Page 58 - Drumul_socialismului_1981_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

9,00 Teleşi
10.00 Curs
10.20 Muzi<
10,35 Omul
10.55 Kdiria
tul s
11.50 Momi
12,10 Tribu
Ingeniozitatea tehnică Valoarea 16,00, Telex
partit
clasei
Viaţa
16.05
în slujba eficienţei perseverenţei 16.55 Şlagă
17.15
Viaţa
18.00
„Geo Agen
Sporirea producţiei de deosebi la atelierul cilindri, O frumoasă şi apreciată 18.20 Fotbi
metal şi îmbunătăţirea se însuşesc noi metode şi tradiţie a centrelor munci­ 18.50 1001
permanentă a calităţii a- tehnologii de fabricaţie. toreşti o formează fanfa­ 19.00 Telej
Actu
19.30
cestuia sînt determinate în — Avem meseriaşi mi­ ra. Noi, locuitorii Simeriei, 20.00 Din
bună măsură de calitatea nunaţi — ne spunea sub- ne mîndrim cu o forma­ 20.30 Ora
şi durabilitatea utilajului inginerul Ion Ungureanu, ţie de fanfară centenară. 21.15 seria îu Ii
de turnare şi cilindrilor de şeful atelierului cilindri Numai că la Scurtă vreme 21,40 La i
laminor. întrucît aceste a- —, cu care rezolvăm mul­ de la aniversarea ei, în 22.05 lui Tcle
gregate şi instalaţii de teh­ te probleme tehnice. I-aş 1976, am constatat cu pă­
nicitate ridicată şi înaltă aminti doar pe turnătorii rere de rău că numărul
productivitate se realizea­ Dan Sabin, Samoilă Co- membrilor s-a împuţinat
ză în mare parte la I.V. man, Nicolae Găldean, to- îngrijorător. Ajunsese la.
numai nouă membri, Ce-i
de făcut ? Cum să acţio­ BUCUR
LV. Câlan năm ? „Să creştem copii, dioprogr«
Rad io juri
să-i formăm de mici pen­ presei; 8
tru formaţie !" au venit cele cliilor; 9,'
Călan, pentru întreaga in­ pitorul Constantin Pîrvu- mai multe răspunsuri. Am 9.05 Răsp
Centrul tic preindustrializare a lemnului Baia tic Criş. Aspect de pe rampa de des­
dustrie metalurgică a ţă­ leţ, lăcătuşul Ioan Bolog, picare mecanică a lemnului. trecut la fapte. Am recru­ lor ; 10,0
10.05 Go:
rii, am căutat să ailăm electricianul Ion Maier. tat din cadrul Liceului popular;
cum se acţionează pentru Cu ei, cu ceilalţi meseriaşi industrial din Simeria şi tistice la
îmbunătăţirea permanentă din cadrul atelierului şi chiar din unităţile econo­ lului n
Românie
a calităţii lor în procesul cu sprijinul nemijlocit al Haşura hărniciei: peste 4660 1| gnu Io hectar mice ale oraşului. In pri­ de ştiri;
de producţie atît de divers conducerii secţiei ne stră­ mul an — 39 de tineri. lare ;
şi de complex. duim şi executăm produ­ Dar, după eforturi de pre­ Radio-Ti
ştiri;
— Necesităţile producţiei se de bună calitate şi, ceea După cum se ştie, Con­ medie, cîte 4 100 kg boabe sitatea, la semănat s-au a- gătire, am rămas doar cu folclorul
Magazin
concrete ne-au obligat să ce este foarte important, gresul al Xll-lea al parti­ la hectar. Pe suprafaţa sigurat minimum 600 boabe şapte dintre ei şi. apoi cu r 12,50 Pre
căutăm, să găsim şi să a- cu cheltuieli materiale re­ dului a stabilit ca în ac­ respectivă griul a avut ca germinabile la mp-. In a- De la 1
plicăm noi tehnologii de duse, deci cu eficienţă e- tualul cincinal accentul plantă premergătoare car­ celaşi timp s-a făcut o univers
fabricaţie, care să deter­ conomică ridicată. Aş a- principal în agricultură să toful. De pe o altă tarla pregătire grudinărească a Clubul sindicatelor nai; 16,5
nizare î
mine creşterea productivi­ dnce doar unul din mul­ fie pus pe sporirea pro­ însămînţată cu grîu din patului germinativ, dis- Simeria Cîntece
tăţii muncii, a producţiei tele argumente în acest ducţiei de cereale, care, pe soiul Libelula, înmulţirea cuind de patru-cinci ori Sfatul r
de metal în întreprinderile sens. La fabricarea cilin­ ţară, trebuie să ajungă la întîi, unde cultura a ur­ unele tarlale, unde a fost letin de
