Page 50 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 50
r atj. DRUMUL SOCIALISMULUI
Resursele secundare de lemn — Prima şarjă de cocs
valorificai® superior şi integral (Urmare din pag. 1) Veghea nu, le-a fost za 9,00 Şoi:
darnică, Cocssria a pornit
condur în tuş ceea; ce. au fără nici o perfurbaţle. Mai 9,10 Mll:
9,30 Pili
ridicat cu; temeinicie con mult, pe toată, perioada în 10,15 Arn
De fapt; despre ceea ce lorifică tot în mangal, în verse specii în cherestea, lorificare superioara şi in structorii d.& la I.C.S. Hu cărcării nu s-a spart nici 10.45 în
ne-am propus- să scriem în şantiere speciale \ existente în doage, traverse, lăzi, în tegrală a¡ masei lemnoase nedoara, drum continuat un pilot de cărbune. La
aceste rînduri nu stat. aşa- azi- în mai toate sectoarele alte produse, mai mult de de: la secţia de; cherestea azi de cocsarii noii platfor această veghe s-a: adăugat 11.10 Tin
4se materiale- refolosibile, noastre forestiere. Din bu jumătate din producţia sec Vaţa. „De. fapt oamenii no.şv me siderurgice . în jurul
-
/ieoarece ele nu au fost în turi am produs pînă acum, ţiei fiind destinată expor tri se străduiesc, pe multi A venit rînd.ul altor, - ce şi cea a c.ocsarilor hunedo- mis
trebuinţate, pentru ca recu la nivelul întreprinderii, tului. De la începutul anu ple planuri: să-şi îndepli lule să fie: evacuate. Coc reni conduşi de inginerii mm
adu
perate şi recondiţionate, în- peste 1 550 tone de mangal. lui ne-am depăşit planul cu nească sarcinile concrete de sul Incandescent se prăvă Cornel Gherghei şi Kăb.a prii
tr-un fel sau altul, să fie De asemenea, aşa cum spu 1,5 milioane lei, livrînd su producţie, să realizeze pro lea în vagonul de stins. Tot Emeric. cru
routili/.ute, cţ sini resurse neam, în depozitele de pre- plimentar 510 mc cherestea. duse de bună calitate pen mai mult cocs. Aceleaşi Ore de muncă în slujba Nic-
jud
secundare. induslrializare şi mai ales Pe lingă strădaniile pe ca tru export, să recupereze şi mişcări, intrate de acum cocsului — produs intrat chiţ
Astăzi la noi — 11c în secţiile de cherestea de re le depunem pentru în să valorifice fiecare buca deja în nomenclatorul pro Iar
spune ing. luliu Buţiu, şe la Vaţa şi Orăştie se valo deplinirea planului, ne pre tă de- lemn. între cei mai în cotidian şi acelaşi ver ducţiei întreprinderii „Victo 16.05 Tel-
dict
„Bun
cocs,
lapidar:
ful b'rouiui programarea şi harnici şi conştiincioşi se fain cocs". ria". Cocsul, al cărui aluat 17.10 Cos Fol
urmărirea producţiei din numără formaţiile conduse Nu ştiu dacă se mai gîn- va fi frămîntat ceas cu ceas 17,30 Oar
cadrul l.F.E.T. Deva se de de Cornel Guguţ, Dragomir dea cineva la faptul că u- în gospodăriile, de materii alb.
