Page 46 - Drumul_socialismului_1981_09

Faq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Cîntarea României
zanat, aparţinxnd U..J.C.M. Ea
oferă articole de confecţii,
marochinăric, încălţăminte, V f z i
decoraţiuni interioare execu­ (Urmare din pag. 1)
tate în atelierele meşteşugă­
reşti din judeţ şi din ţară.
a Sala „Arta“ va găzdui e La numai trei luni de la ţie nu era în aparenţă ma­ l)V
miercuri, orele 17 şi 20, spec­ înfiinţare, barul de la par­ jor, răspunsurile ce se ce­ 13 SE
tacolul orchestrei populare terul blocului 1G al noului reau date erau de dimen­ 9,00 «Tot îi
bulevard „Decebal“ şi-a ciş-
„Cindrelul“ a Filarmonicii de tigat un bun renume prin siuni sociale. Profesorii 9,33 FîtEft
stat Sibiu, o „Din istoricul calitatea şi diversitatea pre­ Gheorghe Cîrja — directorul pii. V
activităţii pompierilor din ţa­ ne“. J
paratelor laboratorului pro­ căminului cultural, Iulian
ra noastră“ s-a intitulat co­ priu de cofetărie, o Unita­ i0,0U viaţa
locviul de istoric organizat tea „Gospodina“ din centrul Comşa — directorul şcolii ge­ 11,50 Premi
ieri la unitatea de pompieri. municipiului — responsabilă nerale, şi soţia sa Marioara, Oedip.
de G<
O Marţi, orele 1G, la casa de Olivia Zlălior — a introdus Paulina Popa —-ţărancă coo­ Produ
cultură sc deschid cursurile in meniu preparate pe bază peratoare, Constanţa Jurca leviziu
de balet, acordeon şi taragot de legume t spanac cu o-
ale Universităţii cultural-ştlin- chiuri, ghiveci călugăresc, tehnician veterinar, Rodica .tea a
tăitel cu varză etc. ® La Ana, Lucia Manea, Adrian 12,30 I)e sil
ţiiice. o Clasa externă de chi­ spectacolul „Un buchet de 13,05 Alburi
tară, secţia Deva a Şcolii melodii“, desfăşurat joi la Cleşiu, Lucia Margiuc — de 15,45 Telesp
populare de artă din Petro­ sala „Arta“ de către Filar­ profesiuni diferite în sat, au 17.15 Ecran
şani continuă înscrierile tura a
monica de stat din Arad, so­
pentru noul an şcolar, zilnic listul de muzică populară britul
intre orele 10—12 şi 17—19 Tiberiu Ceia, aşteptat de pe­ o nu\
la casa de cultură. « La ste soo de spectatori, nu -s-a Teatrul nescris IR,10 Călâtc
Con cu
parterul blocului D din bu­ prezentat. Au început nun­ 19.00 Telejt
levardul „Decebal“ s-a des­ ţile...
Formaţia civilă de pompieri a oraşului Haţeg, ocupanta locului 1 pe {ară in 1381 chis o unitate nouă de arti­ E. ŞINA îsi scrie 19,20 Cîntai
amil in care aceasta aniversează 10(1 de ani de existenţă atestată documentar. » 20,40 Film
Foto: AUREL ANCA Durwi
actualitatea studio
22.15 Teleji
13 septembrie ZIUA POMPIERILOR LUNI, U
Emisi
In acest an aniversăm este simbolul preţuirii de pul de şantiere C.F.I., I.M. REAUiart MfiGMi făcut ca teatrul nescris din 16.00 maghi
Ziua pompierilor din Re­ către întregul popor, a fap­ Lonea, I.C.S.M.I. Deva, Ribiţa să se înscrie cu suc­ 18,50 1001 c
publica Socialistă România telor de arme ale militari­ I.T.A. Hunedoara, „Refrac­ ces in actualitate. Actul l-or 19,00 Tclcji
in climatul de puternică lor pompieri, şi în acelaşi tara“ Baru şi altele, pre­ Mofoila de Brad creator — pentru că se poa­ 19,25 Actua
19,40
Pe
angajare creatoare a po­ timp, semnifică recunoaş­ cum şi cele din munici­ te afirma cu certitudine a- şase i
porului, generată de glo­ terea eforturilor" pe care piile Deva, Hunedoara şi (Urmare din pag. 1) depăşesc sarcinile de plan cest lucru ! — a atins nive­ 20,10 Roma
rioasa aniversare a 60 de aceştia, împreună cu pom­ Petroşani, oraşele Haţeg, eu 5—10 la sută, realizînd, luri comparabila uneori cu tul sr
dul 2
ani de la crearea Partidu­ pierii civili le depun pen­ Brad, Orăştie, Simeria, Lu­ lui pe repere, toate în mod împreună cu ceilalţi mun­ ale profesioniştilor. Şi ciici 21.03 Cadra
