155, din caro 95 au
I.A.S. acţionează cu toate tatul manual al porumbu DE CAMPANIE fost amenajate în licee, iar
A apărut în faza de masă Ancorat în problematica forţele la strîngerea re lui, acţiune care în săp 59 iu şcoli generale, fapt
a actualei ediţii a „Cîntării etică a satului, teatrul ne coltei de toamnă şi la în- tămâna următoare se va i ce va spori eficienţa mun
in
cii
instruetiv-educative
României“ ca un.., intrus. scris de la Ribiţa s-a insta sărriînţarea plantelor fura declanşa şî în celelalte 0 Echipele conduse de i rindul elevilor, n SEMI
„Teatrul nescris ? — se între jere şi orzului. Pînă ieri ferme. Alexe Lucaci şi Ioan Mun- CENTENARUL PARCULUI
bau n'eavizaţii. Cum să pre lat în miezul actualităţii a- s-a strîns producţia de teanu de lâ C.A.P. Bre ! NAŢIONAL RETEZAT. „A-
lexandru Borza — ctitorul
şezărll, inspirîndu-se din şi Tot pînă ieri, semănatul tea Mureşană au terminat
zinţi un spectacol fără a a- cartofi de pe aproape 70 ha plantelor furajere — lo- recoltarea cartofilor in ‘ primului parc naţional din
vea ia bază un text ?". Răs implicîndu-se în ea. Simplu din cele 305 cultivate. Ime lium şi rapiţă — s-a făcut tarlaua Dimb. I România“ a fost tema sim-
1 pozionului organizat, la Ca-
punsul cel mai plauzibil l-a şi expresiv, ca un autentic diat după eliberarea tere pe 960 hectare din cele O Complexul de la Ba- | sa de cultură din Deva,
de Consiliul judeţean pen-
dat însăşi formaţia de teatru teatru de dezbatere, el a de nului s-a trecut la efec 1 050 planificate. Restanţa cea a terminat insăminţa- I tru ocrotirea naturii. Sim
cu pricina, cea care de la monstrat că poate şi Eebuie tuarea arăturilor şi pregă se localizează la ferma rea loliumului. Mijloacele pozionul, înscris în ciclul
prima apariţie în întrecerea să reflecte încărcătura de tirea patului germinativ din Rîu Bărbat, unde se mecanice devenite dispo | de manifestări cultural-e
ducative consacrate semi-
festivalului muncii şi crea pentru însămînţările de desfăşoară mai anevoios nibile trebuie trecute la I centenarului Parcului Na-
probleme şi întrebări pe ca toamnă. Fermele din Sîn- eliberarea terenului de transportul finului, deoa
ţiei a atras- în mod deose tămăria Orlea, Sălaşu de . ţional Retezai, a beneficiat
bit atenţia. Aşa a ajuns tea re o pune în faţă viaţa, în- Sus şi Orăştie au recoltat plantele premergătoare, în- rece in tarlaua din apro I de comunicări privind con-
I tribuţia savantului român
demnînd spectatorul să ela registrîndu-se dese defec pierea■ dealului Măgura
trul nescris a Căminului cul cartofii de pe suprafeţe ţiuni la utilajele de însilo- Sirbi se mai află peste ‘ la îmbogăţirea ştiinţei bo-
tural din Ribiţa — pentru că boreze răspunsuri. Pentru că, .mai mari, existînd o pre zare. In unele ferme s-a 500 de clăi. 1 tanjee universale.
despre el este vorba - să deşi subiectul pus in discu- ocupare susţinută în vede lucrat cu bune rezultate
urce treaptă cu treaptă eta rea folosirii cu randament la însămînţarea orzului, TRAIAN BONDOR
LUCIA LIC1U ridicat a forţelor şi mij
pele celei de-a lll-a ediţii a pînă acum acţiunea fiind
loacelor mecanizate. Ieri, (Continuare in pag. a 2-a)
festivalului, pînă în finală. {Continuare în pag. a 2-a) la ferma din Bretea Stre- (Continuare în pag. a 2-a)
