Page 47 - Drumul_socialismului_1981_09

8 ® DUMINICĂ, 13 SEPTEMBRIE 1981
Pag. 3

hune
vmssawt
•A,
BRIE
Mineritul in Tara Zarandului Intrarea — la etaja! Xf „Voinicii!" şi „Gemenii" poate spune, deci, că obezii nu au o ar­
K'ntru co­ dere destul de rapidă ? Nu tocmai. Cerce­
de golbe-
Toponimia in zona minieră a Bradului ara­ -Ardeii din -fotografia de mai sus au tătorii americani subliniază că deficienţa
tă că pe aceste meleaguri oamenii au trăit şi Note de reporter « persoanelor supraponderale poate fi cau­
zicahi TV. au muncit de milenii, iâră întrerupere. Denu­ fost recoltaţi, zilele trecute, din ferma zată şi. de alţi factori, încă necunoscuţi.
relie lirică mirea „Barza“ derivă din străvechiul adjectiv legumicolă a C.A.P.. Ilia, brigada Să- Medicii au . adus însă dovezi indirecte,
2ncscu. iliric „barz", care înseamnă cenuşiu, auriu, vî- în peisajul marin de pe cea mai fru­ cămaş.
Radiote- năt şi a definit coloritul stîncii sure ce ascun­ moasă coastă a Sloveniei, ce se avintă care sugerează că enzima joacă un rol-
lâne. Par- de în ea filoanele cu metal. Grecescul „hrusos“, curajoasă în valurile Adriaticii, se înalţă Grădinarii din Săeămaş, dintre care ch'eie. Din păcate, nu s-a pus încă la
care înseamnă aur, a dat numele Crişului. mulţi sint oameni vârstnici, nu-şi amin­ punct un nou tratament împotriva obe­
triel Compusul dintre „barz“ şi latinescul „gula" de­ noul si modernul oraş hotelier Bernardin tesc să fi avut vreodată o asemenea re­
aical fineşte locul de acces la Barza, unde cu tre­ (R.S. Iugoslavia). Construit între străve­ zităţii. Specialiştii sint totuşi optimişti:
cerea timpului s-a format colonia Gurabarza. chiul şi atlt de pitorescul oraş Piran şi coltă de ardei. „Voinicul“ cîntăreşţe 330 descoperirile făcute cu privire la rolul
n litera­ grame,, iar ..Gemenii“, împreună, fac 380 jucat de enzimă şi de A.T.P. nu vor în-
lă. Chi- ★ renumita, moderna aşezare turistică Por- de gram >. . ' .
~ după Descoperirea ciocanului dc piatră £n mina toroz, Bernardin îşi desfăşoară frumuse­ tîrzia să contribuie la găsirea unui nou
Celiov Caraci, precum şi a toporului de piatră în mina ţea arhitecturală la bordul mării, într-o tratament. Pînă atunci, metoda cea mai
c viitor, Musariu atestează extracţia aurului din aceste eleganţă Impresionantă. Trei sint com­ bună răminc tot cura de slăbire, sub su­
icresc mine incâ din epoca preistorică. O bună parte praveghere medicală. Şi, mai ales cu ca­
dintre cele 165 de tone de aur şi argint duse plexele hoteliere care îi dau această su­
ifmiei de Trăian in tezaurul Romei au provenit din perbă eleganţă : „Bernardin“ — construit racter preventiv, hrana raţională.