lui Comunist Român .şi tru apărarea vieţii oame­ peni, Petrila, din comune­ organizat, utilajele fiind citori, economii de materiale n-a-r fi putut ajunge decît 21,30 Poem
sărbătorirea împlinirii a nilor şi a avuţiei naţio­ le Baia de Criş, Geoagiu, amplasate în funcţie de suc­ în valoare de peste 4 000 prin 'seriozitatea şi statorni­ 22.03 Georg
Teleji
37 de ani de la victoria nale. Topliţa, Ilia, Luncoi, Do- cesiunea operaţiilor, urmă- lei — după cum ne spunea cia pregătirii (repetiţii a-
revoluţiei de eliberare so­ Militînd pentru traduce­ bra, Băniţa şi altele. Pu­ rindu-se creşterea produc­ loan Rogoz, contabilul' şef proape zilnice). Instructorul
cială şi naţională, antifas­ rea în viaţă a sarcinilor tem evidenţia de aseme­ tivităţii muncii şi ridica­ aî secţiei. formaţiei. Aluna Oprean, se­ LISA
cistă şi antiimperialistă; rezultate din documentele nea, activitatea foarte bu­ rea eficienţei economice a Oameni pricepuţi şl har­ cretar adjunct cu probleme
din Augus-t 1944, Congresului al XII-lea al nă desfăşurată de forma­ activităţii". nici sînt mulţi la Secţia de de propagandă în comitetul
Asemenea întregului nos­ P.C.R. şi din celelalte do­ ţiile civile de pompieri din în realizarea mobilei de mobilă din Brad. Unul din­ comunal de partid, spunea BUCURE
.ibuiuuca
tru popor, strîns uniţi în cumente de partid şi de oraşul Haţeg, care anul calitate, toate fazele de lu­ tre e[ este şi Gheorghe Tur- că ajutorul actorului Gheor-" S^OO Radio;
jurul partidului, al secre­ stat, a preţioaselor indica­ acesta s-au clasat pe locul cru sint importante, însă eu, şeful echipei de tîmpîari ghe Dobre, de la TeatruL de lor; 9,30
tarului său general, tova­ ţii şi orientări date de se­ I pe ţară în întrecerea pa­ holăiîtoa.'e rămîne totuşi de la „montaj", care de 27 stat „Valea Jiului" Petroşani cal. Emisii
răşul Nicolae Ceauşescu, cretarul general al parti­ triotică. prelucrarea mecanică. în a- de ani a asamblat mii de şl muzică
pentru toi
pompierii civili şi militari, dului, comandantul nostru De ziua lor, pompierii cest sector muncesc oameni garnituri de mobilă. Sau şi al instructorilor Marcel jurnal; 1
muncesc cu pasiune şi dă­ suprem, tovarăşul Nicolae militari şi civili îşi în­ cu îndelungată experienţă, Elena Stana, de la „finisaj- Lapteş şi Mircea Bele a fost folcloric;
ruire, înscriindu-se în e- Ceauşescu, p o m p i e r i i dreaptă gîndurile spre care ştiu să citească dintr-o lustruit" — preocupată con­ real, iar răspunderea celor portativ: Un
14.00
fortul viguros cu care îna­ României socialiste se pre­ Partidul Comunist Român, privire fibra lemnului, sta­ tinuu, alături de celelalte care l-au primit a fost răs­ Orchestra
intăm neabătut spre cotele zintă de ziua lor cu un spre secretarul său gene­ bilind exact locul unde va muncitoare, ca mobila bră- pundere de comunist. ră a Radii
tot mai înalte ale socie­ bilanţ rodnic în îndeplini­ ral, tovarăşul Nicolae fi amplasat flecare reper deană să fie mai frumoasă, Clubul ar
tăţii socialiste multilateral rea sarcinilor şi misiuni­ Ceauşescu, care cu clarvi­ dimensionat, în viitorul mai strălucitoare, în stare Cu o asemenea răspun­ tiu de şt
sonor; 17,
dezvoltate, prefigurate cu lor încredinţate. ziune conduce destinele produs finit, să satisfacă gusturile pre­ dere, dublată de talant, ar­ ghe. Emis
clarviziune şi cutezanţă de Sub conducerea şi cu ţării, pentru creşterea bu­ I-am văzut lucrînd pe tîm- tenţioase ale cumpărători­ tiştii amatori din Ribiţa au lei pompi
istoricele hotârîri ale Con­ sprijinul organelor de năstării, prosperităţii şi plarii mecanici Vaier Cos- lor. Printre cei mai capabili promovat în „Cîntarea Româ­ Ulica Soc
17,30 Vâri
gresului al XII-lea al partid şi de stat, Grupul fericirii poporului, pentru tea şi Nicolae Tomuş, doi se situează şi Reghina Popa 18.00 Bule