siderurgice — ne spunea drilor mari de laminor, 27—28 milioane tone a- mat după sfeclă, produc­ nevoie. O altă lucrare cu­ patru. Unii au plecat în limbii
apăr şi
ing. Mihai Demidov, şeful pentru C.S. Galaţi, folosim nual. O contribuţie mai ţia medie a fost de peste prinsă în tehnologie a con­ alte localităţi, alţii s-au — prog
secţiei turnătoria II, din aşa-numita „metodă du­ însemnată la înfăptuirea a- 4150 kg boabe la hectar. stituit-o tăvălugitul obliga­ retras. Să ne lăsăm în­ Orele s
Cîntares
cadrul I.V. Călan. Astfel, plex“, respectiv turnarea a cestui obiectiv pot şi au Cea mai bună recoltă s-a toriu al culturii după se­ vinşi ? Nu ! Şi în anul ur­ Succese
am asimilat în fabricaţie două calităţi de fontă, re- datoria să şi-o aducă şi u- obţinut de pe o tarla de mănat. mător am recrutat alţi 20 re; 21,0
cilindrii indefiniţi, cu crus­ circulînd fonta în stare li­ nităţile agricole din jude­ 12 hectare cultivată tot cu Cun'oscînd potenţialul so­ de tineri. In final am ră­ 21.05 M
tă dură, pe care-i execu­ chidă şi reducînd conside­ ţul nostru, care dispun de lului fermei, în această mas doar eu cinci. Şi iarăşi zi într-
Non st<
tăm după tehnologii pro­ rabil feroaliajele, îndeo­ condiţii pentru a spori toamnă se urmăreşte în­ am perseverat. în al trei­
prii. Muncind cu înaltă sebi cromul şi nichelul, simţitor producţia medie Ferma nr. 4 deaproape aplicarea cu ri­ lea an — 15. Am încercat
responsabilitate şi respec- care se procură din im­ la hectar pe toate supra­ gurozitate a tehnologiei să le deschidem interesul
tînd riguros procesul teh­ port, cu mari eforturi va­ feţele destinate culturilor a I.A.S. Mintia specifice culturilor de grîu pentru acest gen muzical.
nologic, am reuşit să le lutare. Pînă nu demult, de grîu şi orz. şi orz, cărora le sînt des­ Ce am făcut: i-am inte­
ridicăm mult duritatea, să pentru turnarea acestor ci­ Rezervele existente pen­ tinate 230 hectare. Sămîn- grat în cadrul cursurilor DEVa
obţinem performanţe teh­ lindri aduceam, pentru tru obţinerea unor recolte soiul Libelula, însămînţa- ţa de grîu este reţinută din universităţii cultural-ştiin- să (Pa
seriile
nice de nivel mondial, rea- superioare sînt puse cu rea făcîndu-se după elibe­ producţie proprie, avînd o ţifice a clubului nostru, Vetrov
lizîndu-se cu ei campanii completare, o mare canti­ putere în evidenţă şi de rarea terenului de cartofi. calitate corespunzătoare. pentru ca pe lingă instrui­ Tcncssc
(Grătlii:
mari de laminare la com­ tate de fontă lichidă de la experienţa Fermei de stat Producţia totală de pe te­ Amplasarea este făcută rea practică, sâ facem şl o DOARA
binatele siderurgice din turnătoria I a uzinei noas­ nr. 4 din Deva, aparţină­ renul respectiv a fost de după leguminoase, cartofi, pregătire teoretică — de cordia
Hunedoara şi Galaţi. De a- tre. Acum, prin reorgani­ toare I.A.S. Mintia. Refe- 56 tone, revenind, în me­ porumb şi cereale păioase la portativ, măsuri, rit­ ţandârr
semenea, am asimilat ci­ zarea unor fluxuri tehno­ rindu-se la factorii cu o die, peste 4 660 kg grîu la în primul an. Terenul eli­ muri, valoarea notelor la t o a m
Pruncii
lindrii de laminor de tip logice, fonta lichidă de influenţă decisivă asupra hectar. La celelalte soiuri berat de plantele premer­ biografii ale compozitori- nii (Aj
„Adamit“, care dau unele completare necesară turnă­ producţiei, şeful fermei, cultivate, respectiv la Da­ gătoare s-a fertilizat, arat loi şl ciliar dezbateri pe (Constr