„Quentin munţii Bradului. la capătul peninsulei ce-şi scaldă coas­
aducţie a
americane între anii 106 şi 274, cit a durat stăpînirea tele în larg, înconjurat deci de ape ; „Vi­
îort. romană in Dacia, aici se extrăgeau anual cite le Park“ — un fel de sat de vacanţă, cu
5 000 kg aur. Pe întreaga vale a Crişului Alb Sfîrşit de vacanţă
existau în vremea romanilor spălătorii de aur, case grupate pe pante şi parcuri ce-i per­
:mhrie
în special la Baia de Criş, Ţebea şi in albia mit o vegetaţie mediteraneană şi impre­ ORIZONTAL: 1) Sat de vacantă — Clasic (¿1
limba Luncolului, de lingă Brad. Disputând de sclavi sionantul „Emona“, Impresionant e doar picturii .româneşti, autorul pîir/.ci „Pe terasă la
şi de prizonieri de război, romanii au început Sinaia“; 2) Din nou animat la sfîrşit de va­
lucrări de spargere a blocurilor de stâncă prin văzut dinspre mare sau de pe plajă. Din­ canţă — Autorul unui „Poem de vacanţă"; 3)
spre oraş nu-i bănuie.şti arhitectura. Ea Pictor francez, autorul tabloului „Pe malul mă­
foc şi prin lovire cu ciocane de fier. Galeriile
ronomică strimte, tăiate cu migală şi trudă, de la Ruda- se desfăşoară pe coastă, coborînd spre rii“ — Vacanţă ! ; 4) Vârf in Buecgi, escaladat
şcolii — Barza (între care vestitele „trepte romane“), In vacanţe — Fluviu de coastă în U.R.S.S. —
de tineri aparţin începutului exploatării prin galerii din mare cu cele 10 nivele construite într-o Sint pe... rută ! ; 5) Ciupercă comestibilă cău­
î: „Vin- aceeaşi epocă romană. Tehnica introdusă de armonie de beton şi sticlă. Turistul o- tată prin păduri în zilele de vacanţă — Duce
EpiSO- cu preşul; 6) Pe colină !... — ...venite pe jumă­
romani a durat şi după .retragerea lor din Da­ preşte autoturismul în faţa hotelului, in­
cia, practicîndu-se in tot timpul evului mediu tră şi, deşi se află la nivelul şoselei pe tate !... — ...în vară ! ; 7) Staţiune de vacanţă
al
nă de precum şi la începutul evului modern, pînă care a venit, constată cu uimire că se — ...şi loc pentru băl de soare; 8) Operă de
la descoperirea explozivilor. găseşte la... etajul XI. Camerele — aproa­ Massenet — în saună ! — 6 septembrie ! 9) Pe
* pe 300 — cu pereţi rabatabili din sticlă, terasă ! — Cutia teascului de vin; 10) Umbreş­
te ultimele zile de vacanţă — Merge la pes­
în perioada sec. XIV—XVI se menţiona exis­ cu balcoanele deschise spre mare, primesc cuit; 11) Dau apă la vite — însoţeşte voia bună
tenţa „unor mijloace foarte evoluate“ în „Im­ tot timpul briza acesteia. Nu numai „E- Ş t i a ţ i c ă . . . In zilele de vacanţă.
portanta exploatare a minereului de aur“ de
la Brad. Se foloseau în galerii, pentru prima mona“, ci întregul oraş hotelier Bernar- VER7TCAL : 1) Actriţă româncă, protagonis­
dată în lume, vagoanele cu roţi purtate pe din este un centru turistic cu deschidere . . . Aproximativ 30 ia sută din medica­ ta filmului „Frumoasele vacanţe“; 2) Scriitor
• 00 AC- şine cu schimbător de cale, toate din lemn. totală la Adriatica, construit în aşa fel mentele actuale sint alcătuite din sub­ sovietic, autorul schiţei ,.La odihnă“ — In lea­
3
•íiinnic; ..todelul descoperit la Brad a fost expus la incit să satisfacă pretenţiile turistului stanţe care au fost descoperite, ori pro­ găn ! 3) Autoarea poeziei „Vacanţa“ —■ Compo­
sate- ') (uzeuî 'tehnic al căilor ferate din Berlin şi duse artificial in secolul trecut ? 40 la zitor contemporan, autorul piesei corale „Foc
dumini- este Socotit cel mai vechi vehicul purtat pe contemporan. Este aici o adevărată oază de tabără“; 4) întocmai ca în Moldova — Oră­
tualit&tá şine, cunoscut pînă acum. a păcii, a liniştii, departe de circulaţia sută din medicamente au fost omologate şel în U.R.S.S. — Solicitat pe căldura verii; 5)
e tóate ■A publică, rezervată numai pietonilor, sau în anii 1900—1958, iar restul produselor Diminutiv masculin — Pe terasă !... — ...la
Radio- farmaceutice, de care beneficiem astăzi, mare ! 6) Fiecare cu vacanţa lui — Vin trei 1 !
tisment După 1800 încep să fie folosite la Ruda pri­ celor îndrăgostiţi de sportul nautic, de — Ieşită din baie; 7) Cu multe vacanţe — Tuş
et pe mele perforatoare cu aer comprimat. tenis etc. O oază pentru un sejur* încăr­ au apărut în ultimii zece ani. gol ! 8) In vacanţă ! — Autorul versurilor inti­
cstely ; în 1930 se pune in funcţiune o staţie de no­ cat de frumuseţe în orice anotimp. . . . î n oraşul Aachen (R.F.G.), fiinţea­ tulate „CSntec vesel de tabără“; 9) A scris poe­
; 14,30 taţie, iar în 1036 la Gurabarza se construieşte zia „Pe ţărmul mării" — ...şi autorul poeziei
i ii£oa- a doua instalaţie de afînare a aurului din ţară. L. LARA ză un muzeu al presei ? Aici sint adu­ „Odihna lăutarului" ; 10) Stă aproape... -- ...la
i; 15,00 nate şi fişate, peste o sută de mii de zia­ meci ! 11) Strîmbat din nas — A scris (în c«-
i Bule- A laborare cu Dan Deşliu) scenariul filmului
Album Activitatea In zăcămintele de la mina Barza re provenite din toate. ţările. Vizitatorii „Frumoasele vacanţe“.
