Page 54 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 54
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NI
DATORIA DE ONOARE A HUNEDORENILOR Sub auspiciile generoase ar K+wtO)
I B^ELS
f
ale muncii creatoare IC,00 Telex
16,05 Teleşcc
ştiinţe
16,35 imagin
(Urmare din pag. 1) plastice, care vor permite poligonul de prefabricate 16,55 Fotbal:
introducerea de noi sor mici, unde vom realiza Craiov:
„Acţionăm pentru descoperirea şi punerea niversitar trecut, rolul a- timente în planul de mi- produse pentru Practica Pireu 1
trustul
pioni lo
croproducţie al institutu
construcţii.
de
Dinam
cestuia în pregătirea spe
elevilor va cîştiga, aşa
lui. Tot aici s-a realizat un
Levski
In valoare a noi rezirve ie minereuri“ cialiştilor mineri din în club dotat cu aparatura dar, noi valori“. in Cu;
treaga ţară, preocupările
Transr
necesară. Acestor condi
Noul este prezent şi la
alterne
pentru mai bun>a integra
re a învăţămîntului cu ţii, cei ’ 800 de studenţi Lupeni, în şcoala genera iova ş
în
pi
— Principala noastră mează ca în continuare să miniere. Toate echipele cercetarea, proiectarea şi hunedoreni — dintre ca lă cu 24 săli de clasă pronoc
sarcină — preciza Iosif extindem cercetările asupra sînt fruntaşe pe şantier, producţia, precum .şi sar re 150 în anul I — sînt deschisă în cartierul Băr 18,50 1001 d
Mîrza, şeful Secţiei de zonei Muncel-Veţel pentru realizînd sporuri medii lu cinile ce stau în faţa ca hotăriţi să le răspundă băteni, şi la Haţeg, unde 19.00 Telcju
19,25 Univei
prospecţiuni şi explorări a clarifica posibilităţile de nare de peste 30 la sută. drelor universitare şi a pri.ntr-o pregătire teore prof. Maria Pătescu, di 20.00 Festiv.
geologice Vcţel, din cadrul care dispune geologia pe Francisc Cojan este mi studenţilor, a viitorilor tică şi practică exempla rectorul noii şcoli gene „Gcorj
I.P.E.G. Deva — este rimetrului, precum şi la ner şef de brigadă la una conducători ai proceselor ră. Participanţii la festi rale cu 16 săli de clasă, diţia
reşti,
scurtarea termenelor de Bătrîna, unde proiectul'de dintre aceste formaţii. El de producţie din indus vitate au adresat o tele şi-a primit cu „bun ve de d(
cercetare a zonelor din pe lucrări este deja întocmit. ne-a spus : „împreună cu tria minieră. Participan gramă C. C. al P.C.U., nit“ cei aproape 600 de 20,45 Tcatri
rimetrul în care acţionăm, Pină in prezent cercetările ortacii lucrez la suitorul ţii au adoptat textul unei tovarăşului NICOLAE elevi, şi la Hăşdat, Me- al IV-
Shake
punerea rapidă în eviden întreprinse au evidenţiat nr. 7, care va avea o lun telegrame, adresate C.C. CEAUŞESCU, secretar ge rişor, Prihodişte, Riuşor Il-a
ţă a resurselor minerale existenţa unor semnifica gime de 50 metri. îl săpăm al P. C. R., tovarăşului neral al partidului, pre — in cele 15 unităţi de 22,10 Telcji
utile existente aici. Acţio- tive rezbsve de minereuri pentru a cerceta pe verti NICOLAE CEAUŞESCU, şedintele Republicii ' So învăţământ date în func
nînd sistematic am reuşit complexe, cuprifere, ne cală mineralizaţia zonei prin care se angajează cialiste România. ţiune în acest prag de
să obţinem rezultate bune, feroase si nemetalifere, ca Măgura. Sîntem conştienţi să contribuie cu dăruire Atmosfera emoţionantă toamnă.
atît la Coranda-Hondol, la re prezintă interes pentru de importanţa muncii noas politică şi profesională şi solemnă a redeschide Ieri, 9 000 de copii din
Vorţa, cît şi la Veţel, pu- economia naţională, ur- tre şi de aceea ne stră la valorificarea superioa rii anului de învăţământ judeţ au păşit sfioşi, dar DU L U1CL
nînd în valoare importante mînd a fi exploatate. duim să încheiem , cit mai ră a bogăţiilor subsolu a fost întregită de anga plini de curiozitate pen dioprogran
Radio junii
rezerve de minereuri. Re- împreună cu şeful sec repede lucrările de pro lui ţării, aşezînd cuceri jarea cadrelor didactice tru prima- oară pragul presei ; 8.