rezultate bune, deşi cup­ rii cilindrilor mari o obţi­ ing. Sabin Blada, aprecia cia şi Silvana, recolta a şi pregătit pentru semănat, diferite teme, cum ar 1'i ŞAN1 :
Serpicc
toarele cu inducţie, cu căp­ nem în turnătoria II. Aş rolul plantei premergătoa­ fost mal mică, soarta pro­ existînd condiţii ca toate disciplina in formaţia mu­ Noiemî
tuşeală acidă, nu prea se mai aminti că tot în scopul re, deci al unei bune am­ ducţiei fiind influenţată acţiunile să fie încadrate zicală şi nu numai in ca­ cenaril
pretează la elaborarea a- reducerii costurilor de pro­ plasări a culturii griului, negativ şi de planta pre­ în epoca optimă. Semăna­ drul ei. De această nregă- PENI :
cestui sort de oţel. La a- ducţie, a unor importuri al soiului şi calităţii se­ mergătoare, în special în tul este încredinţat meca­ tire, ca şi de ceîf pr; -iică, cui (C
-
Confid*
ceşti cilindri mai efec­ de materiale, recondiţio­ minţelor folosite, fertiliză­ cazul cultivării griului du­ nizatorului Nicoiae David, s-a ocupat şi se ocupă ou Privigl
tuăm unele experimentări năm cilindrii uzaţi de la rii şi asigurării unei den­ pă păloase. Atenţie deose­ care are multă experienţă competenţă şi multă trage­ resc) ;
privind perfecţionarea pro­ C.S. Hunedoara şi C.S. Ga­ sităţi corespunzătoare de bită s-a acordat fertiliză­ Şi asigură efectuarea unor re de inimă dirijorul pen­ timpul
TRILA
cesului termic, dimensiona­ laţi, obţinînd unele canti­ plante la metru pătrat. Ar­ rii solului, aplicîndu-se în­ lucrări de calitate — ce­ sionar Victor Gaier. Dealt­ riile I-
rea optimă a reţetei de tăţi însemnate de elemen­ gumentele sînt convingă­ grăşăminte pe bază de rinţă esenţială pentru ob­ fel noi primim un mare a- NINOr
Vcneţi
turnare, conform cerinţelor te de.aliere, care sînt de­ toare. Astfel, de pe o su­ fosfor şi azotat, în raport ţinerea de recolte sporite jutor de la muncitorii pen­ RICAN
beneficiarilor. ficitare şi scumpe. prafaţă de 20 de hectare de cartarea agrochimieă a în anul viitor. sionari, membri ai „fan­ bătoar
Cu fiecare zi la turnăto­ cultivată cu grîu din soiul solului. farei vechi" — cum îi Aii
de I
ria II a I.V. Călan, şi în­ DUMITRU GHEONEA Turda 195 s-au recoltat, în In ceea ce priveşte den­ N. TlRCOB spunem — care se ocupă BRAD
de creşterea tinerilor. Pen­ goste
tru că, in afară de repeti­ roşie)
— Tovarăşe inginer Tra- — Vorbind despre expe­ ţiile bisăptăminale (marţi casă
(Minei
ian Codreanu, sînteţi şeful rienţa înaintată în muncă şi joi) cu ansamblul, pen­ mul ş
Sectorului forestier de ex­ La liaza siseeeeeior: organizarea muncii, a unui colectiv, desigur că sionarii loan Pleian, Petru (Patri.
ploatare Baia de Criş, din nu-i putem omite pe cei Oprescu, Gheorghe Albu, mor ta
GIU-F
cadrul I.F.E.T. Deva’. Di­ care au dobindit-o, care o Stelian David şi alţi mem­ (Casa
aplică
rectorul întreprinderii, ing. pregătirea cadrelor, modernizarea producţiei şl obţin cu ea re­ bri ai fanfarei se ocupă Pentri
Ioan Nicola, ne-a spus că zultate bune în producţie. de pregătirea pe comparti­ note
sectorul pe care-1 condu­ muncii şi realizărilor noas­ O experienţă bună, pe mangal —, pentru ca ste­ — Aşa este. Noi avem, mente, pe familii de in­ Piraţii
LAN :
ceţi îşi realizează şi depă­ tre: organizarea temeinică care zicem noi că am în­ rul sâ fie folosit la reali­ în general, lucrători local­ strumente, a tinerilor. rului
şeşte lună de lună sarcini­ a muncii în fiecare par­ suşit-o repede şi o apli­ zarea unor produse cu va­ nici, dar şi veniţi din alte Pumn
le de plan, realizează nu­ chet de exploatare şi punct căm cu succes se referă loare de întrebuinţare mai părţi, care s-au integrat Am perseverat cu în­ SIMEi 4
extra .
