Page 57 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 57
. SAt ceticnn'
Cs>j o întimpinarea Zilei metalurgistului
REZULTATE planului fizic şi sortimen janientcle asumate in în \
DE PRESTIGIU tal, pentru aplicarea în trecerea socialistă. \
întreaga activitate telini- \
Siderurgiştii combina co-productivă a măsuri decada record
tului hunedorean, mun lor ce asigură valorifica IN PRODUCŢIE \
cind cu abnegaţie şi dă rea superioară a potenţia \
ruire patriotică pentru lului de care dispune Oamenii muncii de pe
înfăptuirea în condiţii combinatul. Ca urmare a platforma siderurgică a \
cit mai bune a tuturor îmbunătăţirii unor teh întreprinderii „Victoria“ \
ORGAV Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC sarcinilor ce 'Ic revin în nologii şi metode de Călan, mobilizîndu-se e- i
acest prim an al cinci muncă eît şi datorită gos xemplar în această peri I
I
Şl AL C O AIS LI ULUI POPULAR JUDEŢEAN nalului calităţii şi eficien podăririi judicioase a ma oadă premergătoare „Zi
ţei, înlîmpină „Ziua me teriilor prime, în fluxu lei metalurgistului“ (de
talurgistului“ cu rezulta cada record în produc
rile de producţie s-au e- ţie — 11—20 septembrie)
te de prestigiu. Depăşiri
Anul XXXIII, nr. 7431 JOI, 17 SEPTEMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani conomisit peste 18 000 to asigură funcţionarea cu
le de producţie — 5 860 ne de cărbune eocsifica- randament sporit a utila t
tone cocs metalurgic, bi!, 5 300 tone cocs me jelor şi instalaţiilor do
72 000 tone aglomerat fe talurgic, 2 800 tone fero producţie. La secţia tur i
CUVlNTUL DE ORDINE tN AGRICULTURĂ aliaje. nătorie, spre exemplu,
ros, 107 000 tono fontă,
12 000 tone oţel, G 800 to
Toate aceste realizări
ne laminate finite — a- meritorii sînt o garanţie s-au obţinut suplimentar
sarcinilor de producţie la
testă preocuparea lor a faptului că siderurgiş zi 10 tone de utilaj de
© Recoltarea produselor © Asigurarea furajelor 9 însămînţările de toamnS constantă pentru îndepli tii hunedoreni îşi vor în turnare şi 50 tone ci *
nirea în mod ritmic a * i deplini cu cinste anga- lindri de laminor. *
Toate tortele şi mijloacele - folosite din
pin la executarea lucrărilor ai ricole de sezon \
Volumul marc de lu tate şi'morcovii de pe 11 te lucrări. Lucrările de
crări care trebuie efec ha din 12 cultivate. modernizări — construcţia
tuate în această perioa La Timpa, în schimb, era finarelor, a platformei de
dă impune o bună or linişte deplină. Şi doar era gunoi şi aleilor — nu au S \
ganizare a muncii, fo de lucru. în depozit sînt început încă. Ce se aş \
losirea din plin a tutu 43 tone cartofi de sămîn teaptă ?
ror forţelor şi mijloace ţă, care trebuie sortaţi. Nu S
lor pentru ca — indife era nimeni la muncă. Pro în schimb, la Băcia se
rent de starea vremii — babil că aici sortarea car lucra la montarea covoru s
.săse lucreze fără între- tofilor se poate face nu lui de cauciuc — folosin-
rupere pe ogoare la mai pe soare. Se putea du-se nişte benzi uzate — \
siriusul la timp şi fără^ aduce sămînţă de grîu de si la pregătirea instalaţiei \
pierderi a roadelor la Orăştie. Nu s-a adus. de alimentaţie cu apă. Au
toamnei, asigurarea ba fost amenajate aleile de \
zei furajere şi iernatul In fermele acces în fermă. Aici există \ de sîrmă nr.