ferindu-mă la indicatorii de ţiei nc-am deplasat la pu spectare. în această lună rile ştiinţei şi tehnicii la o muncă responsabilă şcolii. I-au întîmpinat în lodiilor; i
plan pe cele opt luni tre ţul de extracţie Veţel, sperăm să înaintăm cu contemporane la temelia de instruire şi educare în văţătorii şi elevii mai ştiri ; 9,05
cute din acest an, colecti unde am cunoscut cîţiva 15 m". „Cercetările efec progresului industriei spirit revoluţionar, în mari, cu flori, cu abece- cui tutori Io
vul secţiei a realizat supli dintre minerii care, lună tuate pe valea Veţelului noastre extractive. cultul dragostei de mun dai’e noi în clase strălu dc ştiri; 1
Iară; 10,3i
mentar prevederilor 16 m de lună, îşi depăşesc sar s-au finalizat prin desco în cadrul festivităţii că a tinerei generaţii. cind de curăţenie şi lu cialistc ;
lucrări de foraj, 438 m de cinile de plan. între ei se perirea a trei zone de mi deschiderii noului an u- „Cel de-al 16-lea an de mină. Şi tot pentru pri Mexic;
galerie, 5 ml puţuri de numără şi maistrul princi niversitar la Institutul învăţământ al liceului nos ma oară au urcat la ca ştiri; 11,0.'
nierilor; :
•cercetare, în condiţiile e- pal Marcel Stanciu, care neralizaţii — intervine Mir- de subingineri Hunedoa tru se deschide cu cel tedră peste o sută de ca ră Radio-'
conomisirii a 350 mc lemn are în subordine trei e- cea Cîndea, geologul şan ra s-a subliniat faptul mai mare număr de e- dre didactice, dornice de moara fo
de mină şi a unor canti chipe de muncitori la tierului. Zăcămintele puse că studenţii, împreună cu levi pentru clasele a IX-a a se integra cu răspun 12,20 Orizt
Corul Şc<
tăţi importante de explo fronturile de bază şi două în . valoare sînt bogate în cadrele didactice, au ob — zece clase ! Un succes dere în puternicul deta 204 din B
ziv şi energie electrică. Ur- la întreţinerea lucrărilor conţinuturi, fiind avanta ţinut rezultate bune în pentru noi atît ca număr, şament de dascăli al ju la 1 la 3
joase pentru exploatare“. oit şi ca diversificare a vitaţilor;
anul precedent şi că dis deţului, colectiv angajat 16,15 Suo
pun de condiţii pentru meseriilor — şi aş aminti cu capacitate şi dăruire- — cîntece
LIVIU BRAICA aici noile clase cu pro
continuarea acestor suc profesională în nobila economici
ţe ale mu
cese în anul de învăţă fil de materiale de con misiune de slujire a şco neşti; 16,
mânt 1981—1982. Din a-
strucţii. Dorinţa cadrelor
Contribuţia ceastă toamnă, la dispo* didactice este — mărtu lii româneşti, hotărît de lui; 17,00 t
siuni
a pune la baza activită
de la Cri
ziţia studenţilor stau încă
riseşte directorul Liceu
ţii sale noile orientări
două laboratoare — de lui industrial nr. 4 Deva, imprimate învăţămîntului Meciurile
sitatca Ci
preparatorilor mecanică şi organe de prof. Robert Singer — de Congresul al Xll-lea, kos Pirei
Dinamo
maşini, de matematică a-
de a contribui la pregă
indicaţiile secretarului ge
plicată — aflîndu-se în tirea multilaterală a ele neral al partidului, tova ski Sparl
pa U.E.F
— Minerii se străduiesc curs de punere în func vilor, atît la clasă cit şi răşul Nicolae Ceauşescu, tăţi şi ir
valul ini
să aducă la ziuă cantităţi ţiune un cuptor cu in în cadrul cercurilor, unde astfel incit pregătirea Enescu;
sporite de resurse minera ducţie cu o capacitate de vrem să realizăm o in pentru muncă şi- viaţă a oră; 23,0«
le utile, iar noi, prepara 100 kg, un mini laminor struire suplimentară în tinerei generaţii să do- le ; 23
muzical
torii avem sarcina să in hala tehnologică şi un consens cu aptitudinile bindească acel accent va
creştem cît mai mult ran minilaminor de bile in lor. în acest an şcolar loric cerut de noua cali
damentul de extracţie a laboratorul de deformări vom pune în funcţiune tate in toate domeniile.