ca ve- se extinde pe o înălţime de 700 m. Reţeaua ga­ se opresc îndelung în faţa celui mai mic DICŢIONAR: eia, eve, ciu.
atá Zi- leriilor însumează o lungime egală cu distanţa cotidian apărut pînă acum: ziarul „Con-
Itepu- de la Brad la Marea Neagră (peste 500 km), V. SĂL1ŞTEANU
nánia ; din care circa jumătate sint active. Se lucrează stelation“, care a fost publicat In anul
lorice ; permanent pe o linie de abataje do aproximativ 1859 la New York, eu latura mare de Deva
l; 18,30 30 km, în 500 locuri de muncă. Cele 15 puţuri numai 12 cm. Un alt exponat care pola­
toti ; în exploatare au o lungime de peste 3 500 m,
15 Mu- în stare de folosinţă mai a£lindu-se 1 500 m rizează atenţia este cel mai voluminos
) Tur- număr al ziarului „New York Times“,
10 Ita- suitori de aeraj, 20 000 m suitori de circula­ apărut la 17 octombrie 1965. Acesta are,..
oramic ţie, 38 000 metri rostogoale pentru minereu şi
de ro- steril. 946 de pagini, cîntărind peste 3 kg.
ianova
Bule- ... Cele mai vechi mărturii despre pe­
ing de trolul românesc le datorăm arheologiei
i $tiri;
luzical Din istoria presei hunedoren© (IV) care, prin săpăturile de la Tomis, His­
tria, Sucidava, Tîrguşorul Vechi şi Bu-
duredsa (Prahova), au scos la lumină res­
Peisajul publicistic al judeţului nostru turi ceramice cu urme de bitum ? Ele da­
din pragul veacului al XX-lea a fost ilus­ tează încă din secolul II e.n.
trat prin reviste şi gazete care şi-au lăsat
o amprentă viguroasă în viaţa ţinutului ...Prima ploaie artificială prin conden­
dată şi chiar şi dincolo de fruntariile lui. sarea norilor, cunoscută în lume a fost
ictaşa- produsă în luna mai 1933 de românca
vrta) ; « „Tovărăşia" (1905—1911) a fost o Ştefania Mărăcineanu ? Ea s-a născut la
•leone „foaie povăţuitoare la formarea şi condu- 18 iunie 1882 la Bucureşti şi a urmat
libe- cefoa .Însoţirilor economice, cum şi pen-
Lan- cursurile Şcolii centrale de fete, obţinînd
; La tr,.. agricultură, meserii şi negoţ“. A apă­ titlul de învăţătoare. Continuîndu-şi apoi
urtuni rut la Deva iar, după un an, la Orăştie. studiile, devine, în 1911, profesoară de
:tro-
tronic A susţinut, prin exemple convingătoare, chimie şi fizică, pentru ca zece ani mai
t hai- acţiunea cooperatistă, făclnd o bună pro­ tîrziu să-şi ia doctoratul la Paris, unde
; Par pagandă ideilor de însoţire. „Tovărăşia“ începe experienţele privind radioactivi­ REZOLVAREA CAREULUI
LU- DIN NUMĂRUL 7412 :
zap- avea o rubrică permanentă pentru „po­ tatea. Ulterior, a înfiinţat cea dinţii sec­
•sínda veţe practice date de ştiinţă plugarilor şi ţie de radioactivitate din ţara noastră la
AN : meseriaşilor“. (între 1919—1927 a apărut Facultatea de. Ştiinţe din Bucureşti. 1. Natura, Rata 2. Unora, Ta ran 3. Mda, Mba,
(Lu- Ano 4. Arma, Apa, Gt 5. Rintas, Ploi fi. Ata,
ninu- sub titlul „Libertatea“), Mas, Ium 7. Toal, Ripe, P 8. Oiu, Paladi 8.
Aura, Bol, Sa 10. R, Iar, Zeman 11. Ekelef,
LO- a „Foaie interesantă“ (1907—1917, apoi PETRU PARDĂU
rul) ; U m o r Reci.
iar- 1919—1933), apărută la Orăştie ca adaus Hunedoara
sroA- literar şi ilustrat la periodicul „Liberta­ « — Mămico, la ce oră m-am născut
erată tea“, se autointitula foaie „pentru petre­ eu ? — întreabă Gică. Mat în două mutări
ANI :
netia cere şi învăţătură“. Avea şi un subtitlu — La ora trei dimineaţa, drăguţule. Â.T.P. şi obezitatea
:ă la — Este de necrezut... Pentru mine s-a Controlul poziţiei.
fie) ; „lada cu comorile", care şi-l justifica
zap- prin însemnările despre istoria luptelor trezit barza atît de dimineaţă ? Orice explicaţie satisfăcătoare a obe­ Alb : Rgl, Daß, Na6, Nel, p.e4.