animalelor, însăminţa- mai mult interes şi sc re \ C.S, Hunedoara. Trenul pregătitor de Ia laminorul Foto: VIRGIL ONOÍU
rea la timp şi în bune zootehnice — lucrări simte mai mult spirit *
condiţii a culturilor do în avans, dar şi multe l
toamnă, precum şi la N. BADIU
arături şi fertilizări pe râmîneri în urmă
terenurile destinate cul (Continuare in pag. o 3-a) Prin piaţă şi unităţi ale C.LF. din Brad Tinerii de lg lotul de
turilor de primăvară. Balanţa furajeră a C.A.P. construcţii-montaj al în
Timpa <şi Băcia este defici treprinderii „Marmura" din
tară. Lipsesc câte 300 tone Geoagiu Intenţii bune sînt. Cinci
Rezultatele — măsura de lin ia fiecare. Acţiuni Simeria, învăţaţi, crescuţi
şi educaţi la cea mai înal
eforturilor depuse pentru asigurarea necesa tă şcoală, la şcoala mun
rului de furaje nu s-au în RADIOGRAFIE se vor
treprins. Toţi spun: vom cii, au transformat nume
în ziua de 15 septembrie, cumpăra. Cinci şi cu ce ? DE CAMPANIE le întreprinderii lor in re
cernea o ploaie măruntă — nimeni ny ştie. Obliga Am efectuat un raid prin Brad) terminase vînzarea nume. Lucrind pe şantie
şi deasă, de toamnă. La ţia conducerilor C.A.P. O Ferma de legume piaţă si câteva unităţi ale rădăcinoaselor şi verzei — rele ţării la înălţarea u-
Băcia însă se lucra cu sîrg. este să-şi asigure furajele din Geoag'iu a livrat pină C.L.F. din Brad într-o zi primite înainte cu o zi — nor monumente care glo
În cirnp se aflau Gavrilă de care au nevoie acum in prezent la fondul de de joi (zi obişnuită de iar acum, deşi era ora 10, rifică trecutul de luptă al
Bărbii, loan Marţian, Ni- şi nu să intre in iarnă cil stat peste 70 tone toma tirg) pentru a constata da nu primise nici un fel de poporului nostru, a unor
colae George, cooperatori. asemenea goluri in balan te, 15 tone ardei gras, că ele oferă legume şi legume. edificii de invăţămint şi
Voronica Pirva, brigadier ţă. în ce priveşte pregăti 100 tone castraveţi, 45 fructe variate, în cantităţi Piaţa este în general cu social-culturale — adevă
de cîmp, Doina Ivonici, rea adăposturilor pentru tone fasole, 30 tone do le si de calitatea necesare, rată (mai puţin spaţiile rate monumente de arhi
şef de echipă, Lucia Ola iarnă, unele lucrări s-au vlecei şa. precum şi aspecte vizînd dintre mese). Responsabi tectură — ei au făcut ca,
ni. şeful fermei, şi Dumi făcut in avans, dai sînt O C.A.P. Geoagiu a servirea c u mpă ră tor iior. lul pieţei, Avram Ivaşcu, prin munca lor, să creas
1
tru Onciulenco, economist, insăminţat in întregime su Unitatea nr. 4 a C.L.F. ne spune că are în atenţie că prestigiul întreprinderii,
Aurei Oprea, Iosif Modoş şi multe râmîneri in ur prafeţele planificate pen situată în piaţă expunea procurarea unor coşuri al colectivului din care
şi. ÎPgit- Lprinţ, mecaniza mă. La Toţi a s-au reparat tru culturile furajere. Au sortimente bogate de fruc pentru resturi şi hirtii (pe fac parte. In prezent ti
acoperişurile ”"işi s-a rezol
tor care, avindu-i alături vat alimentarea eu apă. fost semănate 25 ha cu te şi legume (mai puţin care odată cu cîntarele le nerii din cadrul acestui
pe loan Daneiu, secreta La Timpa, spuneau pre lolium şi 20 ha cu răpi cartofi şi ceapă) aranjate va înmîna celor veniţi cu lot muncesc la placarea
rii! comitetului de partid, şedinta unităţii, tovarăşa tă. cu grijă în luciile. Respon produse, cerlndu-le să păs
şi loan Barb, preşedintele Viorica Mărcii, şi Maria O llie Stoica, îngriji sabilul, llie Diaconu, ne treze curăţenia) şi amena
C.A.P., lucrau la încărca Baciu, inginer şef, că s-au tor la ferma C.A.P. Geoa asigură că există interes jarea unui loc . acoperit Mişti
tul morcovilor. Munca le-a reparat acoperişurile, că giu, muige zilnic de la 19 pentru o bynu aprovizio pentru desfacerea cereale
fost rodnică. S-au încăr lucrările de amenajare vaci 9 litri de lapte. Foar nare, demonstrîndu-ne că, lor. în meserie
cat şi expediat la C-.L.F. s-au încheiat. Dar faptele te puţin I Dealtfel, I. S. potrivit comenzii întocmite, Magazinul C.L.F. nr. 2
15 tone de morcovi, iar le-au infirmat afirmaţiile. este îngrijitor numai cu i s-au onorat toate canti din bulevardul Republicii
alte 5 tone au fost încăr Afară ploua. Dar ploua şi numele, Intrucit vine la tăţile de legume. Că aşa avea in vînzare citeva sorti cu marmură şi terasit a
cate • pentru a fi expedia r grajdul cu „acoperişul lucru cind vrea. Un ase stau lucrurile ne-a convins mente de legume. Cumpără Institutului agronomic Ti
te a doua zi. Altă echipă reparat“. Şi în pod este menea om n-ar avea ce şl faptul că numărul cum tori, doi-trei. „Întîmpinăm mişoara, Monumentului in
a adus de la Orăştie 10 fin. Pe unde a pătruns căuta in zootehnie. părătorilor era mult mai unele greutăţi în onorarea dependenţei de la Oradea,
tone gnu de sămînţă. Şi apa — ploua în mai mult O în toate unităţile a- mare aici faţă de cei care comenzilor" — ne relatea sediului administrativ al
săminţa de orz a fost adu de 10 locuri prin tavan — gricole de pe raza comu se opreau în faţa meselor ză Rusalim Margea, ges C.S. Reşiţa, palatului poli-
să toată. O notă bună: la finul va mucegai. Repara nei se lucrează la insilo- proci ucă tor i lor individ ual i. tionarul unităţii, „Ieri s-au tlco-adminlstrativ şi clădi
zarea furajelor. Pină în
ambele unităţi s-a termi ţie de mîntuială ! Tot aici prezent C.A.P. Geoagiu a Emilia Du.şan. de la vîndut aici pepeni fru rii poştei din Zimnlcea,
nat recoltarea fasolei, cas mai sînt de reparat uşile, însilozat 200 tone furaje, C.A.P. Mesteacăn, vînduse moşi“ — ne spune Maria hotelului „Nestor“ din
traveţilor, iar la Băcia ferestrele. Timpul ploios întreaga cantitate de car Bucureşti şi hotelului nr.