metalului din minereu —
ne spunea maistrul Valen
tin Poenaru, secretarul co DEVA:
mitetului de partid al E.M. Pe urme
Excavatoare de mare capacitate încarcă huila de Cîmpu C >rtoj. Şeriful <
lui Neag cu destinaţia Preparaţia Lupeni şi apoi cocseria ria a III
din Hunedoara. — Cum realizaţi acest ră); HU
lucru ? in Cau<
căutarea
— îndeosebi prin asigu
Cîmrjui lui Neag Transportul sterilului rarea unui mers constant, derurgis
să iul:
prelungit al agregatelor şi Vom
(Constru
şi cărbunelui să intre în normal instalaţiilor din fluxul pre ŞANI :
parării minereului. Aceas
Serpico
ta presupune realizarea u- Noiembi
nica (R
Deschisă la începutul lu 12 staţionau din cauza an nor revizii şi reparaţii de împuşcă
nii iunie, acţiunea patrio velopelor, una pentru că cea mai bună calitate şi, cretâ
tică „Huilă — Cîmpu lui n-avea set motor, iar alta in acelaşi timp, întreţine (Munciţi
Iancu J
Neag“ a intrat în linie era tamponată. Cam ace rea şi exploatarea raţio ceafărul
dreaptă. Participanţii îşi eaşi situaţie se prezintă şi nală, la capacitate, a tu (Munciţi
propuneau ca pînă la 31 la coloana l.T.A. Deva : turor mijloacelor tehnice şina tim
TRIL A :
octombrie să deplaseze şi din 40 maşini erau apte din dotare. Colectivul nos riile I-I
să transporte peste un mi doar 16. Trebuie să recu tru de preparatori a a- N1NOAS
lion mc de steril pentru noaştem că e foarte puţin cumulat o bună experien Siberia
RICAN1
deseopertarea unei rezerve faţă de cît s-a preconizat ţă în acest domeniu. Prin Un zimbet Ia început de an şcolar. bătoare
de 200 000 tone de cărbu pentru a realiza integral realizarea, cu forţe proprii, Aii
ne. Care este situaţia la sarcinile la acţiunea „Hui în atelierul mecanic al pre- de hc
BRAD :
zi ? Citeva date statistice lă — Cîmpu lui Neag“. paraţici a unor piese de IMPORTANT IN AGRICULTURA (Steaua
ne edifică' asupra activită După cum se ştie, în ca schimb, oamenii noştri au ZA : C
ţii depuse. Principalul in riera Cimpu lui Neag o reuşit să scurteze duratele fierbint-
dicator — steril excavat însemnată parte a activi de staţionare în reparaţii RAŞTIE
lor (Pa
şi deplasat din carieră — tăţii este destinată extra a unor agregate principale. Semimfeie (Flacăr
înregistrează o depăşire gerii cărbunelui. Şi aici — Un exemplu concret? Radiografie de campanie Mica
substanţială faţă de preve s-au obţinut rezultate bu — Nu demult s-a pus cultură)
r ici rea
deri. de aproape 125 000 ne. De la începutul acţiu problema reparării hidro- aduse în unităfi (Populr
mc. Tot cu depăşiri, dar nii a fost extrasă supli spălătorului, care prezenta (U-mere din pag. 1) 0 Circa 25 de oameni secoluli
nu la fel de concludente, mentar o cantitate de a- un grad foarte avansat de din cadrul staţiunii şi de la (Urmare din pag. 1) T a 1 i s
lui (Ca
se prezintă şi indicatorul proape 14 000 tone de căr uzură. Dar nu existau pie sanatoriu au ajutat luni la MERIA
steril transportat, plusul bune. Depăşirile au fost se de schimb. Maiştrii loan lae Potinteu a început se recoltarea roşiilor la ferma nunaţi
f..nd doar de 33 000 mc. însă serios dijmuite in lu Vasiu şi Petru Răcătean mănatul orzului. legumicolă din Geoagiu. suficient să-şi asigure în mat (P
raţii
Dacă avem în vedere doar na august cînd colectivul au luat lucrarea asupra totalitate seminţele de grîu minai.