pun oforluri stăruitoare Fălăuş, Roman Meltiş, So neori, şi mai ales, în aceas prime de formaţiile, condu 13.00 Aln
18,26 Trl
pentru valorificarea superi fia Obîrşan şi alţii”. tă ultimă săptămînă, ziua se de Victor Lasconi sau 18,50 1001
oară şi integrală a masei Ni se mai spune că la de cele de la pregătire, 19.00 Tel
lemnoase, adică nu doar a secţia de' cherestea Vaţa se ajunsese să aibă... 36 şi 48 exploatare şi încălzire ale 19,40 Act Şco
20.05
lemnului bun, ci şi a cră rifică toate scurtăturile de ocupăm de valorificarea su acordă mare atenţie pregă de ore. Prinşi cu atîtea griji lui Dumitru Bilgâr, Nicolae sil
cilor, a buturilor, a tuturor lemn rezultate în procesul perioară şi integrală a re tirii profesionale a persona au uitat de casă şi masă. Costache şi Nicadîm Oar- 20.45 Tea
scurtăturilor. de producţie. Unele se tri surselor secundgre. Scurtă lului muncitor — toţi lu Ba, inginerul loan Voicu îşi gă. Prima şarjă este o reu 22.05 Tel
— Să concretizăm, tova mit, aşa cum sînt, pentru turile ma; mari rezultate îh crătorii secţiei fiind azi ca sărbătorise cel de-al 33-lea şită a tuturor acestor oa
răşe inginer. producerea de P.F.L., altele procesul, de producţie le lificaţi —, că s-a introdus an al vieţii dirijînd proce
— Sigur, lemnul mare, se transformă în tocătură transformăm în tocătură, pe lucrul şi în schimburile II sul de încărcare a bateriei. meni, care: stă pin esc una
bun, frumos este destinat sau în rumeguş, livrîndu-se cele mai mici ta rumeguş, şi III, cu asistenţă tehnică ...Zile: şi nopţi petrecute dintre cele: mat moderne şi
nevoilor economiei noastre — contra cost bineînţeles pe care-1 expediem la I.M.C. adecvată, că activitatea se în faţa bateriei sau pe ma mai automatizate uzine llOob,
naţionale şi exportului. Dar — unităţilor specializate de Bîrcea, unde se« foloseşte la derulează organizat, sarci şinile care - o. deservesc. co:csochimics din ţară; dioprogr
este vorba de crăcile care prelucrare a lemnului sau producerea cărămizilor dia- nile de plan fiind îndepli Radio jiu
rămîneau şi putrezeau în de producere a unor mate lit. Nu mai aruncăm nici o nite şi depăşite lună de lu presei ;
tiee şco
pădure. Acum ele sînL va riale de construcţii. Aş pu bucată de lemn. nă*. Iar în privinţa recupe melodiih
lorificate în bocşe metalice, tea da şi aici cifre. Pe opt — Sigur că toate acestea rării şi valorificării tuturor ştiri; 9,
pentru producerea manga luni şi zece zile din an am aduc importante avantaje resurselor secundare, de ma eultălori
lului. Numai de la începu valorificat mai mult da 9 500 materiale secţiei. să lemnoasă se depun stră de ştiri;
reţea; 1
tul anului am recuperat şi m de scurtături de lemn în — Bineînţeles. O tonă de danii permanente, concrete, 10,40 Mi
ars în bocşe vreo 9 000 mc tocătură şi aproape 12 000 rumeguş costă 100 lei, jar eficiente, ca dealtfel la ni de ştiri:
do crăci (aşa-zis lemn mă mc în rumeguş.. una de tocătură — folosită velul: tuturor colectivelor tcrpretai
tinescu;
runt), din care am realizat Discutăm despre modul în la fabricarea P.F.L.-ului — de muncă din cadrul I.F.E.T. ră Radi
mai mult de 1 200 tone de care se acţionează pentru costă 400 lei. Noi livrăm Deva. Deşi, aşa cum ni. s-a citate; 1
mangal — materie primă recuperarea şi refolosirea lunar cam 500 tone de ru spus, cum. am constatat în 12,05 Dii
foarte necesară în industria tuturor resurselor secunda meguş şi 600 tone de tocăi- numeroase: rînduri,. în. acest lui nosl
Românit
metalurgică,. în alte dome re de masă lemnoasă cu lură. din urmă domeniu mai sini 3 ; 15,00
nii. Sau buturile, acele ră ing. Teodor Călană, şeful îl rugăm pe interlocutor resurse şi posibilităţi neva Radio jui
dăcini mari de copaci, greu secţiei de cherestea Vaţa. să ne spună ce muncitori lorificate, fiind necesare ac nate ec<
zică
U!