partidului. judeţean de pompieri, co­ ridicarea României socia­ muncitori de nădejde, care, şi Dorin Nistora, muncitori niei“ creaţia originală prin- Muzlcoteci
Pentru pompierii militari misiile tehnice de preve­ liste pe culmi tot mai înal­ prin hărnicia lor, au sporii destoinici, care practică me­ tr-un teatru-dezbatere, care 20.00 Radii
Zică popu
şi civili din zilele noastre nire şi stingere a incen­ te ale civilizaţiei şi pro­ faima secţiei, a întreprin­ seria cu multă dragoste, are capacitatea de a se a- ne.u.1 meii
este un prilej de mîndrie diilor, formaţiile civile de gresului. derii. Erau preocupaţi de sporind caratele mobilei de fla în actualitate, punînd în­ dlo jurnal;
faptul că, într-un moment pompieri au acţionat ferm respectarea dimensiunilor la Brad. De fapt, întregul co­ sportiv; 2 i
manţo
de răscruce al istoriei pa­ pentru creşterea eficienţei Maior PAVEL GAL reperele pe care le execu­ lectiv merită a fi eviden­ trebări spectatorului, Jsrdem- şi Ion Li
triei noastre militarii Com­ activităţii de prevenire şi comandantul tau, de valorificarea cit ţiat, rezultatele sale fiind nîndu-i să gîadeascâ, Bă se tin tfd şti
paniei de Pompieri din stingere a incendiilor, pen­ Grupului de pompieri mai superioară a cherestelei cele mai bune la nivel de frămînte, să răspundă. Şi dans; 24,0'
0,05—5,00 ;
Bucureşti s-au aflat ală­ tru aplicarea prevederilor al judeţului Hunedoara de stejar. Lună de lună îşi întreprindere. chiar să-3 facă răspunzător. nocturn.
turi de masele populare legale care o reglemen­
pe baricadele revoluţiei de tează. Rezultate foarte bu­
la 1848. La 13 septembrie ne în muncă au obţinut CUVÎNTUL DE ORDINE ÎN AGRICULTURĂ
1848, bravii ostaşi pom­ comisiile tehnice de pre­
pieri, împreună cu ostaşii venire şi stingere a in­
din regimentul 3 infante­ cendiilor de la I.E.C. Min­ DEVA.
rie, au dat o ripostă ho- tia, C.S. Hunedoara, I. C. litmuri mii susţinute I L I A în via{ă
mentul C
iărîtă şi curajoasă trupelor Orăştie, T.C.I-I., Centrala Radiografie HUNEDOi
(Flacăra);
otomane invadatoare. minereurilor Deva, I. M. la recoltat şi însimînţări! lule <Si(h
Ziua de 13 septembrie Petrila, I.M. Lupeni, Gru- de campanie cea de c
(Urmare din pag. 1) mai 130 hectare. Au mai răscrucea
(Construc
rămas de cultivat peste 60 (Urmare din pag. 1) ce spre locul numit „Ţari­ ŞANl :
Ieri la Călan a intrat în funcţiune realizată pe 260 hectare. de hectare "cu spanac, 98 © Nicolae Creţu, şeful şană. Terminarea lucrării va ducul (7
(Unirea);
nă" a C.A.P. Bretea Mure­
Fermele din Hăşdat, Peştiş,
ha cu ceapă, 42 ha cu sa­
Orăştie şi Sîntămăria-Or- lată şi 33 ha cu usturoi, C.L.F. Ilia, ne spunea : permite transportarea in şi impar
Ia
PENI;
PRIMA BA1ERIE DE COCSIFICARE lea au însămînţat suprafe­ în raport do eşalonarea pină acum de la C.A.P. Ilia recoltei de porumb şi sfe­ ciul (C
„Cartofii ce i-am preluat bune condiţiuni a finului, a
(Muncitor
ţe mai mari, remareîn-
făcută, este necesar ca în
du-se aportul mecanizato­ toate fermele să se reali­ şi Bretea Mureşană s ini clei de zahăr ce se află Serpico -
ceafărul);
(Urmore din pcig. 1} sistemul nervos al bateriei rilor Gheorghe Tineghe, zeze integral sarcinile, res- frumoşi, sortaţi cu grijă“. aici. nată (Mi
NEA : Pi
— instalaţiile de automati­ Vasile Cîslaru, N i c o l a e pectîndu-se totodată sor­ Sperăm că o astfel de a- 0 In vederea populării la PETRILA
zări. Constantinescu şi Gheor- timentele stabilite. Deoare­ preciere să se poată face capacitate, complexul de la nă (Munc
le. Tot ce a Însemnat metal ght Hanţig. Pe toate su­ şi la sfîrşitul recoltării. Bacea preia viţele de la SA: Ni