aceşti indicatori, putem a înregistrat o rămînere în lor. împreună cu oamenii O La Cooperativa agri 0 Au fost tencuite toa necesare. Restanţiere la
aprecia că, in ansamblu, urmă de aproape 5 000 to din subordine — Ion Că- colă de producţie din Cig- te grajdurile şi celelalte preluarea seminţelor sînt,
situaţia se prezintă bine. nt, datorită neaprovizionă- tană, loan Vînduţ, Petru mău a inceput, cu sprijinul clădiri ale C.A.P. Geoagiu. de asemenea, cooperativele
Dar, cum ne spunea rii cu vagoane şi a trans Rizea, Ion Petrean, Valen Autobazei din Orăştie, con „ucrarea s-a făcut cu spri agricole din Rişca. Săliste
ing. loan Liviu Ometa, rea portului cărbunelui din tin Susan şi alţii — au strucţia unui finar. Zilnic, jinul I.L. Deva-Chişcădaga. şi altele. Ti mi
lizările ar fi fost mult mai gara Bărbăteni. După cum muncit ore în şir, cot Ia numeroşi oameni ai muncii Aducerea in timpul cel 16 sej:
bune dacă în primele luni ne spune ing. Nicolae Vu- coc, au confecţionat piese de la unitatea de transport 0 Iustin Spmeanu şi mai scurt a întregii canţi- răcoro
nu s-ar fi înregistrat, in can, şeful sectorului mi le de schimb necesare, au din~ Orăştie sînt prezenţi la Vencel Bernad au pătruns tăţi de seminţe de cereale stabilă
mai c
anumite perioade. înceti nier Cîmpu lui Neag, şi efectuat reparaţia în nu lucru. in ferma din Gelmar a I.A.S. păi oase care s-au reparti l’ormă
niri ale ritmului de lucru dispecerul loan Vélica, zi mai 16 ore în loc de 32, Orăştie şi au tăiat doi porci, zat unităţilor cu deficit de pl
datorate condiţiilor meteo lele cînd au primit cite timp cîştigat pentru pre O Viorel Popescu, şeful cu scopul de a-i fura. reprezintă una dir> sarci cu un
nord-'
rologice. dar şi faptului că 20 de vagoane, cifră mi lucrarea în plus a 220 to fermei legumicole din Au Prinşi asupra faptului li s-a nile urgente ale conduce ratu ri
zilnic mai „cade“ cîte o nimă stabilită de C.M.V.J.. ne de minereu, deci pen rel Vlaicu, ne spunea: „Am tăiat brusc pofta de pros rilor C.A.P. Acum. cînd
autobasculantă din lipsa pot fi numărate pe dege tru a asigura economiei livrat pină acum la fondul pătură.., furată precipitaţiile căzute au de şi 22
anvelopelor sau a altor te, cele mai multe fiind naţionale cantităţi supli terminat întreruperea lu lat e(
oiese de schimb. Ion An- zilele cînd primesc sub mentare de materie primă. de stat 130 tone castraveţi, O Mecanizatorii Anton crărilor agricole în dmp. La
roasă
ghel, şeful coloanei auto zece vagoane. Reamintim Asemenea intervenţii, de 23 tone varză, 30 tone ro lodea, Dinei Aclam şi Ni există suficiente mijloace ros, •
di’ cadrul autobazei aici întreprinderii de pre calitate şi eficienţă, s-au şii, 77 tone dovlecel, 35 colae Păcurar au arat pi de transport disponibile sub t
' M.V.J.. ne-a spus că zil parare a cărbunelui Valea făcut şi ia pompele de e- tone fasole etc. Pentru nă acum, la C.A.P. Cigmău care pot şi trebuie folosi verse
1 700
nic. 12 sau chiar mai mul jiului că de transportul vacuare a tulburelii, la impulsionarea lucrărilor am peste 100 ha şl au pregătit te in scopul asigurării în soare
te maşini din cele 34 exis cărbunelui este direct răs morile cu bile, la alte a- avea nevoie de mai multe 50 ha in vederea insămin- îe de
tente. nu lucrează. în ziua punzătoare, iar aceasta sar gregate şi instalaţii. braţe de muncă". ţărilor de toamnă. tregii cantităţi de sămânţă v st
rolor?
documentării noastre erau cină nu este facultativă. ce va f' folosită în aceas Vrasc
tn cursă doar 19 maşini; CONSTANTIN lOVĂNESCU G. DINU tă toamnă.