despicabile; nu mai sinii ui — în cadrul secţiei, noi se evidenţiază în această ţiuni mai susţinute.. / 16,55 Sfii
tate prin pădure, ci se va prelucrăm buştenii de di importantă activitate de va- DUMITRU GHEONEA Buletin
II | ■ diomaga
Poemele
cii; 18,0
■pmhh Memorii
Despre creşterea şi în-
ZILE DE MUNCĂ RECORD grăşarea porcilor în sis ¡B nesc ; 2
oamenii
tem. gospodăresc unii a- zică uş
firmă eă, n-ar fi o înde §t dorice;
(Urmoie din pog. 1) măsuri pentru ca întreaga; suflare a sa letnicire tocmai rentabi §*«#!::mm I #fl i S1 ştiri;
peisaj i.
telor să participe la; efectuarea lucrărilor lă. Vasile Popa. din Brad, ran; 21.
o O preocupare deosebită să existe pen agricole de sezon, în conformitate cu pre- j strada Crinului nr. 4i in 22,00 O
tru încheierea neîntîrziătă a moderniză I IMMmI 23,00—5,(
-
rilor in fermele zootehnice. vederile legale. firmă* această afirmaţie, cal noi
® Atenţie maximă să fie acordată popu- ® Specialiştii vor fi prezenţi în unităţi în curtea casei dispunea
IArii la capacitate a complexelor zooteh şi vor asigura îndrumarea şi controlul de spaţii* construite pe
-
nice, trecerii animalelor din tabere in a- - 1 care, cu puţină cheltuia
dăposturi, respectării regulilor de zoo- calităţii lucrărilor în- cîmp din zori şi lă şi multă stăruinţă, le-a , l*:.VT. Dîl;ia,. Şeful - fir schimb Kokmian Kiş. şi, ortacul său
igienă şi asigurării unor îngrijitori co pînă în noapte, pe întreaga perioadă de transformat, în. adăposturi Ştefan Poloboc din brigada condusă, de minerul EmanoiI DEVA
efectuare a acestora..
respunzători pentru toate loturile de ani I pentru* porci. Cînd* l-am BOcos; sectorul V. Foto:. ŞT. NElVTErSEX Pe urir
-
male, instituirii ordinii în toate fermele e Se va asigura folosirea cu> eficienţă vizitat acasă, pe uşa a- Şeriful
ria a II
■zootehnice. a tuturor forţelor care vin în sprijinul dăpostuluî au dat năva ră); Hl
1
unităţilor agricole, inclusiv a elevilor. lă nu mai puţin de 16 Or itou cinematograf fa Haţeg. în Cau
căulai'e.
Organizare exemplară a muncii der urgii
în toate unităţile e Se va urmări respectarea eu riguro- ! Teri (lupă-amiază, în lejuit publicului, în ziua să iu
zitate a programului zilnic de lucrări, centrul oraşului IXaţeg a inaugurăru, premiera de Vom
1
(Constn
® Comandamentele locale pentru coor- realizarea randamentelor stabilite pe fie 0 îndeletnicire fost inaugurat noul cine gaia a ii Imului romanesc ŞANI :
ifanarea activităţii în agricultură vor lua care utilaj şi formaţie de lucru.. matograf cu 355 de locuri, „Alo, aterizează străbuni Serpico
Noiemb
că“, Ia care au parvV^'f nica (R
realizare a constructori împuşc!
Duminică, muncă susţinută 5a recoltat, lor de Ia T.C. Hunedoa actriţele Mimi Enacu^u^ cretă
(Muncit
ra. Noul lăcaş, de cultură, şi Elena Lupaşcu, pre lancu .