mai produse de calitate, de lucru, pregătirea profe­ la două importante meto­ ridicată. Este, într-adevăr. repede şi muncesc în bună credere. Azi. valoarea a- ILIA
îşi onorează exemplar con­ sională continuă a perso­ de sau tehnologii de lucru. o experienţă bună a colec­ înţelegere, avem oameni cestei perseverenţe ne (L u n
tractele faţă de beneficia­ nalului muncitor şi moder- tivului nostru şi realizări­ cu multă experienţă, frun- bucură. Oraşul Simeria are Jocur
toresc
rii interni şi externi, si- i .zarea producţiei, respec­ le pe cele opt luni şi ju­ .taşi în muncă de ani de o fanfară cu 30 de membri
tuîndu-se printre fruntaşii tiv aplicarea unor tehnolo­ S.F.E. Baia de Criş mătate din an constituie care e prezentă săptămînal
întreprinderii în acest an. gii înaintate de exploata­ argumentul cel mai plau­ zile. I-aş aminti pe maiş­ cu spectacole de promena­
V-am ruga să vă referiţi re, a unor metode de lu­ zibil. trii Augustin Străuţ, Vic­ dă şi la orice sărbătoare.
la căile concrete de acţiu­ cru de mare productivi­ Metcda se numeşte con­ tor Dan, Ioan Suba, pe şe­ Tinerii Adrian VîrtOp,
— Care sînt aceste rea­
Rez
ne prin care obţineţi con­ tate. centrarea activităţii în par­ lizări ? fii de formaţii Ioan Rusu, Ioan Ionaş, Cornel Coşmu- 16 sc
stant succese în producţie, — Să le aprofundam pu­ chete — a forţei de mun­ Ioan Bold. Simedru Bum- leanu, Daniel Rădulescu, Ext
la experienţa colectivului ţin, pe rînd. că şi a mijloacelor tehnice — Depăşirea planului la bescu, Ioan Goleşie, Dorin Nicolae Popescu,- Adrian 27, 5
de forestieri de la Baia de — La ce mă refer eu producţia marfă cu aproa­ Dura. De asemenea, la cen­ Boitoş, Ioan Mihnea, Ionel Ext
Criş. cînd spun bună organiza­ din dotare —, ceea ce con­ pe 2 milioane lei $1 a pro­ trul de sortare — punct Morar, Victor Florea, 14, 3'
Fon
— Nu avem noi nişte căi re ? La faptul cu oamenii duct la creşterea produc­ ducţiei nem CU circa 700 000 cheie al activităţii noastre Gheorghe Cüreleac, elevi 1 067 Í
cu totul speciale de ac­ vin la lucru la timp. pun tivităţii, prin folosirea ra­ lei. exploatarea suplimen­ lucrează meseriaşi des­ şi muncitori de la între­
şi
ţională, integrală a timpu­
prinderea
„Marmura“
ţiune; o experienţă. însă, umărul la treabă toţi ca tară a unui volum total toinici, in frunte eu şeful
avem; experienţă dobîndi- unul. nu pierd vremea inu­ lui efectiv de lucru de că­ de masă lemnoasă de 1 600 de depozit, Gheorghe Bulz, Depoul C.F.R., sînt acum
tâ în timp, prin activita­ til. cu discuţii sau neînţe­ tre muncitori şi a utilaje­ mc, din cate cîte 100 mc membri de nădejde ai for­
te ordonată, susţinută, prin legeri, că şeful de parchet, lor, la reducerea consumu­ celuloză fag şl lemn CR, Grlgore Hare^ Anton Barb maţiei de fanfară.
Tir
pasiunea şi dăruirea oa­ de brigadă Şe află perma*- rilor de materiale şi de 150 mc buşteni gater fag, sau Roman Paul şi Simion Refacerea fanfarei este 17 si
menilor în producţie, prin- nent în mijlocul lor. lu­ carburanţi, la Creşterea e- 70 mc lemn de mină, 750 Neamţu — de la atelierul un bun eîştigat pe care rece
tr-o adevărată responsabi­ crează cu ei efectiv, solu­ ficienţei activităţii noas­ mc lobde industriale. De mecanic. împreună mun­ avem datoria să-l menţi­ Vor
litate muncitorească — a- ţionează împreună proble­ tre. Iar tehnologia se refe­ asemenea, ne-arri depăşit cim. împreună rezolvăm nem, să-l perfecţionăm vor
tribute aflate în posesia mele care apar iar pe ră la exploatarea arbori­ problemele, împreună ne spre bucuria şi mîndria vers î
dera
\ oricărui colectiv. necesi- care nu le pot rezolva le lor cu coroană asigurînd planul la export şi la man­ bucurăm de roadeie acti­ noastră, a tuturor. nora
tînd doar a fi puse în va­ transmit în timp util pe valorificarea superioară şi gal de bocşă — cu 90 de vităţii noastre de forestieri Tem
fi c
loare. Mai la concret vor­ filiera ierarhică şi noi îi integrală a masei lemnoa­ tone. am livrat peste pian la Baia de Criş. IOSIF MERGEA grad
bind. trei aş zice că sînt aîutăm cît putem de re­ se. Mai exact spus valori­ mai miiH 4* 1000 mc lobde directorul Clubului tre
principalele atuuri ale pede. ficarea şi a crăcilor — in pentru P.F.L. G. DINU sindicatelor Simeria