şi era montat in noua uzi­ Dar ciţi oameni buni, con­ prafeţele însămînţate s-au ce nu s-a asigurat cantita­ Q Simina, Norica şi El- cooperativele asociate. Au (Muncitoi
nă a fost lăsat in seama structori destoinici nu sint! aplicat îngrăşăminte chi­ tea necesară de ceapă şi vira Dănilă din Ilia sint nu fost aduse aici pină acum încă od
(Retczatu
maistrului Petru Miţu, iar Odată cu ei au împărţit res­ mice şi s-au asigurat den­ usturoi pentru tnsămînţa- numai cumnate, ci şi price­ 50 animale de la C.A.P. Veneţia
maistrului Gheorghe Bocan ponsabilitatea muncii la a- sităţi corespunzătoare, ceea pute ' legumicultoare. Ele Ilia şi 20 de la C.A.P. Gu- BRAD:
instalaţiile, nici acestea cest nou obiectiv şi oame­ ce constituie o premisă im­ re, trustul horticulturii are sint prezente zi de zi la lu­ rasada. Acţiunea continuă. ciul (Stei
puţine la un obiectiv de o nii proiectantului, ai bene­ portantă pentru obţinerea datoria să insiste la furni­ cru in grădină. BARZA:
asemenea complexitate. La ficiarului. De cind au în­ dî recolte sporite în anul zori pentru ca în timpul O La Sirbl s-au semănat micillu
RAŞTIE:
vremea cind ne documentam ceput să se toarne primii viitor. Deoarece există un cel mai scurt sămînţa să © La iniţiativa consiliu­ pină acum 5 ha cu rapiţă fiul meu
pentru anterioarele noastre metrii de beton a venit avans de 600 hectare la lui popular, a fost reluată şi 15 ha cu lolium, deci în­ Iul Casey
G1U-BAT
cronici ne-am cunoscut cu o maistrul Stumer lohan, coc- pregătirea terenului desti­ ajungă în unităţile care amenajarea drumului ce du­ treaga suprafaţă planificată. ring (t
mulţime de constructori buni, sarii Gruia Stoicoi şi Vasile nat însămînţării orzului, trebuie s-o cultive. HAŢEG:
coautori la evenimentul de Bădoi, lăcătuşul Traian Luca este necesar să se treacă rilor fur
azi. Pe Constantin Neagoe şi electricianul Benko Lu­ cu toate forţele la semă­ BRAZI:
CALAN :
l-am intilnit la tumul de dovic. natul din plin al acestei pund ((
cărbune. Cu echipa lui de Toţi aceştia au pregătit culturi. Reţeaua
STMERIA
lăcătuşi a făcut dulgherie, această zi de 12 septem­ Printr-o mal bună orga­ cări (Mui
asamblări de confecţii me­ brie, şi această oră— 16,15 nizare a muncii şi realiza­ ţii în fl,
GIIELAR
talice şi instalare de armă­ —, cind pe platforma side­ rea unor viteze de lucru — seriile
turi. A suplinit in mare par­ rurgică a Călanului s-a în­ sporite la recoltat şi însă- resc).
te deficitul de forţă de cheiat o cronică a construc­ mînţări există condiţii ea
muncă. Dulgherii lui Fe- ţiei, cind a început o nouă întreaga producţie din fer­
cronică, cea a bătăliilor pen­
leky Moise, cit era ziua de mele I.A.S. să fie strînsă V«
tru cocsul furnalelor. S-ar
mare impinzeau toate locu­ cuveni să precizăm că o fără pierderi, iar semăna­
Timpul
rile cu cofrage. Echipele lui parte din făuritorii acestei tul să se realizeze la un 13 septen
nivel
calitativ
corespun­
Aurel Neacşu şi Nicolae uzine au predat ştafeta. Ei zător. în gener
Mltu au executat armăturile şi-au Îndreptat paşii spre Legume-verdeţuri slab pînă)
şl est. Te
aferente uzinei cocsochimi- alte obiective: spre furna­ vor fi c
ce. Mai la urmă, dar nu la lul nr 4, spre turnătorie. pe toate suprafeţele 13 grade
între 21
urmă de tot, a venit şi rin- Mulţi dintre zidari şi beto- planificate ! La mm
lă cu ce
dul electricienilor lui Mircea nişti au rămas insă aici. Din cele 370 hectare pla­ Uupă-am
Faur şi Victor Markejca, ca­ Construiesc cea de a doua nificate să fie însămînţa­ C.A.P. Tini pa Mecanizatorul Dumitru Căleală recoltează masa verde de pe cultura vor (,ăde
Ceaţă pi
re au trecut fir cu fir tot baterie de cocsificare. te cu legume-verdeţuri. de cartofi. Foto : VIRGIL ONOIU de ser
gyak).
pi-nă ieri s-au realizat nu-