cum şi regizorul Nicolae
însămînfăn şi strîngerea furajelor godaci, împliniţi ea pe denumit „Dacia“, a pri- Corjos. ceafărui
na timţ
penii*.. TRIL A
Rdspunzînd chemării co pozitat cartofi. Printre cei Datorită organizării judi (Muncit
mandamentului judeţean cu un aport de seamă la cioase a. muncii şi mobili — E rentabilă, tovară Doi fol
pentru coordonarea activi aceste lucrări i-am notat pe zării unojr forţe sporite la şe Popa, creşterea şi în- locul de muncă cu o bri (Muncit
tăţii în agricultură, dumini Văsilică Ursache, Petru Ga C.A.P. Boşorod s-au: însă- grăşarea porcilor ? gadă ştiinţifică a casei de Vineri
(Retezai
că mecanizatorii şi coope vrilă, Elisabeta Damian, mînţat. 12 hectare, au : fost — Este dacă. investeşti cultură, cu care vor purta mult vi
-
ratori; din comuna Şoimuş Gherghei Eva, Ioo Elena; Mate 10 hectare şi discuite în ea* atita. muncă. de un variat şi instructiv dia ORAŞT
au lucrat pe un front larg Nicolae Ivaşcu şi Gavrilă 60 de hectare, s-au. trans cită e nevoie.. La. mine, log pe teme sociale, juridi lor (Pa
(Flăcări
ce şii cultural-ştiinţifice. $>
la recoltarea şi însilozarea Mititeanu. portat 42 tone fin. şi s-au dimineaţa, prima grijă e © Sub îndrumarea comi în cadrul acţiunilor între Poveste
tetului U.T.C:, tinerii de la
furajelor, reuşindu-se ca în O susţinută mobilizare s-a însilezat 80 tone* furaje. în să dau mî'ncare porcilor întreprinderea de construcţii prinse pentru larga popu de cult
această zi să fie depozitate făcut, de asemenea, la C.A.P. aceste rezultate se. regăsesc şi să le curăţ adăpostul. larizare a produselor lor şi r ici rea
(Popula
150 tone siloz. O altă for Băcfa, Sînpetru, Sîntandrei, eforturile mecanizatorilor siderurgice au întreprins o pentru testarea preferinţelor ţii nu ]
patriotică
ampla acţiune:
maţie de mecanizatori a Ostrov, Toteşti,. şi în alte Viorel Eăniş, Radu Groza, — De unde procuraţi pentru recuperarea resturi marelui public, meşteşugarii* LAN :
fost prezentă la efectuarea unităţi, unde s-a. lucrat la Alexandru Razoti, Ion Lupu- furaje ? lor metalice din perimetrul de Ia cooperativa „Drum rului
arăturilor, iar cooperatori; strînsul cartofilor sau legu lescu şi Victor Munteanu. — Pentru fiecare* porc haldei de zgura a combina nou" au organizat ieri o reu SIMERI
minuna
s-au mobilizat la moderni melor rădăcinoase, la ară La transportul furajelor au predat, pe bază de con tului siderurgic- Prin hăr- şită „Paradă a. modei“,. îm filmat
zări in sectorul zootehnic. turi,. pregătirea terenului şi participat şi ţărani indivi tract: primesc 250 leg de nicia de care au dat dova cadrul căreia am fost. pre s.o.s.
La impulsionarea acţiunilor ■ieoozifare ■ ra <*«or. in, duali din satul Bobaia, între cereale. în. curte* pe te dă în această acţiune, tine zentate confecţii şi articole,
pentru sezonul de toanimi-
respective o contribuţie im bilanţul zilei de duminică care îi amintim pe Gruia renul rămas liber cultiv rii constructori, au colectat iarnă. © Mline seară,, la o- (»>—
:
portantă şi-au adus-o, între s-a înregistrat transportul a Dolică, Petru Pleoşca, Şer- sfeclă furajeră şi trifoi. şi predat oţ.elăriilor hnnedo- rele 19, Teatrul naţional din
alţii, mecanizatorii Gavrilă 87 tone cartofi pentru să- taănesc Gruia Văleanu şi rene peste 180 tone de res Tîrgu Mureş — secţia ma dtiâa.«
Caşvan, Adam Bratina, Lau- ftrinţă de la C.A.P. Toteşti Nicolae Vişa. Mai cumpăr de la I.C.S. turi metalice. © Buni gos ghiară —, va prezenta îh Rezul
podari se dovedesc şi cetă
rean Dancea, Vasile Ifrim şi a 58 tone de la C.A.P. Duminică s-a acţionat mixtă resturi menajere, ţenii de pe strada Sarmizc- sala casei de cultură piesa 13 sept'
şi Ion Raţ, cooperatorii Io Ostrov. Tot de la C.A.P. pentru recuperarea* restan pe care, pînă acum, nu getusa-, din cartierul Chizid, „Vinul“ — o Sutîmplare la Extr.
nel şi Petru Ccrtejan. Ion Ostrov s-au preluat la C.L.F.. ţelor la semănat pe ogoa le-a prea sotiişitat. ni care, cu sprijinul direct al ţară, în trei acte — de Gor- Extr.