JRA- poporului nostru şi faptele domnitorilor. Negru; Rh3, Nf5.
do- « Sună telefonul. Ridică receptorul ta­ zităţii trebuie să ţină seama de faptul că
; o- Cu timpul a devenit „magazin de cunoş­ unii se îngraşă mai uşor decît alţii. Chiar
.:ntru tinţe folositoare pentru petrecere şi în­ tăl a trei fete : şi„ atunci cînd consumă aceeaşi cantitate
nbra — Tu eşti, broscuţe ? — se aude o voce m
20A- văţătură“. A publicat multe poezii, schiţe, de mincare ! Una dintre explicaţiile popu­ 1 1 1
pe povestiri, folclor, glume, recenzii, aspecte de bariton. lare este că la oamenii graşi arderea nu 7 777j
ra) ; — Nu. Eu sint proprietarul lacului! — este atît de rapidă ca la ceilalţi. în ter­
ma- din realitatea socială, curiozităţi privind meni biochimici, aceasta înseamnă că o n 1
ar) ; plantele şi animalele. V. Demetrius, O. răspunde tatăl. Z/T// W/'
ina ; substanţă anumită este mai puţin activă
răs- Goga, A. Agîrbiceanu, I. A. Bassarabes- a Doi scriitori stau de vorbă. Unul din­ la obezi decît la semenii lor cu „siluetă“. A m
ră) ; cu, O. Tutoveanu, P. Volbură sint cîteva
ic) ; nume de scriitori găzduite de coloanele tre ei este foarte abătut. Transferul energiei în celulele corpului 7777/
flă- — De ce eşti aşa de necăjit ? — ii în­ depinde de o substanţă numită adenozin 1 k a
Iun- „Tovărăşiei“. treabă interlocutorul lui. trifosfat (A.T.P.). Acesta este un purtător YW
ia) ; © Calendarul naţionai al „Foii intere­ y/77y
nide — Cum să nu fiu ? închipuieşte-ţl că universal de energie şi se poate găsi la Ü &
uto- sante“ (1907—1915 care, in afara părţii ieri am îritîlnit un om care nici nu au­ toate animalele, de la cel mai simplu la M
strict calendaristice, cuprindea şi creaţii zise de Shakespeare. .cel mai complex. m
Activitatea A.T.P. este la rîndul ei con­
literarei Editat la Orăştie, calendarul a — Şi ce-ţi pasă ţie de asta ? trolată de o enzimă sau un catalizator Ü Ü 1
publicat mult material în legătură cu pri­ — Cum să nu-mi pese ? Ia imaginea-
mul război mondial. ză-ţi că peste vreo sută de ani n-o să se natural. Enzima porneşte sau opreşte a- H Ü ni
denozin trifosfatul în funcţie de necesita­
© „Cucu în Ardeal" (1908), foaie umo­ - mai ştie nimic nici despre mine ! / ///
tea conservării sau eliberării energiei.
îtru ristică şi de „literatură poporală“. A apă­ Dacă presupunerea că persoanele obeze §¡
im a y///, m 1
/ / //
/int rut la Orăştie, apoi la Deva, ca supliment ® — Petrică, de ce berzele pleacă doam­ nu au o ardere suficient de rapidă este?
ord al revistei „Bunul 'econom“. na în ţările calde ? — întreabţi învăţă­ corectă, atunci celulele lor conţin această
ime REZOLVAREA PROBLEMEI
! şi a „Familia română" (1908), revistă săp- torul. enzimă în cantităţi mult mai mici decît
ime tămînală ilustrată, de scurtă apariţie (un — Pentru că şi oamenii de acolo vor persoanele slabe. DIN NUMĂRUL 7412 :
an), tipărită la Orăştie. să aibe copii. Ipoteza a fost recent verificată în Sta­
ibi- 1. Ng3 — Cl6 Nf2 — c5
?os, & „Arena“ (in 1. maghiară), „organ cen­ tele Unite şi s-a ajuns la concluzia că 2. NdG — bß N : a7
5lat tral de informaţii (anunţuri)“, un fel de e _ Mămico, Gică m-a muşcat de ure­ este corectă. Obezii au intr-adevăr, o de­ 3. D : a7 + mat.
iie 5 . i che. ficienţă în ceea ce priveşte • această mz-
log I buletin informativ, apărut la Deva în : : 1. Ng3 — dn Nf2 — g3
as- jj 1908. — Nu-1 crede, mamă, el singur s-a mă. \naiiza este foarte simplă baz " 2. NdG -- c5 orice
LUCIA LiCiU muşcat. pe cuiva centimetri cubi de sînge. Se 3. Dg7 — g2 J - mat.
t