sfecla de zahăr în totali putea fi folosit şi la aces- iar C.A.P. Aurel Vlalcu tofi şi aştepta să sosească ESTERA SlNA 3 al O.J.T. din staţiunea
150 tone. Covasna.
© Lui Arpad Sirb şi un alt transport. în schimb.
loan Bacrău din Geoagiu Cornelia Neag (C.A.P. (Continuare în pag. a 3-a) între harnicii, pricepu
li s-a făcut intr-o noapte, ţii şi talentaţii muncitori
poftă de plimbare. Au pă care fac cinste organiza
MM
truns in incinta secţiei TRIBUI EXPERIENŢEI î ţie; de tineret şi întreprin
S.M.A. şi au luat un trac > derii amintim pe Gheor-
tor. Plimbarea a fost în ghe Rujoi, Viorel şi Vir-
treruptă in drumul spre gil Andrieş, Gelu Nicoară.
Homorod. Cîn pagina a if-a) Viorel Lase, Laur ian Ghiu-
TRAIAN BONDOR ra şi Viorel Bob. Aceşti
>
tineri, lucrind departe de
întreprinderea şi casele
rea şl formarea cadrelor pro Mihai Moisiue, medalia de lor, pe cele mai diferite
prii, la „Marmura“ Simeria bronz pentru locul III la
a fost organizat şi funcţio navomodele veliere teleghi şantiere de construcţii ale
nează un curs de perfecţio date. ÎJJ EXPOZIŢIE. In ho ţării, îşi împlinesc şl îşi
nare şi specializare a unui lul corpului c de la Insti cinstesc meseria, îşi aduc
număr de 25 de oameni în tutul de subingineri Hune contribuţia la înălţarea pe
t a Grid (Călan), Rovina şi C'u- meseria de sculptor-decora doara s-a amenajat, cu pri cuprinsul patriei socialiste
9
GRĂDINIŢE
NOI,
La
tor în marmură, piatră şi
deschiderii
lejul
ăn
noului
s rechin (Bucurcşci), Ruşor granit, ss NAVOMODELIŞTH universitar, o expoziţie cu a tot felul de edificii, la
| (RIu de Mori), Basarabasa, — PE PRIMELE LOCURI. I.a realizările obţinute de stu
I Căzăneşti, Prihodiştc (Vata concursul republican de .na- denţi şi cadre didactice in îmbogăţirea şl înfrumuse
pentru
* de Jos), Lunca (Baia dr vomodcle organizat seniori şi anul 1980—1981. Expoziţia cu ţarea arhitecturală a ora
ia
Man
juniori-
I Criş) şi Spini an luat fiinţă galia de Institutul de ma contracte de cercetare ştiin şelor. lasă peste tot in
prinde
instalaţii,
aparate.
nouă grădiniţe pentru preş-
» colari. Noul an de invăţă- rină din Constanta, Elena ţifică, proiecte de an şi de urmă roadele muncii lor.
Iar cind, peste ani, vor
t mint a început, aşadar, şi Balo, de la Asociaţia spor diplomă, cursuri, culegeri dc trece prin localităţile pe
lucrări de laborator şi dc
pentru preşcolarii din aceste
tivă „Voinţa“ Deva, a ocupat
' sate, întregind numărul a- tocul t la navomodele con ţipohlonţo p|p,
unde au lucrat, vor putea
{ cestora pe judeţ ia cifra de cepţie proprie. La campio spune cu mîndrie copiilor
19 000. S CURS DE CAL1FI-
natul national de navomode
* CARE. In cadrul acţiunii dc le veliorc, sportivul Petru
Instautaneu cit- muncă din cadrul secţiei de spălare a ridicare a calificării şi per Moisiue din Deva a cucerii lor: aici am muncit si eu.
bobinelor ile la I.F.A. „Viscoza“ Lupeni. Î fecţionării profesionale a titlul ile vţeeeamnO»n natio
Foto: ŞT. NEMECSEK munetiorilor, pentru pregăti- nal (juniori), iar (ratele său, N. ZAMFIR
______________ _____