Turcu, Roman Costan, Lon alte 38 tone cartofi pentru rele C.A.P. Silvaş, Sălaşu de meni. Consiliului popular munici donyi Geza. © în zilele a- Extr.
Fond
cestei săptămîni, între orele
Vasilca şi Nicolae Stega. consum. Pe ogoarele C.A.P. Sus şi Rîu Alb, complexu ...Creşterea porcilor este pal — în utilaje, materiale 9—13 şi 1G—19, pe terenurile lei.
Aici. alături de cooperatori Băcia au lucrat la disloca lui interăooperatist Bărăşti aşadar o îndeletnicire şi asistenţă de specialitate —, din incinta stadionului „Con
i-am găsii lucrînd efectiv tul morcovilor mecanizato şi ale altor unităţi. Au e- rentabilă. Menţionăm că au efectuat lucrări de ca structorul“, se vor desfăşura
nalizare
o
pe
do
lungime
pentru modernizări Ia adă rul Constantin Nitu. Ia ară xistat însă şi unităţi cum întreceri la tenis de cîmp, la
circa
posturile de animale din turi. — Aurel Oprea şi Ion sînt cele din raza comune interlocutorul nostru se totodată 100 la ml, contribuind caro — alături de tenisme-
sur
evacuarea
Băiata pe .Aron Pîrva. se Borşoş, la pregătirea tere lor Hărău, Mărtineştî şi al ocupă de godaci în afara plusului de pămîht rezultat nii hunedoreni — vor par
Timpi
cretar al Comitetului mu nului — Onişor Paşca şi Ion tele, unde nu s-a făcut o orelor cînd se află la de la lucrări. © Joi, 17 sep ticipa echipele din Braşov, ziua de
nicipal Deva al P.C.R., care Lorintz. O formaţie de fer mobilizare corespunzătoare program într-o unitate tembrie, după-amiază, la Cluj-Napoca, Oradea şi Satu Vreme
răspunde de această unita tilizări a participat la apli a cooperatorilor şi mecani comercială, acolo unde combinatul siderurgic va a- Mare. © Astăzi au început noros.
te Marii Ciornei, secreta carea îngrăşămintelor natu zatorilor la efectuarea lu este încadrat. Dar pasiu vea loc faza pe întreprinde înscrierile pentru cei ce do re vor
aversă,
rii, comitetului comunal de rale la C.A.P. Tîmpa. La crărilor agricole de toam nea, îmbinată cu venitu re a concursului pe teme resc să participe la excursia şi de i
partid si Taofil Munteanu, C.A.P. Sîntandrei mecaniza nă. Ţinînd seama de stadiul rile pe care le obţine îl de protecţie a muncii, la pe care o vor organiza Izolat <
U.T.C.-iştii de îa Centrul de
care vor participa ocupanţii
preşedintele C.A.P. torii au fost prezenţi la în intîrziat la recoltări, semă fac să persevereze şi să primelor trei locuri în în cercetare-proiectare în zilele vor de)
Cu forte sporite s-a lu silozarea furajelor şi ară nat si transportul furajelor trecerile ce s-au desfăşurat de 28—27 septembrie a.e., pe va suf!
tensific;
crat şi pe ogoarele C.A.P. turi pe terenul eliberat de se impune o mobilizare mai contribuie astfel la mai la nivelul celor 7 uzine. © ruta Peştera Urşilor — Ora tă din
Deva. De aici s-au transpor cartofi. Meritorie a fost con susţinută a tuturor forţelor buna aprovizionare a Astăzi,, la orele 15, lucrătorii dea — Băile Felix. ratura
tat aproape 100 tone sfeclă tribuţia tractoriştilor Ion şi mijloacelor mecanizate la populaţiei. de la fabrica de pîine din prinsă
iar coci
de zahăr la baza de recep- Tiliban. Constantin Tase, impulsionarea tuturor acţiu localitate se vor întîlni la SABIN 10NESCU 22 gr ac'
ţionare, s-au recoltat şi de Ion Fulea. nilor aflate la ordinea zilei. ION CICCLEI